10,626 matches
-
s-au cunoscut prin coloniile de muncă, ci abia la o întâlnire dintre elevi și studenți și foști deținuți politici pe care am organizat-o la Facultatea de Științe Politice a Universității "Petre Andrei" din Iași, în cadrul proiectului mai sus amintit. De asemenea, despre gardianul din Penitenciarul Iași, pe nume Guzgă, mi-a vorbit domnul Țuțu, iar prezența acelui gardian la Iași mi-a fost confirmată de domnul Dumitru Bazon, cu care acest Guzgă era consătean. Mai trebuie amintit și deținutul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai sus amintit. De asemenea, despre gardianul din Penitenciarul Iași, pe nume Guzgă, mi-a vorbit domnul Țuțu, iar prezența acelui gardian la Iași mi-a fost confirmată de domnul Dumitru Bazon, cu care acest Guzgă era consătean. Mai trebuie amintit și deținutul politic Mircea Marin, despre care mi-au vorbit elogios și domnul Țuțu și domnul Vacariu, sau fostul deținut politic Mocănașu despre care au mărturisit domnii Bazon și Țuțu. De asemenea, m-a interesat să aflu și numele comandanților
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai mici”, dar toți „tot atât de lacomi de pământ și veșnic la pânda chilipirurilor de acest soi”. Precum boieriile, însoțite de dregătorii, tot atât de pustiitoare deveniseră și domniile care se obțineau numai cu bani mulți, luați tot de la mulțime, printre acestea fiind amintite cea de-a treia domnie a lui Gheorghe Duca și a doua a lui Dumitrașco Cantacuzino. Duca Vodă „strânsoare mare pentru bani făcea tuturor, și boierilor și neguțătorilor și la toată tara, muncindu-i și căznindu-i pre toți în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întâi un fel de polițai al târgului sau „căpitanul de târg" reprezentant al Scaunului, devenit apoi un fel de prefect al ținutului, omul care reprezenta puterea centrală, cu atribuții întinse și mari întinderi executive și de dispoziție. Numărul de funcțiuni amintite sunt găsite într-o carte domnească, dată în limba română de Alexandru Iliaș Voievod în anul 1621, spune Melchisedec și era adresată „tuturor Dăbilarilor de târgul de Huși" și se referea la localitățile Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețești, Rășăscii, Coziacii și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lacobescu, H. Șerbănescu, C. Gongolopol, Pr. Gh. Popescu, N. Ghiulea, G. Simionescu, P. Bețianu, preot Iacomi înaintau parlamentului țării un proiect de lege ca din taxele locale să se înființeze un fond cu destinație exclusivă lucrărilor edilitare desinate regularizării apelor amintite. Proiectul de lege dezbătut de Adunarea Deputaților din 16 septembrie 1932, publicat în Monitorul Oficial nr.24, autoriza comuna Bârlad să perceapă următoarele taxe: 1. Până la l leu la fiecare pâine albă și până la O, 50 lei la fiecare pâine
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lansat propriile cărți (colecția „Cotidianul“), „deturnând“ atenția de la expozanți. Totuși - bilele albe În primul rând, nu-i pot înțelege pe aceia care regretă locația de la Teatrul Național. Ne amintim, cu plăcere, momentele de pe „Motoare“ - la bere cu prietenii, însă merită amintite și înghesuiala extraordinară, căldura pe care erau nevoiți să o suporte cei care munceau la standuri pe tot parcursul zilei, imposibilitatea de a face o lansare de carte unde invitatul chiar să se audă. La fel cum cred că pavilionul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
totuși numeroase articole și lucrări care, deși nu tratează în mod direct presa catolică din prima jumătate a secolului al XX-lea, ne oferă multe informații utile. Tot de folos sunt și cărțile apărute la Editura "Presa Bună" în perioada amintită, deoarece de multe ori completează, dezvoltă sau întregesc unele informații prezentate în publicațiile analizate. Referitor la studiile ce vizează presa romano-catolică din diecezele Iași și București, există doar două lucrări: La presse periodique en Roumanie (1936), Jean Georgescu și Cărți
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tehnice (Redactori și colaboratori, Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punct de vedere al caracteristicelor tehnice). Acest capitol este unul mai descriptiv, deoarece am intenționat să realizăm un tablou al publicațiilor catolice din diecezele amintite, prin cercetarea directă a acestor surse (completate de documentele de arhivă), în scopul stabilirii mizei urmărite, a diferențelor și asemănărilor cu publicațiile catolice din Occident, a identificării caracteristicilor de bază, a publicului căruia se adresau, a difuzării lor, a existenței
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presă s-a oferit publicului elementele necesare prin care să poată caracteriza și categorisi publicațiile, în funcție de mesajul creștin și de valorile exprimate de Biserică; cititorii trebuiau să se ferească de acea presă ostilă, care nu respecta normele expuse în documentele amintite. Pentru cei responsabili cu formarea și dezvoltarea unei prese catolice, indiferent unde se aflu, aceste documente trebuiau să-i ghideze, să-i ajute să conceapă o mass-media care să întrunească și să respecte valorile Bisericii. Textele nu au avut doar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apărut și reproducerea textului original german al demisiei episcopului (care nu a mai fost publicat nicăieri în altă parte 453). Raymund Netzhammer făcea referire la necesitatea venirii "unor oameni noi la timpuri noi", dar și la starea sănătății sale454. Erau amintite principalele realizări ale episcopului demisionar, precum și mențiunea privitoare la eforturile și la dorința sa de a "asigura tuturor credincioșilor vestirea cuvântului lui Dumnezeu în limba maternă"455. Următorul număr al revistei a fost dedicat în întregime, ca un tribut, personalității
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
bazele acestor reviste 516. Dintre măsurile importante, mai putem aminti și organizarea Asociației populare catolice, precum și reorganizarea comunității catolice din București. Pe 16 ianuarie 1915, Consiliul de Miniștri l-a ales pe arhiepiscop în comitetul "familia luptătorilor"517. În perioada amintită, Netzhammer a scris mai multe lucrări și articole științifice publicate în reviste de cultură din țară și din străinătate, în limba germană și română 518. După intrarea României în război, s-au produs numeroase evenimente neplăcute pentru o parte a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ca profesor la "Liceul Sf. Lazăr" din București 556. A deținut mai multe funcții, printre care secretar general al Asociației Profesorilor Secundari din București și al Asociației Catolicilor din București. S-a remarcat prin activitățile în calitate de secretar general al organizațiilor amintite, dar și prin opera sa științifică și literară. Între lucrările sale, amintim volumul de poezii "Inimă de student" și traducerea piesei lui Eschil: "Prometeu înlănțuit" etc. Numeroasele poezii și traduceri au fost publicate în revistele Convorbiri literare, Convorbiri Critice, Semănătorul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Blaj o serie de articole bine documentate, referitoare la epoca teutonă din istoria Bisericii Catolice din Moldova, prezența franciscanilor la Milcov și epoca cumană în istoria Bisericii locale din Moldova. Rezultatul materialelor publicate între anii 1922 și 1925 în revista amintită s-a concretizat printr-o carte apărută la Blaj, în 1931741. Ferenț a fost și un bun cunoscător al Sfintei Scripturi și a conceput în manuscris o traducere românească a Bibliei, pe care însă nu a putut să o publice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Congresul mondial al presei catolice a avut la bază faptul că acesta a fost solicitat în mod direct de către reprezentantul Secretariatului Vaticanului, E. Pacelli; el trebuia să prezinte la Vatican rapoartele privitoare la organizarea și participarea delegației românești la evenimentul amintit 820. Episcopii și reprezentanții presei catolice românești au fost interesați și au conștientizat importanța unui astfel de congres; ei s-au implicat activ în organizarea delegației de participare la eveniment, precum și în întocmirea materialelor necesare: "Făcând referire la venerata scrisoare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din Moldova s-au consultat cu arhiepiscopul de București în vederea găsirii celei mai bune soluții pentru continuarea dezvoltării ei și pentru apariția unui cotidian catolic în capitala țării. Până în anul 1934, când a fost posibilă fuziunea celor două publicații deja amintite, a existat o bogată corespondență între Anton Gabor și arhiepiscopul Alex. Th. Cisar, referitoare la apariția unui cotidian catolic la București. Această colaborare și dorință de a publica un ziar în capitala țării nu a inclus și consultarea clerului unit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sau între comunitățile romano-catolice românești de aici, iar între cele cu specific etnic diferit sau rit diferit, colaborarea a fost cu atât mai dificilă contrar dorinței Sfântului Scaun, ce a dorit unificarea comunităților catolice prin presă). Includerea laicilor în proiectul amintit a demonstrat amploarea, consistența și profesionalismul celor care l-au realizat. S-a păstrat însă o ierarhie clară, în care autoritatea ecleziastică se afla pe trepta cea mai înaltă, laicii urmând să participe fie prin sponsorizări, fie prin munca efectivă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
astfel de organ de presă în perioada interbelică, care ar fi ajutat la stabilirea unor legături mai strânse și directe cu Vaticanul (prezentând realitățile din România prin ochii unor ziariști catolici români), poate avea și cauze externe (pe lângă cele interne amintite deja); ne referim la interesul unor state cu atitudini revizioniste, ce nu doreau existența la București a unui cotidian catolic românesc puternic, care să ofere informații precise și corecte despre realitățile din România și care să fie preluate de Vatican
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a funcționat și că unele instalații și utilaje au fost deteriorate în 19441009. În lipsa tipografiei, un "comitet de redactare a broșurilor religioase ce țineau locul revistei Lumina creștinului" a luat decizia publicării unei reviste noi, care să suplinescă lipsa gazetei amintite și care urma să apară în Atelierele Grafice Al. Țerek 1010. Tipografia Presa Bună a funcționat în Iași, și strada Ștefan cel Mare, nr. 56, într-o clădire proprie (special construită); deținea un motor electric de 10 cai putere, ce
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
capitala țării și care ne sugerează că totuși cotidianul nu a reprezentat o reușită fapt susținut de afirmațiile episcopului de București Netzhammer, care a acuzat că publicația s-a politizat și s-a transformat în instrument "marghilomanist"). În afară de existența ziarului amintit, majoritatea publicațiilor romano-catolice din România au tratat o tematică religioasă, fără abordarea unor subiecte politice, spre deosebire de unele publicații unite, în care cele două elemente s-au împletit. În lucrarea de față ne-am axat pe analiza tipătiturilor catolice din diecezele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Dumea, op. cit., p. 144. 677 Ibidem, p. 109. 678 Viața, nr. 1, 1926, p. 5. 679 Spațiile acordate articolelor despre Sf. Francisc au fost întotdeauna vaste în revistele menționate, deoarece acesta a fost întemeietorul Ordinului franciscan, de care aparțineau publicațiile amintite. Au fost scrise și multe cărți dedicate lui, dintre care amintim: Sf. Francisc de Assisi, de preotul I. Gârleanu, Sf. Francisc de Assisi (poem liric), D. Karnabatt. 680 Amintim poeziile Omul nou scrisă de I. Gârleanu și 4 Octombrie scrisă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să, Israelul neripost(nd. 296 Pentru mai multe detalii legate de istoria poporului evreu a se vedea Dragoș Ilinca, op. cît., pp. 7-87. 297 De exemplu: izvoarele egiptene amintesc Palestina cu numele de Haru, preluat după numele populației horite (locuitori amintiți și în Biblie). 298 Dragoș Ilinca, op. cît., pp. 10-11. 299 Mihai Valentin Vladimirescu, Călătorie în Ținutul Gâzei de altădată, 2009, www.orthograffi ti.ro/170/calatorie-in-tinutul-gazei-de-altadata/. Accesat: 23 aprilie 2010. 300 Ibidem. 301 Sub Seleuc I (care anexase Palestina
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
execută contractul); � riscul asumat de operator, atunci când lucrează „descoperit” și care este limitat la mărimea primei. Prețul de cumpărare într-o operațiune cu primă este mai mare decât prețul dintr-o operațiune cu lichidare lunară, deoarece cumpărătorul, care are alternativele amintite, trebuie - prin diferență de preț - se compenseze acest avantaj pe care îl acordă vânzătorul (diferența respectivă se numește „ecart”. Pentru una și aceeași primă, prețul este cu atât mai ridicat cu cât scadența este mai îndepărtată. Mărimea primei se numește
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
acestor rânduri nu este decât una: istoricii români trebuie să aplice metoda comparativă după exemplul marxistului P. Constantinescu-Iași, deci să se apropie de istoriografia sovietică. Relațiile româno-ruse. A. Boldur este cel care dă primul exemplu, aplicând ceea ce anunța în broșura amintită. Astfel, revista Studii și cercetări istorice (SCI), vol. XIX (1946), își face din „studierea obiectivă a problemelor din istoria raporturilor ruso-române, un comandament de utilitate publică”, pe lângă cel strict științific. Institutul de Istorie Națională din Iași anunța prin glasul său
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
operă colectivă și folosește lucrările istoricilor sovietici - ignorate până atunci, ca și lupta de clasă, concepția materialistă și cercetarea obiectivă a relațiilor Românilor cu Slavii și în special cu Rusia”. Acest din urmă aspect este prezentat cu precădere în recenzia amintită, ajungându-se la condamnarea istoriografiei „burgheze” române care ar fi promovat și în această privință „o adevărată falsificare a adevărului istoric”. P.P. Panaitescu merge mai departe și, după ce subliniază meritele manualelor (influența slavă/rusă în organizarea socială, în organizarea politică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lui I.V. Stalin, M. Sadoveanu, I. Banu, M. Roller, P. Constantinescu-Iași, Tr. Săvulescu, M. Gorki, B.M. Kedrov, F.V. Constantinov, ca și introducerile și programele diferitelor cursuri universitare de specialitate. Același lucru se poate observa din registrele de procese-verbale ale Institutului amintit. La 2 decembrie 1948, de exemplu, se stabileau sarcinile secției de Istoria României, condusă de L. Lăzărescu. în final se anunțau comunicările ce urmau să fie pregătite. Dăm câteva exemple: Gh. Bezviconi, „Manuc Bei Marzaian”; „Ștefan cel Mare și Moscova
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]