11,066 matches
-
să mă primească -// Să mă primească pe mine -// Să mă dea la piept la tine -// CÎnd pe prunc Îl lasă maica -// Jos la țîță Îl apleacă -// Mi-l apleacă cît de mult -// Să-i vie bine la supt -// Mi-l apleacă cît de jos -// Ca să-i fie de folos -// Și-așa cocon de Împărat -// Bun gînd Dumnezeu i-a dat -// Și-n pustie a plecat -// Și-n pustie locuiește -// Dușmanu mi-l ispitește -// Stă de el cu zi și noapte -// Cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În pămînt. Aceluia care i se prindea Însemna că are noroc În viață. Salcia era și este cinstită În această ultimă duminică dinaintea răstignirii MÎntuitorului, fiindcă atunci cînd Fecioara Maria a vrut să treacă un rîu, o salcie s-a aplecat peste ape, ca să poată trece. Atunci Maica Domnului a binecuvîntat-o să nu ajungă niciodată cărbune, să fie mereu aplecată peste ape și sfîntă de Florii. İmpresionantă este pomenirea morților În Joia cea mare. Joi dimineața cimitirul este luminat de lumînări
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
această ultimă duminică dinaintea răstignirii MÎntuitorului, fiindcă atunci cînd Fecioara Maria a vrut să treacă un rîu, o salcie s-a aplecat peste ape, ca să poată trece. Atunci Maica Domnului a binecuvîntat-o să nu ajungă niciodată cărbune, să fie mereu aplecată peste ape și sfîntă de Florii. İmpresionantă este pomenirea morților În Joia cea mare. Joi dimineața cimitirul este luminat de lumînări. E ziua pomenirii morților, oamenii mergînd la cimitir. Femeile din toate casele merg la cimitir cu un brățișor de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
înainte de vreme. Copilul îl privește deznădăzduit: "Era, tot, o scorojită/ Limbă vânătă, sucită.../ O nuia, ca un hengher,/ Îl ținea în zgărzi de ger!/ Bale reci.../ Îl prindeau: O frunză moartă, cu păstaie/ Și pe trupul lui zgîrcit/ M-am aplecat,/ Și l-am bocit". Descântecul inițial a fost înlocuit de un bocet cu semnificații tulburătoare. În poemul După melci, existența este din ce în ce mai tensionată, eroul trece prin experiențe fundamentale și trăiește o dramă a cunoașterii. El înțelege că lumea nu poate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
greșit. Lefter Popescu ar fi vrut să câștige, în primul rând, pentru a scăpa de tirania "turbatului" (șeful său). Un final sentimentalist prezintă cuplul de altădată, într-o viziune romantică: doamna Popescu maică "bătrână, oacheșă, înaltă (...) și cu privirea extatică", aplecându-se mereu să culeagă cioburi, la mănăstirea Țigănești; domnul Popescu un "moșneag micuț (...) intrat la apă și scofâlcit, plimbându-se liniștit și bolborosind viceversa! în haosul Bucureștilor". Scriitor cu viziune modernă, I.L. Caragiale oferă un final melodramatic, facil, pentru cititorul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tine, apoi ți-a zâmbit atât de prietenește, încât ți s-a părut firesc să te invite la atelierul lui și să vorbiți în doi peri, cam așa cum fac băieții cu fetele - „la vrăjeală“. La un moment dat și-a aplecat capul într-o parte și a încercat să te sărute. Te-ai speriat teribil, corpul lui părea pregătit pentru ceva și ți-ai dat seama că simți o repulsie față de ceea ce ar putea să se întâmple. L-ai împins cu
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
le poți privi pe ele; dacă întreaga ei ființă te inspiră, a tunci o privești în ochi atunci când o săruți. El va atinge unul din obrajii ei sau o va săruta pe gât, astfel încât ea să simtă nevoia de a apleca puțin capul; atunci, el își va înclina capul în cealaltă direcție, și astfel imaginea lor să semene de la distanță cu un fel de X. Gurile celor doi îndrăgostiți vor fi întredeschise și relaxate, iar ei vor trage ușor tot aerul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mai multă libertate mișcărilor, dar depinde de lungimea coapselor celor doi, care ar trebui să se potrivească astfel încât penetrarea să fie suficient de profundă. 3. Variantele poziției de mai sus, în care ambii parteneri se lasă spre spate, sau se apleacă în față astfel încât femeia își lasă toracele mai jos, ajungând să fie aproape culcată pe burtă. În acest caz, ea ar trebui să aibă o pernă sub abdomen, penetrarea fiind altfel prea superficială și chiar dureroasă. 4. Poziția „pe la spate
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
bine se poate observa, toate aceste sinteze și studii privesc lumea occidentală. Istoriografia românească a fost mai puțin preocupată de subiecte care țin de istoria socială sau de cea a menta lităților, chiar și după 1989 ea continuând să se aplece cu precădere asupra vechilor teme de istorie politică și evenimen țială și mai nou asupra istoriei contemporane, în speță asupra comunismului. Și totuși câteva nume trebuie amintite aici, întrucât studiile și cărțile lor constituie un început de drum în acest
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
într-un anume proces. Interesul nostru se îndreaptă mai ales asupra micilor evenimente capabile să lase o urmă documentară prin aducerea indivizilor în fața instanței și care așază în prim-plan o serie de fapte, de gesturi, de cuvinte. Ne-am aplecat nu numai asupra proceselor complete, soluționate printr-o sentință, ci am luat în discuție și jalbele rămase fără răspuns, rapoartele de anchetă efectuată într-o comunitate, scrisorile-denunț adresate puterii, fie de o parte a parohiei, fie de parohia întreagă, actele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
economic și cel afectiv în constituirea unei familii, având în vedere importanța pe care societatea o acordă dotei în realizarea unui mariaj. Aceastareprezintă numai o primă etapă din experiența împărtășită de un cuplu și, ca urmare, în continuare ne vom apleca asupra spec tacolului nunții și al vieții comune pentru a sesiza în ce mă sură și prin ce mijloace partenerii se inserează în țesutul familial și social și pe ce criterii își organizează rețeau de solidaritate, unde se află rudele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe care martorii le au față de îm pricinați, chiar dacă „un adevărat martor ar trebui să fie imparțial“. Această cerință poate fi valabilă în teorie sau în manualele de drept, dar nu și în practica judiciară. De cele mai multe ori mărturia se apleacă numai asupra faptelor și persoanelor aflate în litigiu, dar nevoia de precizie îi îndepărtează pe unii dintre ei de adevăratul scop al depoziției. În practica judiciară nu se acceptă niciodată un singur martor, un număr fix nu există, dar de la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
chiar vecini, aparținând aceleiași categorii sociale și având aceeași poziție economică. O puternică endogamie poate fi surprinsă în mediul rural, de-a lungul întregului secol, practică specifică întregii Europe după cum reiese din Histoire de la famille sau din micile studii monografice aplecate asupra unor provincii. Aceeași ten din ță apare și la țăranul român din secolul al XVIII-lea care, atunci când este vorba de un Mariaj en do gam în interiorul satului, preferă ca ginere un vecin sau un consătean. Motive economice și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
română interzice căsătoriile între rudele de sânge coborând până la a șaptea spiță, opri te fiind chiar și căsătorii le între rudele spi ritu a le. Îndrep ta rea legii acordă un larg spațiu înrudirii, luând fiecare caz în parte și aplecându-se asupra celor mai mici detalii, deoarece legătura de „sânge amestecat ias te un păcat și greșeală mai rea și mai cumpită decât curvia“. De exemplu, doi copii botezați de același naș nu se pot căsători, întrucât ei sunt considerați
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și boccealâc de ginere, fără a se pomeni nimic de ceremonia religioasă. Ea va fi fost totuși împlinită în fața departamentului de judecată și a protopopului plășii, aducând în prim-plan un alt ritual mai puțin obișnuit - sărutarea mâinilor: „s-au aplecat numitul Zamfir de i-au sărutat mâna, cum și fata mâna lui Zamfir înaintea noastră“. conform Pravilei, logodna poate fi desfăcută pentru următoarele motive: vârsta mai mică decât cea admisă, fata deja însărcinată cu un altul, deosebirea religioasă, „îndrăcirea“ unuia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
simplă figură de stil. Fantoma din manifestul Ligii comuniștilor a proliferat copios, aruncând în lume, cu mare forță, legiuni fără număr. Ele au pierdut, în ultimii ani, multe poziții, fiind supuse la metamorfoze dintre cele mai stranii, asupra cărora se apleacă, intrigați, analiștii fenomenului. În spațiul românesc, aceste legiuni îndrăcite rezistă încă, iar formula exorcizantă nu pare să fie, până acum, la îndemână. Tinerii care manifestă, zi și noapte, în diverse locuri, denunță comunismul sub toate deghizările lui, dar n-au
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
oarecum autoritatea și asupra trecutului. A controla trecutul este a înlesni stăpânirea dimensiunii prezente și a garanta oarecum viitorul acelui regim. "Istoria sub supraveghere" (Marc Ferro) nu e doar o bună formulă publicistică, ci o realitate asupra căreia analiștii se apleacă tot mai insistent, spre a descifra mecanismele psihologice ale puterii și a stimula reacții adecvate din partea corpului social. Ștefan Heym a închipuit un asemenea scenariu pe timpul lui Solomon, făcând din Etan ben Hosaia un prototip de istoriograf sub regim despotic
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cu privire la studiile istorice, așa cum s-a conturat aceasta la a treia ediție 1. Îngrijitoarea noii versiuni, nepoată de fiică a savantului, avea și temeiuri personale să se ocupe de această operă. Ani de-a rândul, Bianca Valota Cavallotti s-a aplecat cu atenție și răbdare asupra ei, publicând studii, evocând-o la diverse ocazii, căutând să-i facă loc în atelierul istoricilor contemporani. Nimic mai util, sub acest unghi, decât un asemenea volum de texte, în care se reflectă preocupările de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
personaj puternic individualizat. Trei scene importante au dus la nașterea acestui text literar. În anul 1932 în Mărturisiri romancierul mărturisește că a fost impresionat de o scenă pe care a surprins-o la hotarul satului Prislop. Un țăran s-a aplecat și a sărutat cu patimă pământul, ca pe o ibovnica. Scenă l-a impresionat, l-a obsedat și a fost fixată în epica românului. O întâmplare petrecută în sat a reținut atenția scriitorului. Un țăran înstărit și-a bătut unică
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Mă refer, bineînțeles, la tangourile filozofice", de genul lui Cambalache.107 Sábato evocă de multe ori în paginile sale acest complex psihologic și metafizic al "descendentului din străin", în strânsă legătură cu pesimismul lui. Cu atat mai mult ca să se aplece obsesiv și patologic spre interiorul său. Sábato este înșelător, spune Cătănia, agresivitatea să ascunde o nevoie continuă de a se simți iubit, dar și de a da iubire. Nu numai că a dat în viața lui multe probe de solidaritate
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
fel încât nimic să nu se vadă din articulații. Pentru a le găsi, trebuie să cauți cu atenție. Sub acest acoperământ de pene, sunt locuri unde corpul există, dar și locuri unde corpul lipsește." Francis Ponge, Notițe pentru o pasăre Aplecându-se asupra problemei specificului uman, Descartes examinează, în Discurs asupra metodei, ipoteza unei posibile "umanități" a animalului, cel puțin în ce privește câteva specii care ni se aseamănă din punct de vedere fizic, sau altele care au organe suficient de dezvoltate încât
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
veniți în vizită (sau copiii lor) atunci când intrau la mine în cameră. Nu, e o prințesă. Aștept cu nerăbdare să se transforme", era răspunsul pe care obișnuiam să li-l dau. O prințesă? Ia să vedem... Înaintau un pas, se aplecau deasupra borcanului, fără îndoială pentru a verifica în ce măsură un batracian s-ar putea preta la o astfel de metamorfoză. Încercau ei să râdă, însă răul era făcut. Până și în cazul celor mai sceptici și neîncrezători, simpla alăturare a acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de la început... Pentru ca sistemul să funcționeze, ar trebui ca omul să înțeleagă o dată pentru totdeauna că face parte din univers, dar în aceeași măsură cu violeta, brebenocul, bradul, furnica, ursul, luna sau soarele. Nu mai mult. Când începem să ne aplecăm asupra inteligenței omului, ne dăm seama că aceasta este multiplă. Unii au o inteligență academică, alții au o inteligență instinctivă, senzorială... Unii oameni sunt inteligenți pentru că au fler, la fel cum câinele adulmecă o urmă. Noi, oamenii, ne-am pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
venea de la izvor, de sub o stâncă. De aceea era mult căutat de oameni și animale. Într-o dimineață, un sătean, trecând pe lângă părău și dorind să-și potolească setea cu apa ceea limpede și rece, s-a oprit să se aplece ca să ia apă în pumni, și când-colo, ce să vadă? Chiar acolo sorbea cu nesaț din acea apă o pisică, care la noi se zice mâță. De teamă să nu se îmbolnăvească, omul a povestit sătenilor tărășenia, și el a
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
filosofii care provin din acest spațiu. 3. Obiectivul fundamental al lucrării Așa cum indică și titlul ei, obiectivul fundamental al lucrării de față este acela de a prezenta și analiza principalele idei, teorii și argumente ale filosofilor contemporani care s-au aplecat asupra problemei dreptății distributive în sănătate. Filosofii pe care îi am în vedere sunt mai ales filosofii politici. Precizarea este necesară deoarece de problema dreptății distributive se ocupă și un alt tip de filosofi actuali: cei cu preocupări de etică
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]