8,259 matches
-
Adun? rîi de la Blaj a rom�nilor din Transilvania din 1848. La question roumaine en Autriche et Hongrie (Bucarest, 1915) trateaz? problemă majorit?? îi rom�ne? ți din Transilvania ? i Bucovina ? i soarta ei sub st? p�nirea maghiar? ? i austriac? , ca ? i Histoire des Roumains de Transylvanie et de Hongrie (dou? volume, Bucarest, 1915? 1916). Lucrarea Carpa? îi �n luptele dintre rom�ni ? i unguri (V? lenii de Munte, 1915) descrie Mun? îi Carpa? i ? i rolul jucat de ace? tia �n lupta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i. �n cele din urm? , Camera Rom�n? a rezolvat aceast? problem? printr? un compromis inteligent: a emis o lege care acordă amnistierea lui Br? tianu ? i a tuturor politicienilor �r? spunz? tori� de declan? area r? zboiului �mpotriva Germaniei 112. Fostul ambasador austriac, Contele Czernin, s? a �ntors la Bucure? ți; putea acum s? joace rolul de �proconsul� la care aspirase dintotdeauna. Generalul Berthelot ? i misiunea militar? francez? au fost obligă? i s? p? r? seasc? Ia? ul. La plecarea lor, regele, regina
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
p? rerea lui Iorga, era vorba despre o confruntare �ntre spirit, g�ndire, bun sim? ? i pumn. Acestea constituiau dominantă poporului german, care d? duse dovad? de o mare complexitate spiritual?. O alt? carte interesant? este Originea ? i dezvoltarea statului austriac (Ia? i, 1918). Iorga a prezentat cre? terea Statului ? i a Imperiului Austriac, care s? a produs �ntr? o manier? conjunctural? oarecare, aproape f? r? nici o evolu? ie organic?. O cultur? ? i un mod de via?? au ap? rut totu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bun sim? ? i pumn. Acestea constituiau dominantă poporului german, care d? duse dovad? de o mare complexitate spiritual?. O alt? carte interesant? este Originea ? i dezvoltarea statului austriac (Ia? i, 1918). Iorga a prezentat cre? terea Statului ? i a Imperiului Austriac, care s? a produs �ntr? o manier? conjunctural? oarecare, aproape f? r? nici o evolu? ie organic?. O cultur? ? i un mod de via?? au ap? rut totu? i �n timpul domină? iei habsburgice. Iorga nu a pierdut ocazia s? scoat? �n eviden
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i nu a mai ? inut conferin? e sau cursuri �n Germania nici m? car o dat?! Cu excep? ia unei scurte vizite la Viena f? cut? dup? r? zboi, nu a mai vizitat niciodat? un institut de �nv??? m�nt superior austriac. Ungaria nici m? car nu intră �n discu? ie. Nu din cauza restric? iilor impuse lui de c? tre unguri, pur ? i simplu refuză s? se duc? acolo. Antipatia ? i suspiciunile lui Iorga fă?? de fostele Puteri Centrale, �n special fă?? de Germania
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi ? i visurilor sale. �i sf? tuia pe albanezi că, �dat? fiind lipsa populă? iei, s? se inspire din vitalitatea arom�nilor vecini cu ei� ? i �s? opteze pentru protectoratul Italiei�, care nu avea s? fie at�ț de abuziv că (fostul) protectorat austriac. Mai mult, protectoratul italian asupra Albaniei �nu va duce la �nrobire sau dezna? ionalizare�228. Trist era faptul c? Iorga nu glumea. �i simpatiza pe albanezi datorit? originii lor trace (Iorga avea el �nsu? i o oarecare ascenden?? albanez? trasabil?) ?i nutrea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a contelui Kun� Klebelsberg, ministrul �nv??? m�ntului (adev? ratul motor al revizionismului maghiar)206. Iorga nu trebuia s? sus? în? aceast? asimilare �mpotriva ungurilor. Dimpotriv?! Dat fiind c? dezbaterea aceasta nu era adecvat? recunoa? terii acestui fapt, politicianul istoric austriac H. Friedjung sublinia c? �trebuie s? consider? m �n r�ndul celor mai bune calit?? i ale ungurilor faptul c? ? tiu s?? i atrag? pe fiii cei mai buni ai altor na? ionalit?? i ? i s?? i trateze dup? aceea cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
enumerării. Astfel, Austria "înțelege prin "minorități naționale" acele grupuri care fac obiectul aplicării Legii asupra grupurilor etnice (din 1976) și care trăiesc și își au locuințele în mod tradițional în părți ale teritoriului Republicii Austria și sunt formate din cetățeni austrieci care nu au germana ca limbă maternă și au culturi etnice proprii". Estonia declară că sunt "considerati minoritate națională acei cetățeni ai Estoniei care își au reședința pe teritoriul Estoniei, mențin relații de durată, puternice și trainice cu Estonia, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și la insuccese, dificultăți și greutăți. Poate chiar prea multe, pentru unele urechi. Pe această notă, am încheiat expunerea liminară, pregătind terenul pentru întrebările și comentariile care au urmat, conform procedurii. Acestea nu au întârziat. Primul a fost un deputat austriac, care s-a interesat de problema naționalităților, exodul nemților, relațiile cu Ungaria și, bineînțeles, sistematizarea localităților. El era preocupat de "buldozerarea" României, îndeosebi în Transilvania, cu trimitere directă la distrugerea satelor cu minoritate ungară. Aria chestiunilor era vastă, dar am
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
estetica virtualului, creația pe web, corpuri numerice, designul interactiv, interfețe pentru instalații, narațiunea non-lineară, arta în era post-biologică etc. etc. Estul Europei, evident, ruda săracă. Au fost prezenți totuși un rus care este de fapt kazah, un praghez care este austriac și un arădean, chiar din Arad, acesta cu titlul aproape oniric: "La ce visează tinerii pixeli". Nu-mi dau seama atunci cînd mi se face dor de un Tintoretto și mă reped la Muzeu să-l văd, sau de scumpul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de stat și particulare). Și, din păcate, nimic, pare-se, nu mai poate clinti anuala bălăcire. E deja "tradițională". Ascuns în atelierul de pe Armeană (cu vată în urechi), am găsit în paginile... de închisoare, din 1912, ale unui mare pictor austriac, expresionistul Egon Schiele, pasajul: "Am pictat patul de campanie din celulă. În centru, în cenușiul murdar al păturilor, o portocală strălucitoare, adusă de V., singurul punct luminos din toată încăperea. Mica pată de culoare mi-a făcut nespus de bine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
hrănește din imaginarul retoric al scriitorului și un intelectual care înțelege foarte bine climatul cultural în care trăiește, îl hrănește și îl animă într-un mod absolut onorabil." 31 ianuarie Dacă realitatea nu ar arăta așa cum arată, atunci recentul comunicat austriac privind construirea unei închisori (austriece) în România ar suna ca-n opereta Liliacul, a unui Johann Strauss care avea în vedere acea societate vieneză fin de siècle, spre care încă ne uităm cu ochi mirați, nevenindu-ne a crede că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scriitorului și un intelectual care înțelege foarte bine climatul cultural în care trăiește, îl hrănește și îl animă într-un mod absolut onorabil." 31 ianuarie Dacă realitatea nu ar arăta așa cum arată, atunci recentul comunicat austriac privind construirea unei închisori (austriece) în România ar suna ca-n opereta Liliacul, a unui Johann Strauss care avea în vedere acea societate vieneză fin de siècle, spre care încă ne uităm cu ochi mirați, nevenindu-ne a crede că pe lume ar fi existat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
soartei, îndurau ca atare. Numai că și pentru aceștia din urmă zdupul nu era o Jilavă sordidă ci, după cum se vede chiar în operetă, un veritabil hotel, fie el și doar de patru stele. Ei, bine, domnul Dieter Bohmdorfer, ministrul austriac al Justiției, negociază acum cu autoritățile române un plan de finanțare a unei închisori în România, pentru românii (între care intră, evident, și manglitorii de lebede) care comit infracțiuni în Austria și care, judecați (de austrieci), să-și execute pedeapsa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e de-ajuns. Oricît ar fi tresărit actuala civilizație euro-atlantică în momentul în care intransigentul partid a preluat puterea în Austria, iată că lucrurile au fost luate așa cum sînt, au intrat în normal, cum ar veni, iar cordonul sanitar patent austriac prinde bine acum părții civilizate de continent, ușurîndu-i astfel dificultățile procesului comunitar. Deschiderea frontierelor după căderea comunismului a însemnat/ înseamnă, implicit, și asumarea unor riscuri pe măsură. Provocate de turmele migratoare ale unui Răsărit sălbăticit de bolșevism și dornic, de ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
uneori singurul mijloc de a ține piept asaltului Turciei musulmane. Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu, echilibrul pe care cel dintâi l-a menținut între Ungaria, Polonia și Turcia, iar cel de-al doilea între Imperiul Otoman, Rusia și Imperiul Austriac, iată exemple faimoase ale unei diplomații care, de fapt, nu avea de ales. Astfel, românii au trebuit să trăiască și să creeze în spațiul îngust rămas liber între state și culturi puternice, uneori opresive. Pentru a rămâne ei înșiși, au
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de fapt (identică formei logice). Nu trebuie să înțelegem cuvintele lui Wittgenstein în sensul de a crede că acesta mai vorbește despre adevăr în felul în care a vorbit Aristotel și urmașii săi până la inventarea logicii simbolice. "Lumea", potrivit filosofului austriac, are o așezare logică; stările de fapt au o formă, care este însăși forma logică; singurul element al "lumii" care pare a scăpa logicizării este "obiectul", ce poate fi doar lăsat să se manifeste el însuși, nu exprimat: "Firește că
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
feresc să aducă în discuție caracterul larg democratic, plebiscitar, al hotărârii adoptate la Alba Iulia, dar nu recunosc valabilitatea Tratatului de la Trianon, din 1920; alții manifestă o nedisimulată nostalgie față de situația „fericită” a tuturor locuitorilor din Bucovina, aflată sub stăpânirea austriacă; în ce privește Basarabia, lucrurile sunt mult mai complicate în contextul geopolitic actual, în care se găsesc mereu propagandiști gata să nege evidența, să susțină aberații de felul existenței în spațiul românesc a unui alt popor, moldovenesc, diferit de cel român, să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
răpirea Basarabiei, Moldova va primi o grea lovitură prin ocuparea Bucovinei, în 1775-1776, în pofida protestelor vehemente ale domnitorului Grigore al III-lea Ghica. Prin convenția din 7 mai 1775, Imperiul Otoman ceda Imperiului Habsburgic un însemnat teritoriu, ocupat de trupele austriece și după încheierea păcii de la Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774). Prin trasarea pe teren a hotarului, în 1776, din trupul Moldovei a fost ruptă o suprafață de 10.441 km2, cu o populație românească în majoritate zdrobitoare. Teritoriul anexat a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
locuitorilor și suprafețele terenurilor ș.a.), pentru a se realiza transferul gradual al teritoriului. În temeiul protocolului din 26 ianuarie 1857, Comisia mixtă pentru delimitarea hotarului sud-basarabean și-a putut încheia misiunea, chiar dacă aceasta era condiționată de evacuarea Principatelor de către trupele austriece de ocupație, ca și de retragerea flotei engleze din Marea Neagră. La 20 februarie, trupele Principatului Moldovei au intrat în zona retrocedată, ocupând Bolgradul, Ismailul și Reni; peste o săptămână, austriecii au început retragerea din Principate. Operațiunea s-a încheiat la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de retragerea flotei engleze din Marea Neagră. La 20 februarie, trupele Principatului Moldovei au intrat în zona retrocedată, ocupând Bolgradul, Ismailul și Reni; peste o săptămână, austriecii au început retragerea din Principate. Operațiunea s-a încheiat la 25 martie, după ce trupele austriece părăsiseră Bucureștii și Iașii, rușii fiind nevoiți să evacueze Insula Șerpilor. După ce, tot la Chișinău, s-a semnat Actul definitiv, ce stabilea noua frontieră, la 7/19 iunie 1857 s-a semnat la Paris, de reprezentanții celor șapte puteri, Tratatul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în continuarea războiului. Conținutul acestor declarații era comunicat de C. Diamandy, reprezentantul nostru la Petrograd, lui Brătianu, prin raportul din 24 martie/6 aprilie 1917. Satisfacerea aspirațiilor naționale ale popoarelor subjugate de Austro-Ungaria și de Turcia, unirea ucrainenilor din provinciile austriece cu Rusia nu constituau - după Miliukov - o anexare și, ca atare, nu contraveneau atitudinii Aliaților. „În aceeași ordine de idei - nota Diamandy - vorbind despre Constantinopol și Strâmtori, domnia sa observă că remiterea lor Rusiei nu este în contradicție cu principiile guvernului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
y'', z'', r'', a''', b''', c''', d''', e''', f''', g''', h''', j''' și k'''. // Odată ce plenipotențiarii au convenit că delimitarea și cedarea teritoriilor în favoarea Moldovei vor trebui a fi efectuate la 30 martie viitor cel târziu, se înțelege că trupele austriece vor trebui să fi evacuat Principatele Valahiei și Moldovei și că escadra britanică să fi părăsit Marea Neagră și Bosforul, la aceeași dată. // Convenția Strâmtorilor va intra din acel moment în vigoare. // Plenipotențiarii convin ca insulele cuprinse între diferitele brațe ale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ucraineni. Dar când veni la ocupare pe teren, trupele sovietice au cuprins în cordonul lor de demarcație mai mult de jumătate din teritoriul Bucovinei cu orașele Cernăuți și Storojineț și un număr de 40 de sate, pe care însăși statistica austriacă din 1910 le arată cu o populație curat românească. Linia de demarcație sovietică mai cuprinde și un număr de sate din județul Dorohoi care n-au aparținut niciodată Bucovinei, ci fac parte din vechiul Regat al României. Orașele și satele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de Nord ținem să precizăm că Bucovina, nici întreagă și nici în parte, n-a aparținut niciodată Ucrainei sau imperiului rusesc. Până la 1775 Bucovina a făcut parte din Moldova. De atunci până la 1918 ea a constituit o provincie de coroană austriacă, asupra căreia însă Austria renunțase formal în favoarea României prin art. 59 din tratatul de pace de la Versailles. La 28 noiembrie 1918 populațiunea Bucovinei s-a unit, din propriul său îndemn și nesilită de nimeni, cu țara mamă România, din corpul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]