8,537 matches
-
27). Întrucât omul este creat dup] chipul lui Dumnezeu, este evident c] cel mai înalt nivel de perfecțiune se poate atinge doar devenind asemenea Lui. Acesta este punctul de pornire a ceea ce poate constitui cea mai important] doctrin] etic] a Bibliei ebraice: imitatio Dei, imitarea lui Dumnezeu (vezi eseurile scrise de Saphiro și Buber în Kellner, 1978). Doctrina biblic] legat] de imitatio Dei se concretizeaz] în versete precum: „Fiți sfinți, c] Eu sunt sfânt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru” (Lev. 19,2
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Lui” (Deut. 28,9). Aceste versete ilustreaz] în mod explicit dou] porunci: de a fi sfințit, pentru c] Dumnezeu este sfânt, si de a umblă în c]ile Lui. Cum putem deveni sfinți și, în felul acesta, asemenea lui Dumnezeu? Biblia este cât se poate de clar]. Leviticul 19,2 este introducerea la o list] de porunci care se refer] la aspecte morale (cinstirea p]rinților, caritate, justiție, onestitate, generozitate fâț] de cei s]rmani etc.), canonice (cinstirea zilei de sabat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dumnezeu implic] atât legi specifice (cum ar fi: „S] iubești pe aproapele ț]u că pe tine însuți” - Lev. 19,18 -, c]ci eu și aproapele meu purt]m același chip al lui Dumnezeu), cât și accentele universal valabile ale Bibliei ebraice, evidente mai ales in c]rțile profeților Isaia, Ieremia și Iezechiel. Ideea cre]rii omului dup] chipul lui Dumnezeu st] la baza discuțiilor rabinice legate de aspectele de ordin moral. Am precizat mai sus c] Biblia ebraic] nu percepe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
universal valabile ale Bibliei ebraice, evidente mai ales in c]rțile profeților Isaia, Ieremia și Iezechiel. Ideea cre]rii omului dup] chipul lui Dumnezeu st] la baza discuțiilor rabinice legate de aspectele de ordin moral. Am precizat mai sus c] Biblia ebraic] nu percepe morală că pe o categorie distinct], de ordin religios sau intelectual. Dup] p]rerea mea, același lucru este valabil și în cazul scrierilor rabinice despre Mișna și textele dezvoltate pe baza acesteia. Ele nu constituie texte distincte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
multe constituie ceea ce numim înv]ț]turi etice. Dup] cum sugereaz] Herford, scopul acestui tratat este descrierea unei personalit]ții ideale, având ca centru al preocup]rilor pietatea, măi degrab] decât etică. Chiar într-o m]sur] mai mare decât Biblia, corpul de scrieri rabinice se refer], în principal, la un anumit aspect: cum s] ne tr]im viața astfel încât s] îndeplinim porunca de a deveni sfinți, umblând în c]ile Domnului. R]spunsul rabinilor const] în conceperea unor legi detaliate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
perioade a fost împ]rțit] de Tishby și Dan în patru categorii: filosofic], rabinic], pietist] și cabalist]. Elemente de etic] s-au înfiltrat în texte filosofice sau mistice, în predici, omilii, testamente și scrisori, povestiri și fabule, poezii, comentarii ale Bibliei și ale Mișnei și în manuale de etic] comportamental]. Revenind la prima dintre cele patru categorii de literatur] etic] evreiasc] din perioada medieval], se pare c] discuțiile filosofilor evrei se opreau, în principal, asupra naturii lui Dumnezeu: importantă pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Mesia. Credință ebraic] are un puternic caracter etic, spre deosebire de diversele religii ce se practicau în Imperiul Român în timpul lui Iisus. În acest context, caracterul etic al religiei creștine nu surprinde deloc. Sursele sale se reg]sesc, în primul rând, în Biblie. Vechiul Testament preg]teste venirea lui Hristos (atât de mult negat]) și se împlinește în Noul Testament, m]rturie a vieții, a morții și a biruinței asupra morții a lui Iisus, cât și a noii comunit]ți, poporul lui Dumnezeu, ce a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
creștin], cât și soluții date de Pavel diverselor probleme de ordin etic ap]rute în viață comunit]ților respective. A fost nevoie de trei sau patru secole pentru că Biserică s] stabileasc] definitiv c]rțile care urmau s] între în componență Bibliei, așa cum o știm noi ast]zi. Sursele eticii creștine includ, de asemenea, reflecțiile de ordin moral enunțate de Biseric] de-a lungul secolelor sau detalii legate de diverse probleme cu care aceasta s-a confruntat. La baza acestor surse st
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
public], ce ofer] disciplinelor laice o autonomie legitim] și caut] s] influențeze instituțiile, si nu neap]rât s] dețin] controlul asupra lor. Toate cele cinci abord]ri au la bâz] același material biblic, accentuând importantă c]îi alese pentru adaptarea Bibliei la cerințele lumii moderne. De obicei, exemplele asociate acestor cinci tipuri nu au fost pe deplin adecvate, întrucât acestea reprezint] ceea ce sociologul Max Weber a numit „tipuri ideale”, încercându-se o evidențiere a elementelor distinctive și a diverselor tendințe din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] „motivul nu are nici o important]”. Prin promovarea acțiunii dintr-un motiv corect, etică creștin] demonstreaz] o preocupare pentru ceea ce se numește „formare spiritual]”. Aceasta se refer] la dezvoltarea caracterului prin rug]ciuni private și publice (ambele implic] reflecția asupra Bibliei) și discuții cu frații creștini (și cu alte persoane, dac] este cazul), pentru că puterea de înțelegere și de discern]mânt s] se consolideze. Aducerea de argumente pentru anumite decizii se numește, în mod tradițional, cazuistic]. Aceasta nu s-a bucurat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumit fler, o cutezanț] creativ] în momentele decisive ale vieții. Se poate crede c] accentul pus de evanghelii pe r]splat] este incompatibil cu aceast] etic] a nereciprocitații. Într-adev]r, acest lucru nu este înțeles corect. Exist] un pasaj în Biblie care îndeamn] la alegerea locului celui din urm], pentru a fi chemat, apoi, în locul cel dintâi (Lc. 14,7), ceea ce ține de o pur] moral] prudent], înv]țând c] egoismul este autodistructiv. Înv]ț]tură cu privire la r]splat] se reg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Astfel, pan] la sfârșitul perioadei Noului Testament, tensiunea creatoare generat] de Hristos s-a descompus în elemente disparate, deși a r]mas mereu o surs] a înnoirii în Biseric], încurajând schimbarea. iv. Critici la adresa eticii creștine Problemele privind trecerea de la Biblie la lumea modern] conținu] a fi cercetate, la fel ca diversele tradiții legate de aspectele etice dezvoltate pe parcursul istoriei creștine. Între acestea, este de menționat includerea dreptului natural în etică creștin] (vezi capitolul 11, „Etică Evului Mediu și a Renașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
BOCA - CLAUDIA CIUBĂNCAN - ANDREEA BOCA și RALUCA MARINCEAN - ANDREEA BOCA - ANDREEA MICU POSTFAȚA - CLAUDIA CIUBĂNCAN REVIZORI: CLAUDIA CIUBĂNCAN și RALUCA MĂRINCEAN Epopeea lui Ghilgameș, trad. de Virginia Șerb]nescu și Al. Dima, București: Editură pentru literatur] universal], 1966, p. 132. Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru Cornilescu, Life Publishers România, Oradea, 2000. „Two jews, three views” Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru Cornilescu, 2000, Life Publishers România, Oradea. (n.t.) * În Biblia sau Sfântă Scriptur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
RALUCA MĂRINCEAN Epopeea lui Ghilgameș, trad. de Virginia Șerb]nescu și Al. Dima, București: Editură pentru literatur] universal], 1966, p. 132. Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru Cornilescu, Life Publishers România, Oradea, 2000. „Two jews, three views” Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru Cornilescu, 2000, Life Publishers România, Oradea. (n.t.) * În Biblia sau Sfântă Scriptur], 1995, Editura Institutului biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București (Ieșirea, 20,14), apare formulă: „S] nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1966, p. 132. Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru Cornilescu, Life Publishers România, Oradea, 2000. „Two jews, three views” Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru Cornilescu, 2000, Life Publishers România, Oradea. (n.t.) * În Biblia sau Sfântă Scriptur], 1995, Editura Institutului biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București (Ieșirea, 20,14), apare formulă: „S] nu fii desfrânat!”, ceea ce presupune toate tipurile de inc]lcare a normelor etice și morale. (n.r.) Biblia de studiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
t.) * În Biblia sau Sfântă Scriptur], 1995, Editura Institutului biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București (Ieșirea, 20,14), apare formulă: „S] nu fii desfrânat!”, ceea ce presupune toate tipurile de inc]lcare a normelor etice și morale. (n.r.) Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru Cornilescu, Life Publishers România, Oradea, 2000. Aristotel, Etică nicomahic], editura IRI, București, 1999, traducere de Stela Petecel, Cartea a VII-a. Aristotel, Etică nicomahic], editura IRI, București, 1999, traducere de Stela Petecel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-o zi, o vizită la atelier (unde aveam și creion...). Chiar a doua zi, cioc-cioc în ușă: era el, debutantul fără creion, la fel de roșcovan, la fel de viking, la fel de... I-am întins exemplarul pe a cărui copertă era tipărit: Cristian Irinescu, Biblia poetică sau Întoarcerea în eden și am așteptat să-mi scrie autograful. Rugîndu-l să nu exagereze: " Scrie cam așa: lui Val Gheorghiu, cu interes maxim..., la care vikingul de Tătărași a început să rîdă gîlgîit, adăugînd cu creionul meu: ... și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fel rolul proeminent al autocratului. Poziția de inferioritate este mai accentuată în acest tip de ceremonial, în care încheierea contractului prevede un triplu rol al mâinii: de a se întâlni cu cea a partenerului în ceremonial, de a jura pe Biblie și de a primi/da obiectele ritualice: Și câte unul, câte unul, pre rând, fiind Sfânta Evanghelie așezată în mijlocul bisericii, puseră mâinile toți pre dânsa ... ; ... dând la mâna domnu-său și o scrisoare a lor încredințată ... ; ... alergă cătră dânsul toți boiarii
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau la casele domnești); ele se referă la dubla natură a puterii supreme de inspirație bizantină, dar totodată și la postura de conducător al "familiei" creștine. Obiectele investiturii - inelul, cârja voievodală, pocalul, coroana, tronul și sceptrul - și cele ale jurământului - Biblia, crucea și icoanele - puneau în relație foarte strânsă ceremonialul cu instanța religioasă a clericatului; ca instituție de putere, acesta și-a asumat și a exercitat o influență persuasivă fără concurență asupra colectivității și a culturii românești medievale, inclusiv prin implicarea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dreptul de proprietate asupra dotei sau a moștenirii, în cazul adulterului dovedit public, săvârșit de soț. În majoritatea cazurilor însă penitența îi revine tot femeii, mai ales pentru păcatele sexuale. Pentru că morala de la Curte clama o mai bună cunoaștere a Bibliei (în raport cu mediile nenobilare), scrierile culte nu lasă prea des să se vadă neînțelegerile sau abaterile de la codul riguros cu privire la comportamentul sexual. Imaginea femeii nu trebuie să ajungă în imaginar altfel decât epurată, înălțătoare, de aceea ipostazele ei se înscriu în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
primară), cauză a incapacității sale de a rămâne la starea perfectă, pură, pe calea dreaptă a credinței. Traseul cuplului primordial, sub forța destinului său nefericit de căutător, va fi descensional și va duce de la Paradisul pierdut, întâia "casă" descrisă de Biblie, la intrarea, ca pedeapsă, într-un habitat terestru (atât de fragil în raport cu natura, cu alteritatea dușmană și cu voința divină). Această alungare din perimetrul edenic în cel terestru, aflat doar parțial sub semnul divinului, va fi dublată și de ruperea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Oare este cineva care să poată defini acest obiect minunat ? Care să poată spune când și unde a apărut această minune fără de care M. Eminescu nu ar fi putut să și exprime sentimentele sau nu s-ar fi putut păstra Biblia unde se ascunde o întreagă istorie..?.. Noi, oamenii, cunoaștem magia cărților și a cuvintelor, dar niciodată nu reușim să păstrăm cum se cuvine acest izvor de cunoștințe.Totul se învârte în jurul minunatei lumi a cărților. Cărțile sunt izvorul nesecat de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
În care americanii acceptă Scripturile. 68% din public cred În diavol 16. Chiar printre absolvenții de colegiu și cei cu studii postuniversitare, 68% și respectiv 55%, cred În diavol 17. Mai mult de o treime din toți americanii cred În Biblie ad litteram, crezând că fiecare rând al acesteia este cuvântul Domnului și nu numai o interpretare inspirată sau povești Închipuite 18. (Apropo, 93% dintre americani au o Biblie 19.) Credința religioasă profundă a Americii a intrat În conflict cu educația
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
diavol 17. Mai mult de o treime din toți americanii cred În Biblie ad litteram, crezând că fiecare rând al acesteia este cuvântul Domnului și nu numai o interpretare inspirată sau povești Închipuite 18. (Apropo, 93% dintre americani au o Biblie 19.) Credința religioasă profundă a Americii a intrat În conflict cu educația seculară americană, Încă de la Începutul școlii publice. Nicăieri lupta dintre cele două nu a fost mai aprigă decât În conflictul dintre a se preda teoria evoluției sau creaționismul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este pe Pământ acum, iar 45% cred că Iisus se va reîntoarce În timpul vieții lor. Majoritatea celor care cred că Armagedonul se apropie văd dezastrele naturale și epidemiile, de exemplu SIDA, drept semne ale distrugerii și ale haosului prezise În Biblie 22. Dacă este și o parte bună În povestea cu Armagedonul, este că 82% dintre americani cred În rai, iar 63% spun că probabil vor merge acolo. Numai 15% cred că vor merge În iad23. Am auzit mulți comentatori spunând
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]