8,683 matches
-
bolile plantelor de cultură. "Leonardo da" "Vinci," renumit pictor, sculptor, arhitect, matematician, a studiat dinamica uscării caisului și a încercat să combată boala prin tratarea pomilor cu diferite produse chimice. În 1753 apare lucrarea lui "K. Linne" “"Species plantarum"”, în biologie fiind introdusă denumirea binară a speciilor. "Tournefort "(1705) clasifică bolile plantelor în boli interne sau infecțioase și boli externe sau neinfecțioase. În lucrările lui "Fontana "(1767), "Fabricius" (1774) se menționează prezența în țesuturile atacate a unor microorganisme autonome, capabile să
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
interne sau infecțioase și boli externe sau neinfecțioase. În lucrările lui "Fontana "(1767), "Fabricius" (1774) se menționează prezența în țesuturile atacate a unor microorganisme autonome, capabile să producă îmbolnăvirea plantelor, cu toate că noțiunea de parazit a fost introdusă în biologie mai târziu. În această perioadă, în patologia vegetală continuă să predomine concepția autogenitistă despre originea bolilor. Ca importantă poate fi menționată lucrarea învățatului austriac" Unger “Exantemele plantelor” "(1833)." " Esența concepției autogenitiste elaborată de" Unger" consta în aceea că bolile apar
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
început să se resimtă impactul economic al bolilor plantelor. În această perioadă s-au remarcat savanții germani "Anton de Bary" și "Iulius Kuhn", fondatorii fitopatologiei moderne. "Anton de Bary" a dovedit caracterul infecțios al tăciunilor și ruginilor cerealelor, a studiat biologia ciupercilor "Phytophthora"infestans, Sclerotinia sclerotiorum, Pythium de""Baryanum".""'I. Kuhn" în publicat tratatul clasic de fitopatologie, în care acordă o mare atenție măsurilor de combatere a bolilor, inclusiv prin metoda chimică. În Anglia, "Berkeley" a publicat o serie de lucrări
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
Foaia Plugarilor", care a apărut, cu întreruperi impuse de împrejurări, până în 1940. Ca o recunoaștere oficială a meritelor sale științifice, în anul 1940 a fost ales membru al "Academiei de Științe a României", și funcția de vicepreședinte al Secției de biologie aplicată. În martie 1943 adevenit Membru corespondent al Academiei de Agricultură din România. După ce fusese îndepărtat de la catedră timp de patru ani, de regimul comunist, a revenit în 1952 ca profesor la Facultatea de Zootehnie a Institutului Agronomic ieșean. Pentru
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
au semnat amicus briefs în care e descris că Creaționismul științific este compus din dogme religioase neavând dovezi științifice care ar susține o teorie științifică. În timp ce tot mai mulți biologi au fost de acord că evoluționismul este principiul definitoriu al biologiei, numărul enoriașilor americani ce acceptau interpretările literale ale Scripturii a crescut, Convenția Baptistă din Sud și Sinodul din Missouri al Bisericii Luterane depășind la număr toate celelalte biserici. Odată cu mărirea lor, bisericile au devenit mai bine echipate în vederea promulgării unui
Controversa creație-evoluție () [Corola-website/Science/306706_a_308035]
-
Dumnezeu a creat fiecare 'tip' de formă de viață individual. Promovarea acestor idei l-a făcut pe Morris un orator cunoscut, care vorbea despre anti-evoluționism la biserici fundamentaliste, colegii și conferințe. Institutul pentru Cercetarea Științifică Creaționistă a publicat cărți de biologie care promovau creaționismul, precum și alte cărți ca "Întoarcerea Fiilor lui Dumnezeu" care țineau de UFOlogie , demonologie și geologia potopului. În cele din urmă ICSC s-a dezbinat din cauza părerilor împărțite între două moduri diferite de a privi lucrurile, unul axat
Controversa creație-evoluție () [Corola-website/Science/306706_a_308035]
-
pionierat. A rămas apoi credincios radiobiologiei până la sfârșitul vieții sale terestre. Printre primele sale teme de cercetare a fost găsirea unei metode de măsurare a radiației ionizante în cadrul proceselor biologice. De aceea, trebuia să acorde din ce în ce mai multa atenție problemelor de biologie și să-și însușească cunoștințe de chimie, biologie și medicină, care îi erau indispensabile pentru înțelegerea proceselor radiobiologice. La sfârșitul anilor '30, împreună cu colaboratorii săi, a construit un generator de neutroni, în vederea cercetării acțiunii radiației ionizante asupra corpurilor vii. Aceste
Louis Harold Gray () [Corola-website/Science/306727_a_308056]
-
vieții sale terestre. Printre primele sale teme de cercetare a fost găsirea unei metode de măsurare a radiației ionizante în cadrul proceselor biologice. De aceea, trebuia să acorde din ce în ce mai multa atenție problemelor de biologie și să-și însușească cunoștințe de chimie, biologie și medicină, care îi erau indispensabile pentru înțelegerea proceselor radiobiologice. La sfârșitul anilor '30, împreună cu colaboratorii săi, a construit un generator de neutroni, în vederea cercetării acțiunii radiației ionizante asupra corpurilor vii. Aceste cercetări de biologie erau legate de lucrări fundamentale
Louis Harold Gray () [Corola-website/Science/306727_a_308056]
-
-și însușească cunoștințe de chimie, biologie și medicină, care îi erau indispensabile pentru înțelegerea proceselor radiobiologice. La sfârșitul anilor '30, împreună cu colaboratorii săi, a construit un generator de neutroni, în vederea cercetării acțiunii radiației ionizante asupra corpurilor vii. Aceste cercetări de biologie erau legate de lucrări fundamentale de dozimetrie neuronică, în care a folosit experiența acumulată în cadrul laboratorului Cavendish. După terminarea celui de-al doilea război mondial, Gray a activat în posturi de conducere din clinici mari, de exemplu la Hammersmith Hospital
Louis Harold Gray () [Corola-website/Science/306727_a_308056]
-
primul președinte al Comisei Monumentelor Naturii din Moldova (Iași, 1938), în care calitate a luptat pentru realizarea unor rezervații naturale în Moldova și la Agigea. Aria preocupărilor sale științifice a cuprins un câmp larg de cercetare în numeroase domenii ale biologiei, zoologiei generale și aplicată, entomologie, acarologie, limnologie, hidrobiologie, freatobiologie, ecologie, biogeografie, biologie generală, istoria biologiei, muzeologie, ocrotirea naturii, pedagogie universitară și socială etc. Rod al activității sale științifice sunt cele peste 250 de lucrări, note, memorii, recenzii, publicate în periodice
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
calitate a luptat pentru realizarea unor rezervații naturale în Moldova și la Agigea. Aria preocupărilor sale științifice a cuprins un câmp larg de cercetare în numeroase domenii ale biologiei, zoologiei generale și aplicată, entomologie, acarologie, limnologie, hidrobiologie, freatobiologie, ecologie, biogeografie, biologie generală, istoria biologiei, muzeologie, ocrotirea naturii, pedagogie universitară și socială etc. Rod al activității sale științifice sunt cele peste 250 de lucrări, note, memorii, recenzii, publicate în periodice din țară și străinătate. Academicianul Motaș a contribuit la dezvoltarea hidrobiologiei și
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
pentru realizarea unor rezervații naturale în Moldova și la Agigea. Aria preocupărilor sale științifice a cuprins un câmp larg de cercetare în numeroase domenii ale biologiei, zoologiei generale și aplicată, entomologie, acarologie, limnologie, hidrobiologie, freatobiologie, ecologie, biogeografie, biologie generală, istoria biologiei, muzeologie, ocrotirea naturii, pedagogie universitară și socială etc. Rod al activității sale științifice sunt cele peste 250 de lucrări, note, memorii, recenzii, publicate în periodice din țară și străinătate. Academicianul Motaș a contribuit la dezvoltarea hidrobiologiei și limnologiei românești și
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
magistrului. A fost de ajuns ca peste noapte să fie ridicat. Șapte ani a îndurat închisorile comuniste, începând cu infernalul Aiud. Șapte ani în care și-a menținut condiția de intelectual și moralul predând colegilor de celulă lecții orale de biologie și recitindu-le din Eminescu, Baudelaire și alți poeți. A fost eliberat în urma presiunilor externe exercitate de zoologii și specialiștii în hidracarieni din Europa în frunte cu Karl O. Viets. Pentru valoroasa sa contribuție științifică, profesorul a fost ales Membru
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
din viață la 15 ianuarie 1980, în București, fiind înmormântat la cimitirul Bellu, în secțiunea rezervată membrilor Academiei Române. O fotografia a Academicianul Motaș se află la Muzeul de Istorie Naturală Iași în „Sala Unirii” și alta în Aula Facultații de Biologie a Universității „Al.I. Cuza” Iași.
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
de Ion Gavrilă Ogoranu că ar fi avut pe conștiința viața multor tineri cu conștiința națională în anii 1946-1947. Ion Ogaranu nu a adus nici un sprijin documentar în acest sens. În activitatea să științifică, s-a ocupat în special cu biologia, ameliorarea și producerea de sămânță la porumb și grâu. A publicat peste 60 de lucrări științifice, din care un numar de 11 studii se ocupă cu rezultatele cercetărilor privitoare la biologia și ameliorarea porumbului. A avut o contribuție importantă la
Nicolae Giosan () [Corola-website/Science/306810_a_308139]
-
activitatea să științifică, s-a ocupat în special cu biologia, ameliorarea și producerea de sămânță la porumb și grâu. A publicat peste 60 de lucrări științifice, din care un numar de 11 studii se ocupă cu rezultatele cercetărilor privitoare la biologia și ameliorarea porumbului. A avut o contribuție importantă la crearea hibrizilor de porumb pentru diferite regiuni din România, precum și la zonarea și generalizarea acestora în producție. Inaugurând preocupările privitoare la biologie, cultura, ameliorarea și producerea de semințe de grâu și
Nicolae Giosan () [Corola-website/Science/306810_a_308139]
-
11 studii se ocupă cu rezultatele cercetărilor privitoare la biologia și ameliorarea porumbului. A avut o contribuție importantă la crearea hibrizilor de porumb pentru diferite regiuni din România, precum și la zonarea și generalizarea acestora în producție. Inaugurând preocupările privitoare la biologie, cultura, ameliorarea și producerea de semințe de grâu și orz, lucrarea să de doctorat a tratat o serie de probleme legate de cunoașterea bazei genetice a formelor parentale și a modului de manifestare la hibrizi a caracterelor ereditare. O serie
Nicolae Giosan () [Corola-website/Science/306810_a_308139]
-
de o bursă de studii în domeniul științelor naturale, la Universitatea din Montpellier, în Franța, unde participa la lecții și conferințe ale Asociației Muncitorilor, organizate de Partidul Comunist Francez. După un an, în care nu se arata foarte interesat de biologie, renunță și pleacă la Paris, cu intenția de a-și continua studiile universitare. Urmează cursuri de filozofie la Sorbona, și, sub influența marxismului promovat în capitala franceză, colaborează cu L’Humanite, în paginile căruia scrie articole cu privire la situația din Albania
Enver Hodja () [Corola-website/Science/306843_a_308172]
-
Institutul de Mecanică", a luat ființă "Institutul Politehnic din Brașov". În cadrul acestui institut în anul 1959 ia ființă secția de "Industrializare a Lemnului", iar în 1964, secția de "Tehnologii de Fabricație". În 1960 se înființează "Institutul Pedagogic" (Matematică, Fizică - Chimie, Biologie), iar ulterior în anul 1969 "Catedra de Muzică". Prin fuzionarea celor două institute, respectiv cel Politehnic și cel Pedagogic, în 1971, se transformă denumirea în "Universitatea din Brașov". Structura Universității din Brașov, aprobată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1285
Universitatea Transilvania din Brașov () [Corola-website/Science/306895_a_308224]
-
sub numele de "țeastă", "scăfârlie", "hârcă" sau "cap". Cel din urmă termen este impropriu din punct de vedere anatomic deoarece craniul este de fapt o parte care constituie capul. Cu toate acestea, în alte domenii cum ar fi embriologia sau biologia, craniul este considerat ca fiind sinonim al capului. Distincția dintre craniu și față este foarte clară: în esență craniul conține encefalul în timp ce fața este zona în care se află mușchii mimicii, mușchii cu care se realizează mestecatul și cateva dintre
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
numită astăzi amilază. În 1896, chimistul german Eduard Buchner (1860 - 1917) explică mecanismul fermentației alcoolice. Un alt eveniment important îl constituie descoperirea genei și a rolului jucat de aceasta în transferul informației celulare, când asistăm la apariția unui domeniu nou, biologia moleculară. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, James D. Watson, Francis Crick, Rosalind Franklin și Maurice Wilkins determină structura ADN-ului. În 1838, Michael Faraday (1791 - 1867) descoperă radiația catodică, ceea ce conduce la studiul particulelor elementare. Fizicianul
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
de 24 ha. Ea este amplasată la altitudinea de 272m, având un relief cu mari denivelări, dar și cu întinse suprafețe plane. Istoria Grădinii Botanice din Jibou începe în 1959, cu nouă ani înainte de înființarea sa, când la Catedra de Biologie a Liceului din Jibou a venit profesorul Vasile Fati. În perioada respectivă liceul funcționa cu cantină și internat și își avea sediul în castelul medieval, fosta reședință a familiei Wesselényi. Noul profesor de biologie venea de la școala generală din Somes
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
înființarea sa, când la Catedra de Biologie a Liceului din Jibou a venit profesorul Vasile Fati. În perioada respectivă liceul funcționa cu cantină și internat și își avea sediul în castelul medieval, fosta reședință a familiei Wesselényi. Noul profesor de biologie venea de la școala generală din Somes Odorhei, unde avusese de asemenea inițiative lăudabile creâd materialului didactic necesar susținerii lecțiilor de biologie. Astfel la fosta sa școală înființase un laborator, un colț viu cu animale mici, o seră cu caracter didactic
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
cu cantină și internat și își avea sediul în castelul medieval, fosta reședință a familiei Wesselényi. Noul profesor de biologie venea de la școala generală din Somes Odorhei, unde avusese de asemenea inițiative lăudabile creâd materialului didactic necesar susținerii lecțiilor de biologie. Astfel la fosta sa școală înființase un laborator, un colț viu cu animale mici, o seră cu caracter didactic, un teren experimental și o prisacă cu albine. Înzestrat cu o deosebită putere de muncă și cu o tenacitate de admirat
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
ci se extind în mediu, incluzând și corpul altor organisme. De atunci pînă în prezent a publicat un număr important de cărți despre evoluție, cu mare succes la public, luând totodată parte la o serie de talk-show-uri având ca temă biologia evoluționistă, creaționismul și religia. Dawkins este ateu, umanist și, în calitate de comentator al științei, religiei și politicului, printre cei mai renumiți intelectuali vorbitori de limbă engleză. Ca o analogie la celebrul "Buldogul lui Darwin", cum era supranumit Thomas Huxley, modul înflăcărat
Richard Dawkins () [Corola-website/Science/303137_a_304466]