9,745 matches
-
Este, de altfel, ceea ce Keynes a putut constata cu ocazia vizitei sale la Chicago, în 1931, în plină criză. Plecînd de la această constatare locală și temporală, Keynes va genera un raționament cu vocație universală. Plasîndu-se din punctul de vedere al colectivității, el va repune în cauză legea lui Say, zisă și legea debușeelor, care stipula faptul că orice ofertă implică o distribuire a veniturilor care creează propria-i cerere. În optica keynesiană, dimpotrivă, o supraproducție este posibilă datorită faptului că ponderea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
unei firme de cele ale salariaților ei, trebuie să recunoaștem faptul că profitul nu reprezintă neapărat un semn al exploatării, ci mai curînd unul al sănătății economice. Dimpotrivă, o firmă cu deficit este o organizație ce nu furnizează mare lucru colectivității, eventual mai puțină bogăție decît primește. De aceea, nu e nimic surprinzător în a cere întreprinderilor publice sau private să aibă beneficii. Aceasta nu semnifică altceva decît bunele rezultate ce trebuie obținute cu orice preț, dar acest lucru ne indică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
reglare dintr-un unghi foarte general, dispunem de o perspectivă cuprinzătoare, articulînd jocul pieței cu acțiunea instituțiilor, ca expresii ale divergențelor de interese ale grupurilor sociale. Procedînd astfel descoperim omniprezența Statului, asigurînd instituționalizarea relațiilor sociale și deci perenitatea vieții în colectivitate. Dar chestiunea de a ști cum se organizează instituțiile Statului rămîne deschisă. Nu sunt și ele traversate de conflicte și de divergențe? Statul nu este monolitic, iar deciziile sale nu sunt nici tot timpul raționale, nici coerente din punct de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
astfel obținute, este și semnul că salariații își vor folosi integral capacitățile. Se discută astfel despre un "salariu de eficiență", sub nivelul căruia nu se poate obține loialitatea salariaților față de obiectivele firmei. Statutul relevă de asemenea o alegere strategică a colectivității. Dar raționînd în termeni de eficiență și nu de echitate, pentru a caracteriza statutul, trebuie recunoscut faptul că noi constrîngeri pot justifica o evoluție a așa-zisului statut, în numele unei eficiențe sporite. Combinînd cele două abordări de mai sus, trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pe un teritoriu dat, datorită faptului că autoritățile locale își aliniază toată fiscalitatea la nivelul cel mai atrăgător. Așa cum concurența de pe o piață poate conduce la o concentrare a ofertelor dacă există randamente crescătoare, la fel inegala situație economică a colectivităților locale riscă să conducă la o polarizare geografică. Populația se va concentra în zonele unde locurile de muncă sunt mai numeroase, costurile de transport mai scăzute și fiscalitatea repartizată pe o masă mai importantă de contribuabili. Masificarea fiind la originea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
unde impozitele sunt mai ridicate. Este un fapt extreme de frecvent, care evidențiază, între altele, fenomenele de extindere urbană sub formă de periurbanizare. Bineînțeles că o atare atitudine strategică a contribuabililor conduce la un răspuns nu mai puțin strategic al colectivităților locale. Lărgirea geografică a cîmpului lor de competențe și deci de impozitare. Mai precis, rezultatul efectelor de debordare, pe de o parte, ca și necesitatea unei anumite adecvări între plătitorii și beneficiarii de servicii, pe de altă parte, conduc la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de o parte, ca și necesitatea unei anumite adecvări între plătitorii și beneficiarii de servicii, pe de altă parte, conduc la o etajare a administrațiilor publice al căror cîmp spațial de competență variază. Dacă există cazuri, rare, în care o colectivitate reușește să-și crească cîmpul de acțiune, mai ales prin fuziuni de localități, ceea ce se întîmplă cel mai frecvent e de altă natură. Conform cu principiul subsidiarității, ce capătă aici numele de "federalism fiscal", o repartiție coerentă a producției și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
întîmplă cel mai frecvent e de altă natură. Conform cu principiul subsidiarității, ce capătă aici numele de "federalism fiscal", o repartiție coerentă a producției și a finanțării bunurilor colective se va introduce. Bunurilor publice locale de diferite tipuri le vor corespunde colectivități mai mult sau mai puțin extinse. Astfel, fiecare localitate va trebui să-și clarifice patrimoniile, drumurile și limitele teritoriale, toate acestea fiind finanțate prin impozite locale, în timp ce drumurile regionale, de pildă, vor trebui finanțate de o administrație cu competențe geografice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
că nivelul investițiilor nu ar fi la fel de ridicat, dacă nu ar fi dreptul de moștenire a lor de către urmași. O anumită formă de altruism există deci și analiza economică nu o ignoră. Lucrurile se petrec la fel la nivelul unei colectivități locale și la nivelul unei națiuni. Majoritatea populației poate să-și dorească să existe sisteme de redistribuire a resurselor profitabile anumitor categorii de persoane. Sau pentru că fiecare se gîndește că ar putea fi el însuși într-o zi beneficiarul unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de a se dubla într-un an, de 30% de a rămâne neschimbate și de 30% de a pierde 40% din valoarea lor; -obligațiuni ale guvernului federal american, cu un randament aproape sigur de 9% pe an -obligațiuni ale unei colectivități locale, cu un randament aproape sigur de 6%. Dintre cele patru plasamente, pe care îl alegeți în cele din urmă?» Studenții au ales în proporție de 32% acțiunile XYZ, 32% obligațiunile municipale, 18% acțiunile riscante ABC, 18% obligațiunile de stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
care stabilește câte două protopopiate în cele cinci județe ale Bucovinei. Ca mitropolit, a sprijinit instituțiile de binefacere și a sprijinit, cât a putut, pe cei de pe valea Suhei Bucovinene care i-au solicitat ajutorul făcând gesturi benefice pentru întreaga colectivitatea sătească. De exemplu ziarul „Glasul Bucovinei” din 12 aprilie 1931 publica mulțumirile populației din Gemenea și Stulpicani pentru „ajutorul ce i l-a oferit prin acordarea loturilor de pădure, date spre lucrare, în timpul acesta de grea criză, formând singurul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și dominante psihologice. Este momentul în care individul și-a pierdut autonomia vieții lui particulare fiind pus la discreția și interferența cu forțele abominabile și de neevitat ale unei nemiloase istorii. A fost drama individului dar și cea a întinselor colectivități umane indiferent de etnie, clasă sau statut social; de altfel este o dramă integrabilă aceluiași fenomen căpătând între 1944 1946, uneori, dimensiunile apocaliptice ale exodului desțăraților, „strămutați” din Est spre Vest, marcând iremediabil cea mai mare „migrație” de etnii din
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
victorios etc... De ce nu ți-ai lămurit părinții? Ce era să răspundă respectivul, că atunci nu avea decât cinci ani? Aceleași probleme persistau mai târziu, în anii de studii sau cei ai escaladării gradațiilor, a promovării profesionale etc. Rareori o colectivitate umană a putut avea, dincolo de individualitatea fiecăruia și de gradul ei de izolare, atâtea punți de legătură, toate îndatorate aceluiași destin. Există la basarabeni o psihologie a refugiatului, integrabilă aceluiași fenomen. Sigur, una din punțile care i-au asociat pe
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
document foarte important îl constituie Codul de conduită pentru responsabilii cu aplicarea legilor, unde se definesc foarte clar obligațiile acestui personal: „responsabilii cu aplicarea legilor trebuie să se achite tot timpul de obligația pe care le-o impune legea, deservind colectivitatea și protejând toate persoanele împotriva actelor ilegale, în conformitate cu gradul înalt de responsabilitate pe care îl are profesia lor.” Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității organizate transnaționale Acest document juridic internațional este primul tratat cu vocație universală în domeniul combaterii corupției. Elaborarea
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
descentralizare Descentralizarea este privită ca un corolar indispensabil al democrației, pentru organizarea administrației publice, ea având aceeași pondere ca democrația reprezentativă pentru organizarea constituțională. De altfel, problema raportului dintre democrație și descentralizare s-a aflat destul de frecvent în atenția specialiștilor. Colectivitățile teritoriale de cetățeni reprezintă corpuri intermediare, interpuse între individ și puterea centrală, determinând reguli adaptate fiecărui cadru geografic și personalizând autoritatea statală în funcție de problemele locale. Societatea modernă, caracterizată prin contradicții și pluralism, implică o mare varietate de comportamente sociale și
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
fundamentarea deciziilor și evaluarea performanței, stabilirea mecanismelor de responsabilizare și modalități de motivare a tuturor actorilor pentru a fi responsabili în îndeplinirea sarcinilor care le revin. 3.3.1. Condițiile descentralizării Descentralizarea reprezintă un sistem de organizare administrativă, care permite colectivităților umane sau serviciilor publice să se administreze ele însele, sub controlul statului, le conferă personalitate juridică, le permite constituirea unor autorități proprii și le dotează cu resurse necesare<footnote Ioniță, S. (2007), Corupție și politici publice. Abordare teoretică și studiu
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Din păcate, de prea multe ori lipsa spiritului civic dă naștere unei atitudini pasive, de nepăsare la adresa problemelor celorlalți, fără conștientizarea faptului că acestea se pot deseori transfigura În devianțe sociale (delincvențe, adicții, prostituție etcă care se răsfrâng tot asupra colectivității. Neimplicarea terțelor persoane, fie și prin refuzul de a aduce acest gen de situații problematice (conflicte conjugale degenerate În violență domestică, abuzuri asupra minorilor etcă În atenția autorităților competente - consecință a unei toleranțe prost Înțelese - conduce invariabil la proliferarea factorilor
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
oameni înainte? Cum de nu-și dau seama că dacă ar fi uniți și organizați, cei care nu sânt loviți n-ar sta cu mâinile în buzunare, pe ideea că la ei n-a venit? în ce constă civilizația acestei colectivități? zice privitorul mai departe. Colectivitatea din tabloul în discuție, i-am putea noi răspunde, este una dintre acele colectivități în care artele ori au dispărut, ori au fost înlocuite cu jocuri abstracte ale imaginației. E frumoasă imaginația în artă? Este
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
-și dau seama că dacă ar fi uniți și organizați, cei care nu sânt loviți n-ar sta cu mâinile în buzunare, pe ideea că la ei n-a venit? în ce constă civilizația acestei colectivități? zice privitorul mai departe. Colectivitatea din tabloul în discuție, i-am putea noi răspunde, este una dintre acele colectivități în care artele ori au dispărut, ori au fost înlocuite cu jocuri abstracte ale imaginației. E frumoasă imaginația în artă? Este splendidă. Poate ea lipsi? Dacă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
loviți n-ar sta cu mâinile în buzunare, pe ideea că la ei n-a venit? în ce constă civilizația acestei colectivități? zice privitorul mai departe. Colectivitatea din tabloul în discuție, i-am putea noi răspunde, este una dintre acele colectivități în care artele ori au dispărut, ori au fost înlocuite cu jocuri abstracte ale imaginației. E frumoasă imaginația în artă? Este splendidă. Poate ea lipsi? Dacă lipsește, arta a murit. Dar arta nu e numai atât. Ea este deplină și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
corectează pașii prin simpla existență colectivă. În al doilea rând, cimitirul e mai aproape de vederea omului, și perspectiva lui îl face pe om mai senin, fiindcă știe ce-l așteaptă. Cu alte cuvinte, omul îmi pare într-o astfel de colectivitate mai liber, în timp ce în marile aglomerări se crede nemuritor. Or, cine nu-și cunoaște condiția e mai robit de ea, mai captiv, prins cum e într-un program de ucidere a timpului care îl abate fără greș de la reflecție și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Cioculescu, pe bună dreptate, e supărat pe cei care iau aceste fumuri drept adevăruri, încercînd să creeze deci astfel pentru cititori o biografie spirituală idilică a scriitorului, bună doar, și nici atunci, pentru uzul școlar. Căci scriitorii sânt conștiințe ale colectivității naționale, și nu sfinți. Și conștiința colectivității naționale e suma virtuților și scăderilor noastre, și nu suma unor concepte frumoase, dar moarte. Și aici ajungem La aspectul dramatic pentru o cultură mijlocie ca a noastră, care e amenințată să devină
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cei care iau aceste fumuri drept adevăruri, încercînd să creeze deci astfel pentru cititori o biografie spirituală idilică a scriitorului, bună doar, și nici atunci, pentru uzul școlar. Căci scriitorii sânt conștiințe ale colectivității naționale, și nu sfinți. Și conștiința colectivității naționale e suma virtuților și scăderilor noastre, și nu suma unor concepte frumoase, dar moarte. Și aici ajungem La aspectul dramatic pentru o cultură mijlocie ca a noastră, care e amenințată să devină mică dacă nu are tăria să se
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
încleștată cu destinul, fără teama înfrîngerilor. Fiindcă ăsta e spectrul care sperie adesea pe omul nostru de cultură: dacă punem viața noastră sub lumina totală a adevărului, nu se vor găsi oameni slabi, care, privindu-l, vor dezarma, și coeziunea colectivității noastre naționale va slăbi? Desigur, nu e o teamă fără rost, revelarea fără pregătire într-un moment nepotrivit a unui adevăr poate dăuna. Și aici putem cădea de acord că pregătirea e necesară. Dar falsificarea în prealabil a adevărului unei
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
peste tot cuprinsul țării, și scriitorul putea deci imagina, uimindu-se, un om care cu o simplă creangă să descopere în pământ, acolo unde erau duse de lupte și ploi, prezența acestor oase. Pentru popularea, în conștiințe, a trecutului unei colectivități naționale, efortul artistic al lui Mihail Sadoveanu este într-adevăr cel mai mare și mai împlinit din câte avem și acoperă, cum am mai spus și altădată, cel puțin un secol de literatură cultă, pe care cronicarii nu ni l-
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]