8,853 matches
-
prin desinențe și prin cuvinte-flectiv: fata cea frumoasă genul feminin, numărul singular, cazul nominativ/ acuzativ sunt marcate prin cuvântul-flectiv cea și prin desinența -ă), precum și categoria gramaticală a gradelor de comparație 96, care implică următoarele distincții: * gradul pozitiv: frumos; * gradul comparativ de superioritate: mai frumos; de egalitate: la fel de frumos, tot atât de frumos; de inferioritate: mai puțin frumos; * gradul superlativ relativ de superioritate: cel mai frumos; de inferioritate: cel mai puțin frumos; * gradul superlativ absolut: foarte frumos; acest grad de comparație poate fi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
formate prin conversiune intermorfologică) etc. și unele adverbe de loc și de timp: departe, aproape, devreme, târziu etc. Ca și în cazul adjectivului, adverbul prezintă, prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație, aceleași variabile: * gradul pozitiv: departe; * gradul comparativ de superioritate: mai departe; de egalitate: la fel de departe, tot atât de departe; de inferioritate: mai puțin departe; * gradul superlativ relativ de superioritate: cel mai departe; de inferioritate: cel mai puțin departe; * gradul superlativ absolut foarte departe, extraordinar de departe, îngrozitor de departe, depaaarte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
piatră sau în suflet cioplită / Zâmbetul e o rană deschisă / În infinit infinit infinită." (Marin Postu, Zâmbetul) 3. Alcătuiți enunțuri în care: (a) substantivul carte să îndeplinească funcția sintactică de atribut substantival prepozițional; (b) adjectivul înțelept să fie la gradul comparativ de superioritate; (c) subiectul să fie inclus (persoana a doua singular); d) predicatul să fie exprimat printr-o interjecție predicativă; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal posesiv; (f) numele predicativ să fie exprimat printr-un numeral ordinal
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stânci și prin zăpezi, micul prinț, într-un sfârșit, descoperi un drum." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) 3. Alcătuiți enunțuri în care: (a) substantivul viață să îndeplinească funcția sintactică de atribut substantival genitival; b) adjectivul optimist să fie la gradul comparativ de egalitate; (c) subiectul să fie inclus (persoana a doua plural); d) predicatul să fie exprimat printr-o interjecție onomatopeică având valoare predicativă; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere; (f) numele predicativ să fie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gramaticală a gradelor de comparație. Vezi, de exemplu, adjectivele care conțin deja în radical ideea de comparativ (superior, inferior etc.) sau de superlativ (minim, maxim, suprem, extrem), respectiv adjectivele care exprimă însușiri ce nu pot fi puse într-o relație comparativă: perfect, colosal, etern, unic, triunghiular etc. cf. Gramatica I, 2005, pp. 164-165; Iordan & Robu, 1978, p. 405 etc. 97 Vezi, pentru nuanțări, Dimitriu, 1999, pp. 222-223. 98 Cf. Dimitriu, 1999. 99 După Gramatica I, 2005, p. 182 (ca "proforme"); Dimitriu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca subiect fapte extraordinare, toate apărute în publicații periodice. Prin opera lui C., studierea comparată a folclorului a luat un avans considerabil, „geografia etnografică exterioară” constituind „un înalt ideal, în același timp, o imperioasă datorie, fiindcă numai studiul pe plan comparativ al etnografiei va avea drept rezultat adevărata cunoaștere de sine ca popor”. În Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene (1984), C. demonstrează, pe baza unei adânci prospecțiuni în istoria culturii, mergând până la Herodot, că în dipticul „pământ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
a elementelor locale, naționale și a dimensiunii globale prin intermediul regiunilor. Capitolele finale ale acestei secțiuni sunt dedicate prezentării istoriografiei și principalelor concepte ale studiilor strategice, respectiv chestiunii deciziilor strategice În condiții de incertitudine. Cea de-a treia parte include analize comparative și studii de caz ce examinează probleme, politici și instituții de securitate relevante pentru spațiul românesc de securitate, atât din punctul de vedere al dezvoltării structurilor naționale, cât și din cel al participării la procese internaționale. Primul capitol descrie, dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de planificare a apărării implementat În România, Începând din 1998, care este asemănător cu cel folosit În SUA și compatibil cu procesul de planificare din NATO. Reforma instituțională este și subiectul celui de-al treilea capitol, care, În urma unei cercetări comparative a practicilor naționale de supraveghere a serviciilor de informații În câteva state democratice, recomandă Întărirea controlului democratic civil asupra acestor servicii. Următorul studiu explică În detaliu cum, de ce și cu ce consecințe pentru mediul de securitate asistăm În prezent la
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
et al., 1999). Cu alte cuvinte, alianțele regionale creează fie contra-alianțe, fie imitatori. Evaluarea impactului subsistemelor transnaționale și integrate este Însă mult mai problematică. Rezultatele cercetărilor din perioada Războiului Rece pot fi aplicate noilor situații cu mari rezerve, iar studiile comparative recente Încă reproduc cadrul conceptual dezvoltat În contextul bipolarității. În general, se acceptă totuși faptul că subsistemele regionale sunt mai degrabă integrate decât strict interguvernamentale sau transnaționale și că sferele de securitate sunt din ce În ce mai strâns legate unele de altele, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
asupra Balcanilor. Cercetările În domeniul securității regionale În această zonă sunt, În general, studii de caz descriptive ce pun accent fie pe date și statistici militare, fie pe detalii de natură politico-diplomatică și, rar, de natură economică. Cele câteva analize comparative existente (Minic, 2000; Lopandiæ, 2001; 2002) sunt mai degrabă preocupate de problemele cooperării interguvernamentale și rar sunt interesate de chestiuni mai complexe de securitate. Cu toate acestea, În special dinspre domeniul politicilor publice și În cadrul organizațiilor regionale din zonă, Începe
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
and Peace, Cambridge University Press, Cambridge. Hettne, Björn (1999), „The New Regionalism: A Prologue”, În Björn Hettne și András Inotai, Osvaldo Sunkel (eds.), Globalism and the New Regionalism, Macmillan, Basingstoke, pp. xv-xxx. Hettne, Björn (2001), „Regionalism, Security and Development: A Comparative Perspective”, În Björn Hettne, András Inotai, Osvaldo Sunkel (eds.), Comparing Regionalisms: Implications for Global Development, Palgrave, Basingstoke, New York, pp. 1-53. Hettne, Björn; Fredrik, Söderbaum (2000), „Theorising the Rise of Regionness”, New Political Economy, vol. V, nr. 3, pp. 457-473. Hill
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
conform numărului de rezultate distincte ale fiecărui experiment, deducem valorile extreme ale indicilor date în tabelul 8.21 [ exInd = indice extrem și Var = variabilă] și intervalele de variație ale gradului de concentrare sau diversitate a rezultatelor, utile doar pentru aprecieri comparative. Potrivit formulelor de calcul corespunzătoare, din tabelele 8.19-8.20 obținem următoarele valori ale indicatorilor de concentrare și de diversitate directă simplă sau multiplă C și D prezentați în tabelul 8.22 [IndR = indice date reale și Var = variabilă] pentru
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
sau neponderare a rezultatelor, ceea ce ilustrează că aproximarea indicelui de diversitate Simpson-Guiașu prin entropia ShannonGuiașu este relativ forțată, dar acest rezultat nu împiedică utilizarea entropiei ca măsură a diversității. În tabelul 8.35 mai sunt menționate, dar numai cu scop comparativ, și intervalele valorice posibile (valorile minime și valorile maxime), pentru fiecare indicator considerat, având o idee despre mărimea gradului de concentrare sau de diversitate în fiecare caz. De exemplu, în cazul neponderat avem o concentrare mai slabă și o diversitate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
the Imagination, Princeton University Press, Princeton, 2010. --. A World Without Why, Princeton University Press, Princeton, 2014. Gheauș, Anca, "The Feasibility Constraint on the Concept of Justice", în The Philosophical Quarterly 63, 252 (2013), pp. 445-464. Gibson, Francisco García, "Utopias and Comparative Assessments of Justice", în Metaphilosophy 47, 1 (2016), pp. 92-107. Gilabert, Pablo. "Comparative Assessments of Justice, Political Feasibility, and Ideal Theory", în Ethical Theory and Moral Practice 15, 1 (2011), pp. 39-56. Gledhill, James, "Rawls and Realism", în Social Theory
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Press, Princeton, 2014. Gheauș, Anca, "The Feasibility Constraint on the Concept of Justice", în The Philosophical Quarterly 63, 252 (2013), pp. 445-464. Gibson, Francisco García, "Utopias and Comparative Assessments of Justice", în Metaphilosophy 47, 1 (2016), pp. 92-107. Gilabert, Pablo. "Comparative Assessments of Justice, Political Feasibility, and Ideal Theory", în Ethical Theory and Moral Practice 15, 1 (2011), pp. 39-56. Gledhill, James, "Rawls and Realism", în Social Theory and Practice 38, 1 (2012), pp. 55-82. --. "In Defense of Transcendental Institutionalism", în
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
New York, 2011. Williams, Bernard, In the Beginning Was the Deed, Princeton University Press, Princeton, 2005. --. Essays and Reviews: 1959-2002, Princeton University Press, Princeton & Oxford, 2014. Williamson, Thad și Martin O'Neill, "Property-Owning Democracy and the Demands of Justice", Center for Comparative and International Studies, ETH Zurich and University of Zürich, în Living Reviews in Democracy (2009), http://www.living reviews.org/lrd-2009-5. Williamson, Timothy, The Philosophy of Philosophy, Blackwell, Malden, 2007. Wolff, Jonathan, "Fairness, Respect, and the Egalitarian Ethos", în Philosophy
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
34, 3 (2008), pp. 319-340, Adam Swift, "The Value of Philosophy in Nonideal Circumstances", în Social Justice: Ideal Theory, Nonideal Circumstances, pp. 363-387, A. John Simmons, "Ideal and Nonideal Theory", în Philosophy & Public Affairs 38 (2010), pp. 5-36, Pablo Gilabert, "Comparative Assessments of Justice, Political Feasibility, and Ideal Theory", în Ethical Theory and Moral Practice 15, 1 (2011), pp. 39-56, Wilfried Hinsch, "Ideal Justice and Rational Dissent: A Critique of Amartya Sen's The Idea of Justice", în Analyse & Kritik 33
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Sen's Modest Justice", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 376-384, Alan Thomas, "Sen on Rawls's 'Transcendental Institutionalism': An Analysis and Critique", în European Journal of Political Theory 13, 3 (2014), pp. 241-263 sau Francisco García Gibson, "Utopias and Comparative Assessments of Justice", în Metaphilosophy 47, 1 (2016), pp. 92-107. 23 De altfel, Rawls nu a negat acest lucru atunci când a afirmat teza primatului dreptății. Realiștii uită sau par să rateze înțelegerea faptului că teza sa a fost una de
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de organizare politică: democrația bazată pe proprietate. O comparație excelentă între Rawls și Elkin din acest punct de vedere a fost deja realizată de Thad Williamson și Martin O'Neill, în "Property-Owning Democracy and the Demands of Justice", Center for Comparative and International Studies, ETH Zürich and University of Zürich, Living Reviews in Democracy (2009), http://www.livingreviews.org/lrd-2009-5. 36 Eva Erman și Niklas Möller ridică observații foarte interesante pe această temă, în "Three Failed Charges Against Ideal Theory", în
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Analiza polimorfismului lui C3 a dovedit existența unei alele null (asintetice sau nonsintetice) înainte de a se fi descoperit vreun caz de deficiență a lui C3. Alelele mai puțin comune ale factorului B reprezintă mutante într-o altă parte a moleculei comparativ cu diferențele alelice comune, deoarece în condiții de clivaj natural, în cursul activării căii alternative, alelele comune merg cu un fragment, pe când cele rare merg cu un alt fragment, de obicei cu fragmentul b. Sistemul complement cuprinde trei grupe funcționale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
β-globinic, poziționarea lor în cromozomi diferiți a fost interpretată a fi rezultatul unui eveniment de translocație consecutiv celui de duplicație, prin care segmentul cromozomal purtător al unuia dintre cei doi clusteri genici a fost relocat într-un alt cromozom. Studiul comparativ al mioglobinei și al hemoglobinelor vertebratelor, ambele având capacitatea de a lega oxigenul la nivelul grupului hem, cu care se asociază și catenele globinice din hemoglobine a permis să se constate să structura tridimensională a mioglobinei și a catenelor α-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
inclus viermii anelizi, insectele, moluștele, ciclostomii și mioglobina mamiferelor, în cadrul acestei linii evolutive producându-se 1629 substituții de nucleotide (Goodman și colab., 1975). S-a constatat o corespondență remarcabilă între, „ceasul evolutiv al proteinelor” și „scenariul paleontologic”. Din asemenea analize comparative filogenetice a fost posibilă estimarea ratelor substituțiilor de nucleotide în genele pentru globine în diferitele perioade evolutive, de unde s-au dedus unele modele evolutive interesante precum este cel prezentat aici. Astfel, s-a dedus a fi existat o rată rapidă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pe scurt" înțelegem cel mai adesea studiul evoluției biologice a ființelor umane și evoluția lor culturală în timpul preistoriei. Numeroase departamente încă reunesc antropologia fizică, arheologia și antropologia culturală. Dar, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, expresia cultural anthropology desemnează studiul comparativ al etnografiei și etnologiei, concepute ca o colecție de date, și analiza lor sistematică. În ceea ce-i privește, autorii britanici preferă expresia "antropologie socială" celei de "antropologie culturală", pentru că privilegiază studiul faptelor sociale și al instituțiilor. În anii 1950, Claude
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
factori culturali. Se vorbește, de asemenea, de etnoștiințe, un termen ce conține o ambiguitate. Etnoștiințele sunt înțelese când ca ramuri ale etnologiei, când ca știința altor popoare într-un domeniu specific și analiza comparată a acestor cunoștințe, când ca studiul comparativ al unui domeniu în funcție de grupurile culturale. Termenul etnoistorie desemnează o ramură a istoriei (adesea practicată de antropologi) care se ocupă de societățile fără scriere, acolo unde istoriografia clasică nu se poate aplica. Mai mulți autori au reproșat acestei denumiri faptul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sunt înțelese de culturi diferite. Aceasta este o formulare mai neutră și mai puțin paseistă decât vechile expresii ca teoriile folk sau teoriile indigene. În partea sa cea mai avansată, antropologia cognitivă se apropie de psihologie, căreia îi furnizează materiale comparative, în special pentru studiul învățării. Programul de antropologie cognitivă încearcă să apropie criteriile sale de științificitate de cele ale științelor experimentale, dar se lovește de aceleași dificultăți ca și antropologia culturală în ansamblu: colectarea de informații pe teren nu este
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]