10,570 matches
-
De dragul propriei securități și dezvoltări, cu siguranță că cele două state erau nevoite să caute un aliat care să poată înfrunta acea presiune - și acesta a fost factorul cel mai important și mai remarcabil al apropierii și al alianței lor. Contradicțiile și conflictele dintre cele două state și Uniunea Sovietică nu numai că au dus la alianța dintre ele, dar au marcat și au determinat și nivelul apropierii din relațiile sino-române. De-a lungul anilor ’60, când relațiile dintre China și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
armate de la graniță. Preocupate de propria securitate, China și Româna au promovat rapid și la maxim relațiile lor la începutul anilor ’70. Relațiile sino-sovietice au evoluat de la controversă la ruptură. Aceasta a fost cea mai directă cauză a alianței sino-române. Contradicțiile româno-sovietice și cele sino-sovietice au determinat apropierea dintre China și România. De fapt, cele două relații bilaterale s-au transformat într-o singură relație triunghiulară. Interesele naționale comune au adus China și România una alături de cealaltă și le-au condus
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și-a menținut și întărit propria poziție independentă sprijinindu-se pe influența chineză. Conflictul sino-sovietic a devenit un atu în mâna României. Când a apărut disputa publică dintre China și Uniunea Sovietică la conferința de la București din 1960, deși existau contradicții între România și Uniunea Sovietică, România a preferat să se plaseze de partea sovietică în ceea ce privește neînțelegerile dintre cele două puteri comuniste. Plenara CC al PMR, ținută în august 1960, a cotat politica Partidului Comunist Chinez drept „doctrinarism de stânga” fără
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a anilor ’50, schimburile dintre China și alte țări socialiste au ajuns să reprezinte 70% din volumul comerțului extern al Chinei; între acestea, volumul schimburilor sino-sovietice reprezenta partea cea mai importantă, nu mai puțin de 50%. De la sfârșitul anilor ’50, contradicțiile dintre cele două țări (România și China) și Uniunea Sovietică au început să se intensifice; ajutorul din partea URSS a scăzut brusc, iar volumul schimburilor cu aceasta a urmat și el o pantă vizibil descendentă. Cu privire la România, perioada dintre sfârșitul anilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
raportul între patriotism și internaționalism etc., România a avut multe puncte comune cu China. Influențată de acești factori, România s-a aflat departe de China și în relații strânse cu Uniunea Sovietică. Dar, atunci când relațiile româno-sovietice au devenit tensionate și contradicțiile dintre cele două țări s-au accentuat, relația triunghiulară China - România - Uniunea Sovietică se va dovedi tulbure și România va ajunge să se depărteze de URSS și să se apropie în grade diferite de China. După conferința de la București din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
liderii chinezi, în aprilie 1964, despre mersul relațiilor româno-sovietice, ambasada chineză de la București nota în raportul trimis acasă: „Asupra unor probleme importante, ca de pildă perioada istorică, pacea și războiul, coexistența pașnică etc., România împărtășește aceleași temeiuri cu Uniunea Sovietică; contradicțiile româno-sovietice țin de contactele economice și modul de abordare al relațiilor dintre țările socialiste, în ansamblu, între partidele surori; propriile vederi revizioniste nu au arătat încă cum că s-ar fi schimbat”. în februarie 1964, în urma anunțului că PMR dorește
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Motivul pentru care aceștia și-au amânat plecarea cu o jumătate de lună era că poate aveau nevoie să se consulte cu PCUS. Deși sunt multe puncte comune între Uniunea Sovietică și România, există de asemenea o sumă întreagă de contradicții între ele, spuneau oficialii chinezi. Nu îi putem trata ca fiind de partea lui Hrușciov, trebuie să-i câștigăm de partea noastră ca să-i boicotăm în acest fel pe sovietici. Cunoscând rezultatul întâlnirii, Kim Il-sung a reamintit CC al PCC
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să pretindă un rol egal ca importanță cu PCUS. Impresia extraordinară produsă de Mao Tze-dun participanților la consfătuire nu a făcut decât să întărească această concluzie. Insistența președintelui chinez pentru acceptarea principiului existenței unui lider al mișcării comuniste intra în contradicție cu pretențiile sale de egalitate în drepturi cu PCUS, descrisă plastic prin formula trecerii de la o relație părinte - fiu la una frățească. Dacă privim însă din perspectivă diacronică, această egalitate nu reprezenta decât o etapă teoretică în tentativa de instituire
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
baltice și Armenia) au moștenit o națiune definită și articulată. De aceea, spune Kuzio, construirea națiunii și a instituțiilor ocupă un loc central în tranziția de la imperiul sovietic la noua stare de fapt. Statele postsovietice combină elemente de blocaj și contradicție între rămășițele imperiale, democrații trucate și națiuni limitate. Ele sunt în căutarea istoriei pierdute în era pre-imperială pentru a putea confirma în prezent legitimitatea existenței lor. Ca și în alte state postcoloniale, numai elita are conștiința unei comunități imaginare, și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a debutat `n 1949 cu broșura Cum participă tineretul sovietic la `ntrecerile socialiste, urmată de trei ediții Vasile Roaită, pun`nd bazele unui mit destrămat t`rziu. Istoria României, manual pentru clasa a XI-a, 1960, p. 263. N. Manolescu, Contradicția lui Maiorescu, Editura Humanitas, București, 2000, p. 11. Adrian Cioroianu, „Dilemele mimetismului istoriografic. Episodul Analelor Româno-Sovietice (1946-1963)”, `n Fațetele istoriei. Existențe, identități, dinamici, Editura Universității București, 2000, p. 593. Anneli Ute Gabanyi, op.cit., p. 111. Doru George Burlacu, Revenirea la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
eliberării României de sub jugul fascist”, Remin Ribao, 23 august 1959. Mihai Retegan, op.cit., p. 31. Dinu C. Giurescu și Stephen Fisher-Galați, op.cit., p. 453. David Floyd, Romanian, Russia’s Dissident Ally, Pall Mall Press, London-Dunmow, p. 108. Ambasada din România, Contradicțiile româno-sovietice se ascut și se află la jumătatea drumului spre o schimbare calitativă, 9 aprilie 1963. Ben Fowkes, The Rise and Fall of Communism in Eastern Europe, MacMillan Press Ltd., London, l995; Central Compilation & Translation Press, Beijing, 1998, p. 168
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
16 noiembrie 1961; Ambasada RPC din România, Un raport comprehensiv asupra răspunsului României la congresul al XXII-lea al PCUS, 24 noiembrie 1961; Ambasada RPC din România, Observații asupra situației românești, c`teva luni din 1962. Ambasada RPC din România: „Contradicțiile româno-sovietice se ascut și sunt la jumătatea drumului spre o schimbare calitativă”, 9 aprilie 1963. Wu Leng-xi, op.cit., vol. II., pp. 675-680. David Floyd, op.cit., pp. 111-112. Stenograma ședinței Biroului Politic al CC al PMR din 17 februarie 1964; stenograma
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
15v. Ibidem, ff. 22v-23v. Ibidem, ff. 23v-24. Ibidem, f. 5v. Ibidem, f. 19. Ibidem. Ibidem. `ntr-un raport al Departamentului de Stat al SUA consacrat evoluției statelor-satelit din Europa de Est `n perioada 18 iulie 1956 - 20 noiembrie 1957 se atrăgea atenția asupra contradicției care apăruse `n politica americană, `ntre postura tradițional anticomunistă a SUA și obiectivul intermediar stabilit de National Security Council, de `ncurajare a dezvoltării „național-comunismului” ca un pas pozitiv `n `ndepărtarea de dominația sovietică (Foreign Relations of the United States, 1955-1957
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
societăților analizate. "Astfel se poate spera să se descopere, pentru fiecare caz particular, cum bucătăria unei societăți este un limbaj în care ea, cel puțin, traduce inconștient structura sa, dacă, fără a o ști, ea nu-și trădează și dezvăluie contradicțiile sale." (18/1, p. 411) Invocarea, mai mult exemplificatoare ori savuroasă, a ritualului sau a bucătăriei, alături de sistemele de înrudire și sistemele mitologice, are menirea să arate că această semiologie structuralistă rezidă în atribuirea caracterului de sisteme semnificante acestora prin
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
că fiecare din noi este realmente născut din unirea unui bărbat cu o femeie. Structura mitului ne apare ca un fel de instrument logic care ne demonstrează că două relații contradictorii între ele sunt identice în măsura în care fiecare se află în contradicție cuvine. în cazul mitului lui Edip acest "instrument logic" permite să se arunce o punte între problema inițială: "dacă omul se naște dintr-o singură ființă sau din două?" și problema derivată, formulabilă astfel: "o ființă se naște din aceeași
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
raciniene, acestea nu duc cu siguranță la structuri simetric inverse. Și acest aspect al analizei ține tot de natura specifică a tragediei ca gen cultural: Barthes consideră că tragedia combate mitul, că spre deosebire de mit, care după cum arată Levi-Strauss, pleacă de la contradicții și tinde progresiv spre medierea lor, tragedia imobilizează contradicțiile, refuză mijlocirea și ține conflictul deschis: "tragedia este mitul eșecului mitului", ea "face din spectacolul eșecului o depășire a eșecului și din patima nemijlocitului o mijlocire", ea "rămîne un spectacol, adică
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
inverse. Și acest aspect al analizei ține tot de natura specifică a tragediei ca gen cultural: Barthes consideră că tragedia combate mitul, că spre deosebire de mit, care după cum arată Levi-Strauss, pleacă de la contradicții și tinde progresiv spre medierea lor, tragedia imobilizează contradicțiile, refuză mijlocirea și ține conflictul deschis: "tragedia este mitul eșecului mitului", ea "face din spectacolul eșecului o depășire a eșecului și din patima nemijlocitului o mijlocire", ea "rămîne un spectacol, adică un acord cu lumea". (1/1, p. 92) Totodată
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Pentru a fi creditat, autorul care a fost martor direct trebuie confirmat de un alt autor-martor. în absența credibilității autorului, contextul social și narativ al scrierii poate ajuta la identificarea sensului unui verset ce poate părea ambiguu; 4. Existența unei contradicții teologice este justificată fie printr-o evoluție, fie prin contribuția a doi autori diferiți, cel principal și cel ce introduce sensul contradictoriu; 5. Când un evanghelist povestește un eveniment personal la persoana a treia sunt șanse să nu fie el
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Transnistria" , este mai ușor să descifrăm secretul planificării pogromului de la Iași. Într-un memoriu special Întocmit de către șeful SSI XE "SSI" În mai 1946, În ajunul pronunțării sentinței În procesul conducătorilor regimului antonescian, cu scopul de a scoate În evidență contradicțiile din actul de acuzare formulat Împotriva sa, Cristescu XE "Cristescu, Eugen" a pretins că nu este vinovat de crimele Împotriva umanității incluse În paragrafele respectivului act de acuzare. El și serviciul său nu au inițiat, după spusele sale, măsuri Împotriva
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și să-i jefuiască. În concluzie, În ceea ce privește mobilizarea huliganilor legionari (Tribunalul a remarcat că au fost mobilizați și cuziști, care la Iași erau În număr mare) pentru a participa la pogrom, trebuie notat că faptul a fost comis În totală contradicție cu Învățămintele trase de regimul Antonescu XE "Antonescu, Ion" de pe urma rebeliunii legionarilor și a pogromului de la București care l-a Însoțit. Atunci s-a anunțat În mod oficial și s-a scris În presă că de acum Încolo, contrar celor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
iulie, sub președinția prefectului Captaru, XE "Captaru, Dumitru" s-a amintit din nou ordinul telegrafic nr. 4586 al Ministerului de Interne, care stabilea că „bărbații evrei ce vor fi găsiți ca suspecți În orașul Iași, vor fi evacuați”143. În contradicție cu afirmația lui la proces, prefectul Captaru XE "Captaru, Dumitru" nu a Îndrăznit să pună la Îndoială rațiunea ordinului de a evacua toți bărbații, ci a cerut Ministerului de Interne doar să fixeze alte locuri de evacuare 144. În 1948
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
confruntarea cu alți indivizi acuzați de organizarea pogromului, care l-au indicat ca fiind autoritatea supremă din oraș, Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" a pretins că a venit la Chestură și a văzut că germanii controlau locul; și, fără să simtă contradicția din spusele sale, a adăugat că le-a spus comandanților Poliției „că este bine să nu se aglomereze mulți evrei la Chestură și să li se dea drumul la toți cei care sunt cu actele În regulă”. După afirmațiile sale
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și nu a existat. Ofițerul german care a doua zi și-a schimbat părerea și „a permis” „bunilor” români să deschidă vagoanele „trenului morții”, contrar acțiunilor sale din ajun, nu a existat nici el. Dar cine ia În seamă asemenea contradicții când minciuna este a statului? Nicăieri În toată România, nu numai la Târgul Frumos, nemții n-au intervenit În probleme interne ale guvernului român, n-au dat ordine autorităților civile, nu și-au impus voința, nu au contrazis hotărâri ale
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
generalilor orice intervenție În chestiunea „trenului morții”. Toate firele au dus spre generali din Marele Cartier General și spre Antonescu XE "Antonescu, Ion" Însuși. Este puțin probabil ca generalul Tătăranu XE "Tătăranu, Nicolae" să fi Îndrăznit să acționeze În totală contradicție cu ordinul Conducătorului, XE "Antonescu, Ion" care era În culmea puterii sale, și Încă În problema „rebelilor” din Iași. Antonescu XE "Antonescu, Ion" a interzis și tot Antonescu a fost cel care a permis să se dea apă evreilor. În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
docilă a dispozițiilor sale, care aveau ca scop să-i sărăcească pe evrei, să-i oblige să muncească și să-i transforme Într-o sursă permanentă de venit În folosul sistemului birocratic corupt și Înrăit. Regimul antonescian a creat o contradicție diametral opusă Între obiectivul tradițional al Comunității, așa cum l-a definit unul dintre fruntașii ei - „menținerea vieții evreiești, a culturii și a instituțiilor evreiești” -, și scopul autorităților de a „rări” populația evreiască (vezi infra), de a-i deposeda pe evrei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]