10,875 matches
-
lucrările sale despre structura și contribuția proteinelor în dezvoltarea funcțiilor cognitive. Identifică și purifică receptorul nicotinic în anul 1970. Reușește să izoleze organul electric al țiparului cu ajutorul unei toxine de șarpe. În cartea sa Conversations on Mind, Matter and Mathematics ("Conversații despre minte, materie și matematică") se ocupă de legătura dintre minte și creierul fizic, susținând existența unor reprezentații interne, preexistente, ale creierului, care intervin în percepție. Dedicat studiului la nivel molecular, ca bază a sistemului nervos, contribuie la definitivarea conceptului
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
care se referă Eliot, Le symbolisme et I'ame primitive, a apărut în Revue de litterature comparee, XII (1932), pp. 356-386. Vezi si studiul lui Emile Cailliet, Symbolisme et dmes primitives, Paris, 1936, în a cărui încheiere autorul relatează o conversație cu Eliot. 7. Cari G. Jung. On the Relation of Analytical Psychology to Poetic Art, în Contributions to Analytical Psychology, Londra, 1928, și Psychologische Typen, 1921, și vezi Jolan Jacobi, Die Psychologie von Carl G. Jung, 1949. Dintre filozofii, psihologii
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Codrin Liviu Cuțitaru Jurnal ad-hoc, Florin Cântec Mama proștilor e mereu gravidă, Nicu Gavriluță Oglinda și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina Stan Odioseea. Un jurnal pe sărite, Nicolae Prelipceanu Prezentul discontinuu, Codrin Liviu Cuțitaru România noastră. Conversații berlineze, Virgil Nemoianu, Sorin Antohi Radiografii și alte fobii, Michael Shafir Sub semnul paradoxului cotidian, Daniel Șandru Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei Vederi din Timișoara, Viorel Marineasa Vocația și proza democrației, Spiridon Maria Casian 1
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a veziculei biliare, afecțiune pancreatică, carență enzimatică, distrugerea florei microbiene și lenevirea stomacului prin mișcări prea lente ale musculaturii. Ar mai putea fi declanșate de existența unei gastrite acute sau cronice, ulcer gastric și duodenal, stări de stres provocate de conversații febrile În timpul mesei care pot declanșa reacții nevrotice la stomac. În mod frecvent apare la 2-3 ore după mesele copioase cu alimente greu digerabile (carne de porc, grăsimi animale, vânat, mâncăruri de tip fastfood, ouă, maioneză, ceapă, castraveți, fasole boabe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
bolii pot fi găsite în mass-media, marketing, practica generalizată a sondajelor, publicitate, tehnologiile spiritului, știința cognitivă etc. Soluțiile pe care autorul le propune împotriva comunicării tautiste sînt bunu-simț și interpretarea. Bunul simț vine din reflexivitatea asupra vieții cotidiene și din conversația obișnuită cu bîiguielile, hiatusurile și lapsusurile sale care este un dușman "natural" al limbajului artificial. O formă a bunului-simț este ironică "sau, și mai mult, derîderea colectivă, cînd practicile unei societăți răstoarnă schemele mașiniste". Interpretarea, la rîndul ei, este o
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
receptorului. Totuși, dacă redundanța este maximizată sau atinge o "dezordine", nu mai există nici un mesaj, ea devine zgomot pur. Există, deci, în limba vorbită, un punct de echilibru al redundanței, pe care sensul comun îl utilizează cu bună știință în conversația obișnuită și care poate evolua, de la plus la minus, după cum se utilizează un limbaj poetic sau specializat. 5. Subiectul persistă Mesajul trebuie întotdeauna să spună ceva. Vorbim pentru a spune ceva sau pentru a fi înțeleși. Deși nu se ocupă
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
educații care durează cît durează viața unui om. Sistemele sociale sînt, de asemenea, se pare, aproape decompozabile (p. 123); astfel, operații de planificare reușite! Încă o perlă: deoarece sîntem secvențiali, ca și mașina, noi nu putem purta decît o singură conversație la un moment dat. Întipărirea amintirilor și simultaneitatea atenției noastre asupra diferitelor obiecte sînt escamotate de Simon, care denunță teoria lui Platon despre învățarea fondată pe amintire (p. 134). Simon este aici marele responsabil de progresele decisive ale inteligenței artificiale
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ca Duguit, guvernanți și guvernați. Nimic din asta aici: cauza este efectul, efectul este cauza, el este în totalitate în cauză. O singură mișcare care se desfășoară. Iată ce fondează o știință și o practică autogestionară, confederativă, în stare de conversație permanentă, pe care Spinoza o întrevede în Tratatul despre autoritatea politică. Date mereu foarte actuale. Căci comunicarea expresivă, niciodată aplicată în ansamblul său, joacă un rol permanent în istoria instituțiilor. Ea constituie remediul simbolic la excesele reprezentării reci, abstracte. Nu
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
înțelegînd totuși 149. Mașinile nu mai emit atunci un mesaj electronic imperturbabil. Ele au devenit napolitane. Este într-adevăr curios (și răutăcios) să constați că, dacă există ceva care să devină un obstacol pentru întreprinderea limbajului artificial, acesta este desigur conversația obișnuită, cu ale sale du-te-vino, legăturile sale omise, bîiguielile sale, hiatus și lapsus și încărcătura de implicit pe care o transportă. Aici eșuează toate tentativele de punere în ordine și în diagramă. Există un rest și acest rest este obișnuitul
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
sau pe un mărunt activist și-ți vor propune să reiei lucrările cenaclului. - Și... atunci? - Refuzi, bineînțeles! Iar noi vom continua, apăsând pedala, luând În discuție și anumite Încălcări ale statutului la Uniunea Scriitorilor. (Câțiva ani mai târziu după această conversație, Manolescu, Paler, Dimiseanu și alți câțiva au Încercat, În cadrul Consiliului Uniunii, să protesteze față de degradarea tot mai fățișă a vieții literare organizate, lucru față de care - și cu ajutorul voit sau ne-voit al președintelui Uniunea Scriitorilor - forurile politice, cu un dispreț
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vor fi fost. Explicația cea mai la îndemână era cea temperamentală, pusă pe seama susceptibilității lui morbide, așa cum o face, de pildă, prietenul său, sociologul Nicolae Petrescu în memoriile lui postume. El semnala totuși forța elipticului, a imaginației și a intuiției conversației lui, dar și o labilitate anume. Posteritatea însă, mai ales studiul de față, pune această dispoziție pe seama neînțelegerii ermetismului său canonic, chiar de către exegeți ca E. Lovinescu ori Tudor Vianu, ale căror studii în problemă Theodor Codreanu le disecă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sau particulară, verbal sau în scris). Printre mijloacele informative se numărau denunțul („actul prin care autoritatea este informată despre infracțiuni plănuite sau comise”), studiul presei (din punct de vedere al siguranței statului se pot observa „intențiile, înclinările și curentele subversive”), conversația („ușurată în mod considerabil de «știința» sau «arta cunoașterii oamenilor», cerință capitală pentru un bun polițist”), filarea și controlul („procedeul menit a ne lămuri temeinicia cunoștinței asupra unor stări de lucruri”). Pe lângă mijloacele informative se impunea, obligatoriu, și o componentă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rog, cît vă lasă inima! spune distrat, am convenit amîndoi, din ușă, să ne abținem un moment, pînă consumăm actul ludic al comunicării, la nivelul solului, pe toată stația, resturi, mai ales trupuri verticalizate, ridică un picior la partenerul de conversație, grupul de lîngă chioșc, repetări ad infinitum, fie contemplare, fie act, infinitate anterioară, cîte broaște vor fi orăcăit în intervalul de peron, baltă secată, crăpături de betoane de oameni! sentimentul de proprietate pe lucrurile sufletești luate ca obiecte. VII. PRIMA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mișcă viteza, limita zării suprasolicitate, pentru cealaltă revărsare de lume stele, din fondul tot mai palid licărește ca totdeauna, clipă de meteorit piere la cîteva zeci de metri de sol, tovarășul de 60-70 de ani în lipsă de parteneri de conversație, țin chipul geamului, transferul în duh, gîndește-te că stau în locul tău, de ce te miră că intri între semnele străine, de care ții tu! în alunecarea lui din munți tren programat să oprească la mijloc de țară, în Iași, dar din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
libere? sînt! ieșirea înălțimi industriale, reacțiile posturale gesturi nereușite, derută, limita interpretării: să și crezi cînd se afirmă, Tîrgu Frumos indiciile convenabile, realitatea caz particular nu al posibilului, dar al intenției, clădiri, șine, burtosul șef de tren, reperele fixe din conversație ilustrează locul înghețat de afară, cu pospai de zăpadă, zilele scurte ale omului, nespecialist în conținutul vreunui simbol, amestecul de amețeală cu certitudine, să se asigure că rezolv, cu un cuțit în mînă, nu era prea serios, a venit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și a subiectivității, Sînpaul viaduct, stație de betoane, baltă de beton curtea, luciu de apă pelicula privirii, halta Cipău "Gîza", "dînsu" pe zid, troița la casă de om, iazul în spate, spațiul reinventat în loc ar fi utilitatea formulei călătorie, în conversație utilizarea ei, ca și atunci calul de Popa! lăsați, tovarășe director, că iau asupra mea! te-ai căznit să tragi ușa, dați un ban să iau mîncare! o închid corect la loc, aparențele nu mai suferă modificări, termocentrala Iernut de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o să-i spui că vrei să o ...! cu femeia e ca și cu oaia, cu vaca, să-i dai tot ce-i trebuie, tropi pastorali! ar fi doar o pînză pe marea apropierii de întîmplare și pe ochii partenerului de conversație, după Cîmpulung Moldovenesc eruditul, că pot răbufni, profesor în Oltenia, geografie, istorie, mi-a plăcut să știu, te văd că scrii, ești reporter! Pojorîta răcoare, singurătatea la brad, reabilitează limbajul peisagistic, el să-l vorbească pe om, intenția vînătorilor amerindieni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dădeai la tenis! sportul, nu munca, pasiunea se vede, șosetele albe pe picior, poza de la plajă pe bluză, șapca, furtul de pămînt la oraș, deghizat în jucător de tenis, impiegații trec pe lîngă vagoane și întorc tăblițele, Roșiori București! mitografia conversației de sat, s-au făcut roșiile, bălaie, ascultă vorba mamei deplasarea rurală! din sacoșă iese smocul de leuștean, la Atîrnați, la prima, satul dat ca inundat, merg dăcît o stație, riduri pe lîngă zidul îmbătrînit cu douăzeci de ani, picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prindea la călugări, la muncă, cu țigara, ia bagă cincizeci de mătănii! șaizeci! Pălărie intră și începe printr-o glumă, e liber? pe banchete și în tot vagonul gol, da, ar mai fi loc, continuăm pe logica absenței dialogului din conversație, atunci e grav, supraveghez cu strășnicie partea mea de priveliște, m-ai pus santinelă și pălăria maronie îmi ține de uniformă, șoimul pînă în cîțiva metri de sol, de gras ce e, belșugul sfîrșitului de vară, păpușile porumbului mai crude
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
șeful de tren, să-l întrebi dacă are cîinele voie! dar ce fac eu pînă mîine? restricție de viteză, ca și fotografia, a pornit de la pasiunea pentru arhitectură, așa este, răbdare, e vorba de meserie, replicile în limita de viteză conversația, Pufești proiecția în scris, Mărășești personalul Mărășești Pașcani Iași pe inelul Iași Pașcani Tecuci Iași, descurcă traficul în Războiul României Mari, smalț albastru depoul de locomotive, unsoarea lumină pe șine, te-ai apucat de integrame pe logica inerent afectivă, locomotiv-sentimentele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ocupe mai multe posturi în aparatul birocratic al statului decît le-ar fi revenit proporțional cu numărul lor. Cu toate că și ei se opuneau centralismului, slovenii cîștigaseră mult sub noul regim. Atitudinea lor a fost excelent rezumată de Korošec în cadrul unei conversații purtate cu un membru proeminent al Partidului Țărănesc Croat în 1924: Îi înțeleg și îi respect pe croați. Teritoriile Croației și Slavoniei erau recunoscute sub monarhia austro-ungară ca reprezentînd o națiune politică, acestea reușind să-și păstreze autonomia într-o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dominat de partizani. În privința problemelor iugoslave însă, guvernul în exil era presat să fie de acord cu un aranjament care practic îi asigura în final lui Tito controlul deplin. Atitudinea diferită față de cele două țări este ilustrată dramatic de o conversație mult citată care a avut loc între Churchill și Fitzroy Maclean, comandantul misiunii militare a Aliaților acreditată pe lîngă Tito, la sfîrșitul anului 1943. Așa cum a descris ulterior episodul chiar Maclean, opinia lui exprimată cu această ocazie în cadrul discuției asupra
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fi considerat drept cinic dacă am da impresia că am decis asupra acestor chestiuni atît de importante pentru viitorul a milioane de oameni într-o manieră atît de nonșalantă ? Hai să ardem hîrtia !" " Nu, păstrați-o !", a spus Stalin.16 Conversația aceasta este de foarte multe ori citată ca exemplu de cea mai rea politică dusă de marile puteri. Episodul a fost reprodus aici in extenso deoarece el este tipic în multe privințe pentru modul în care tratau oamenii de stat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Școlii de la Chicago. Chiar dacă Pierre Bourdieu a criticat metoda povestirii considerând-o ca fiind responsabilă de nasterea unei "iluzii biografice" deoarece l-am putea bănui pe narator că, retrospectiv, face evenimentele mai coerente, le scapă de asperități, analiza antentă a conversației pe care o analizăm ne dovedeste că partenerii nu construiesc explicații sistemice sau paradigme explicative, că lasă mai degrabă cititorul să adauge la anumite fire narative propria sa poveste, pentru a înțelege singur, pentru a confrunta viața lui cu viața
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Celmare, Ioan Petru, Știrbăț, toată pleiada de asistenți. Se așezau în primele bănci și stăteau la cursul de logică cu domnul Botezatu, care se plimba cu foițe A5 în mână, scria la tablă, preda semiliber cursul, întreba, făcea pauze de conversație, de dialog, să vadă dacă am înțeles. Mi-a plăcut logica. El m-a și determinat să îmi iau licența în paradoxuri logico-matematice, mie neplăcându-mi matematica. Am un respect enorm față de el; i-am citit toate cărțile. Era pe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]