11,264 matches
-
urmare, națiunea este o "realitate voită etern de Dumnezeu"; dreptul său la existență poate fi privit ca un fapt natural, inevitabil în iconomia divină. Sinteza dintre națiune și creștinism, în vederea atât a păstrării specificului națiunii, cât și a salvării unității creștinismului, a ecumenicității sale se poate realiza prin armonizarea idealului națiunii cu cel creștin. Această problematică a fost amplu dezbătută în catolicismul occidental interbelic (Maritain, Blondel, Maurras), din perspectiva dualității metafizice dintre natura și supranatura, dualitate care împiedică armonizarea idealului națiunii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unei discipline scolastice riguroase, dominată de profunde convingeri religioase, director al revistei Convorbiri Literare (1907-1923), este una dintre figurile elitei intelectuale interbelice preocupate de problematica interconfesională, îndeosebi de raporturile Ortodoxiei cu celelalte culte. Demersul de decelare a trăsăturilor esențiale ale "creștinismului românesc" se poate realiza, în concepția lui Simion Mehedinți, fie printr-un recurs analitic la matricea identitară, folclorul național, fie prin, ceea ce am numi astăzi, perspectiva imagologică, aceea a oglindirii în ochii străinilor a viziunii religioase a poporului român. Autorul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
matricea identitară, folclorul național, fie prin, ceea ce am numi astăzi, perspectiva imagologică, aceea a oglindirii în ochii străinilor a viziunii religioase a poporului român. Autorul pleacă de la presupoziția corectă a existenței în spațiul românesc a celor două ramuri esențiale ale creștinismului: Ortodoxia și Catolicismul la care se adaugă luteranismul, deși am prefera termenul de protestantism care acoperă o realitate religioasă mult mai cuprinzătoare. Trecem peste faptul că nu împărtășim poziția lui Simion Mehedinți de a considera luteranismul (protestantismul) ca ramură a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ortodoxia și Catolicismul la care se adaugă luteranismul, deși am prefera termenul de protestantism care acoperă o realitate religioasă mult mai cuprinzătoare. Trecem peste faptul că nu împărtășim poziția lui Simion Mehedinți de a considera luteranismul (protestantismul) ca ramură a creștinismului european pentru simplul argument că acesta nu admite Predania, Tradiția Bisericii Creștine, unicul îndreptar de funcționare a doctrinei creștine, aceasta pentru a nu mai aminti de contradicția flagrantă a principiului sola Scriptura în detrimentul hermeneuticii patristice. Nu mai este cazul să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
libertății (influență veche protestantă), protestantul afirmă o autonomie împinsă uneori până aproape de anarhie. În locul imperialismului papal, cu centrul la Roma, el este individualist și particularist. Posesorul legitim al Bibliei se poate considera pe sine ca unitate de măsură a întregului creștinism, după ideile partizanilor Reformei. Antiteza e una evidentă: pe când catolicismul e politic, în sensul cel mai larg al cuvântului, protestantismul este a-politic și pune libertatea de conștiință a individului mai presus de orice interes al comunității, ergo și al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este astăzi ceea ce este scris în Evanghelie, ci această Evanghelie așa cum este ea interpretată de Biserică, adică de Sfinții Părinți și de Sinoadele Ecumenice, cu alte cuvinte Evanghelia trăită firesc în comunitatea de iubire a Ecclesiei. O ramură esențială a creștinismului este Ortodoxia, dominată de caracterul sinodal, în defavoarea primatului papal: nu autoritatea infailibilă a Papei, nici libertatea anarhică a individului, ci puterea sobornicității este primordială, întrucât formularea învățăturii christice se face în Ortodoxie prin sinoade, pornindu-se de la principiul absolut just
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
când este vorba de înțelegerea cuvântului lui Hristos, e de natură conciliară, și nu rațională rațiunea individuală neavând nimic de spus într-o asemenea problemă. Îndreptarul infailibil în modul de funcționare al Bisericii rămâne Predania, Tradiția Ecclesiei, firul conducător al creștinismului răsăritean și occidental. Deși caracterul sinodal este comun tuturor Bisericilor Ortodoxe, există diferențe între Ortodoxia românească și celelalte națiuni ortodoxe 3. Față de individualismul pozitiv practicat de Occident, Răsăritul Europei a gravitat în jurul unui ideal ascetic, nemodern care a fost reprezentată
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
urmare, universal. Astfel, ecumenicitate înseamnă invariabilitatea învățăturii Ecclesiei, măsura dezvoltării firești a Evangheliei, singurul îndreptar obiectiv pentru cunoașterea Adevărului. Pretenția de infailibilitate a catolicismului constituie, în viziunea lui Simion Mehedinți, una dintre loviturile cele mai grave care s-au adus creștinismului atât de simpatizat tocmai prin smerenia lui și printr-un foarte fin simț al relativității valorilor omenesti 6. Haosului protestant, Biserica Creștină (Ortodoxia si Catolicismul) îi opune rigoarea, disciplina si ordinea. Deosebirea dintre Ortodoxia românească si pravoslavnicia rusească bazată pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a se crede capii Bisericii. Ulterior, în fața imperialismului occidental a apărut imperialismul oriental. Panslaviștii au făcut din Ortodoxie o unealtă politică, prezentând pe ruși drept singurul popor ales, menit să joace prin Ortodoxie rolul lui Israel 7. Viața interioară a creștinismului ortodox nu se condiționează prin simplele lui conexiuni sociale, ci ființează prin el însuși, în absolută independență față de puterile lumești. Întrucât am stabilit că idealul vieții religioase în Răsărit este ascetismul, de aici decurg câteva consecințe importante: ca o corporație
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
activitatea de iluminare spirituală. Și anume în așa fel, încât din punct de vedere spiritual, ea se află deasupra statului respectiv, iar din punct de vedere material, se supune întru totul dispozițiilor puterii de care depinde. Simion Mehedinți conchide că creștinismul românesc "s-a simțit străin în fața papocezarismului catolic, precum și în fața țaropapismului oriental". Chiar dacă Uniatismul este socotit "un incident politic, nu religios", "creștinismul arhaic aproape păduratic al neamului românesc", cum îl caracterizează Simion Mehedinți, a reușit să constituie un îndreptar solid
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din punct de vedere material, se supune întru totul dispozițiilor puterii de care depinde. Simion Mehedinți conchide că creștinismul românesc "s-a simțit străin în fața papocezarismului catolic, precum și în fața țaropapismului oriental". Chiar dacă Uniatismul este socotit "un incident politic, nu religios", "creștinismul arhaic aproape păduratic al neamului românesc", cum îl caracterizează Simion Mehedinți, a reușit să constituie un îndreptar solid, prin care în special țăranii au putut să conserve "legea românească". Prin recursul analitic interconfesional, Simion Mehedinți conturează profilul singular al creștinismului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
creștinismul arhaic aproape păduratic al neamului românesc", cum îl caracterizează Simion Mehedinți, a reușit să constituie un îndreptar solid, prin care în special țăranii au putut să conserve "legea românească". Prin recursul analitic interconfesional, Simion Mehedinți conturează profilul singular al creștinismului românesc care nu se subordonează altor variante ale creștinismului, păstrându-și propria identitate religioasă, și prin aceasta, culturală și națională. Ce-i drept, situația este valabilă până la sfârșitul perioadei interbelice, perioada comunistă și cea neocomunistă, provocând mutații serioase la nivelul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
caracterizează Simion Mehedinți, a reușit să constituie un îndreptar solid, prin care în special țăranii au putut să conserve "legea românească". Prin recursul analitic interconfesional, Simion Mehedinți conturează profilul singular al creștinismului românesc care nu se subordonează altor variante ale creștinismului, păstrându-și propria identitate religioasă, și prin aceasta, culturală și națională. Ce-i drept, situația este valabilă până la sfârșitul perioadei interbelice, perioada comunistă și cea neocomunistă, provocând mutații serioase la nivelul profilului creștinismului românesc. Arheologia confesională Elita intelectuală interbelică, preocupată
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care nu se subordonează altor variante ale creștinismului, păstrându-și propria identitate religioasă, și prin aceasta, culturală și națională. Ce-i drept, situația este valabilă până la sfârșitul perioadei interbelice, perioada comunistă și cea neocomunistă, provocând mutații serioase la nivelul profilului creștinismului românesc. Arheologia confesională Elita intelectuală interbelică, preocupată, printre multe alte teme, și de problematica interconfesională, de raporturile dintre Răsăritul ortodox și Occidentul, preponderent, catolic, dar și cu puternice influențe protestante, gravita în jurul a două direcții esențiale: cea din jurul lui Nichifor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aceea de a indica modalitatea în care putem rămâne fideli Bisericii în diverse ipostaze istorice pe care le cunoaște comunitatea eclezială. Dacă catolicii sunt hristocentrici, par excellence, ortodocșii sunt închinători ai Sfintei Treimi; Iisus Hristos este Dumnezeul în Sfânta Treime, creștinismul neavând sens fără Cele Trei Fețe Dumnezeiești. Pornind de la aceste disocieri dintre ortodocși și catolici, Mircea Vulcănescu dezvoltă semnificativ demersul său analitic de arheologie interconfesională prin abordarea raporturilor opozitive dintre catolici și protestanți, pe filiera lui Luther, din perspectivă ortodoxă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
diferențe specifice între luteranism și catolicism cu privire la câteva aspecte ecleziologice esențiale, Mircea Vulcănescu oferă, sub forma unor concluzii semnificative, un punct de vedere ortodox extrem de original. Astfel, din perspectiva Răsăritului ortodox, luteranismul și catolicismul reprezintă "două fețe sparte ale unui creștinism originar, unic, rămas nedespicat în Răsărit între fața lăuntrică și cea din afară". Pentru filosoful român, luteranismul întrupează pe bună dreptate "prețul spiritual al păcatului pe care l-a săvârșit catolicismul, când, spărgând comunitatea de iubire a Bisericii lui Hristos
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Teologie ortodoxă din toată lumea, unde s-a pus și problema convocării unui sinod ecumenic. Nu s-a ajuns atunci la nici o înțelegere, majoritatea profesorilor opinând că este imposibilă o aemenea convocare pentru simplul motiv că Ortodoxia fiind o parte a creștinismului, nu poate realiza cantitativ ecumenicitatea. George Racoveanu demontează această concepție aritmetică a ecumenicității, străină și periculoasă duhului Ortodoxiei, ea vădind o lipsă de contact cu realitatea vie a credinței și conducând, inevitabil, la pierderea semnificației majore a dimensiunii spirituale (duhovnicești
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spațiului românesc, redevabil fie unui tradiționalism gregar, sămănătorist, fie unui modernism facil. Recursul critic, lucid, dar perfect dogmatic și canonic la îndreptarul Ecclesiei asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină interbelică o oferea mediului românesc. Cunoașterea religioasă Există sisteme de gândire care gravitează în jurul apodicticului, problematicului, sisteme materiale cu un caracter reflectoriu, adică punctate de o conștiință teoretică. Rațiunea umană pendulează între o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o proiecție eternă a "calității dragostei lui Dumnezeu", a cărui virtute este smerenia "care se dă fără întoarcerea asupra sa". Nu se poate înțelege semnificația profundă a acestei culturi a Duhului fără a ne raporta la o valoare esențială a creștinismului, la atributul său primordial, libertatea credinței. În forma mistică a cunoașterii, realismul scoate omul din lumea vizibilă, transgresând indistincțiile dintre exterior și interior și situând ființa în orizontul arhetipurilor. În plan uman, potrivit concepției lui Petre Țuțea, Realul nu se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
înseamnă redescoperirea credinței, găsirea echilibrului interior al omului cu sine, cu lumea și cu Dumnezeu. Părintele Dumitru Stăniloae evidenția posibilitatea unei înduhovniciri dumnezeiești, a unei îmbrăcări christice a structurii umane prin actul de Revelație, precum și prin actul kenotic 7. Spre deosebire de creștinismul occidental care "nu dă aproape nici o însemnătate lucrării Duhului Sfânt în oameni după înălțarea lui Hristos sau a lui Hristos cel înălțat prin Duhul Sfânt" se remarcă chiar o ruptură între Hristos și Duhul Sfânt; "se afirmă în Hristos separat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ruptură între Hristos și Duhul Sfânt; "se afirmă în Hristos separat, un Hristos al discursurilor, nu al harului necreat din Sfintele Taine, al Celui ce unește cu subiectul nostru energia dumnezeiască necreată, sfințitoare, transformatoare, ridicare a credinciosului în alt plan", creștinismul răsăritean insistă în permanență pe lucrarea Duhului Sfânt, cel de viață făcător și sfințitor 8. În Ortodoxie, Dumnezeu "își poate însuși umanitatea în mod real, ca mediu de transfigurare și normalitate asemenea Dumnezeirii în sfințenie"9, cu o singură condiție
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Calciu se înscrie în actul de mărturisire a credinței, care implică realiter curaj, atitudine și asumarea jertfei mântuitoare. Forma acestui tip de discurs teologic, în buna tradiție antimiană, axată pe subminarea păgânismului oficial al puterii politice, esențializează valoarea inepuizabilă a Creștinismului, prin recursul la practicarea propriilor sale virtuți ca mijloace terapeutice, în procesul de mântuire. Să nu uităm nici funcția exemplară a centrelor monahale românești, unde figuri precum: Pr. Arsenie Boca, Pr. Ilie Cleopa, Pr. Ilarion Argatu, Pr. Sofian Boghiu, Pr.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
poate să genereze disoluția realului 14. Teologia creștină a făcut posibilă o bogată ontologie a imaginii în jurul problemei centrale a Întrupării. Este important de a înțelege modul prin care ființa lui Dumnezeu devine imagine, adică ia forma corporalității în lume. Creștinismul valorizează moștenirea iudaică, interpretând creația lumii ca opera personală a lui Dumnezeu. Din perspectiva neotestamentară, Hristos este imaginea/icoana lui Dumnezeu, omul fiind invitat să îmbrace această icoană. În tradiția creștină, teologia icoanei urmează o altă cale decât cea a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de la privirea umană; el reprezintă un nivel inferior al divinului. Pentru a împlini esența sa, icoana trebuie să-și piardă valoarea de imagine divinizată, deschizându-se astfel spre invizibil. Icoana ascunde și dezvăluie distanța existentă între divin și imaginea sa15. Creștinismul se prezintă ca o gândire fecundă a imaginii unde epifania lui Dumnezeu se realizează într-o altă realitate, un fel de Mundus Imaginalis. Această epifanie ține de o ontologie a gradelor ființei care, spre deosebire de dualisme, propune un spațiu intermediar, dominat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fecundă a imaginii unde epifania lui Dumnezeu se realizează într-o altă realitate, un fel de Mundus Imaginalis. Această epifanie ține de o ontologie a gradelor ființei care, spre deosebire de dualisme, propune un spațiu intermediar, dominat de ființe ale intervalului, îngerii. Creștinismul a reușit să elaboreze o sistematică speculativă care facilitează triumful imaginii și utilizarea sa religioasă. Menirea episcopatului Se vehiculau prin presa centrală o serie de "propuneri" sau "inovații" cu privire la posibilitatea de retragere din scaunele episcopale a unor ierarhi ai Bisericii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]