10,007 matches
-
primă putere citadină a imperiului, Roma începe să nutrească sentimente contrare celor cu care, înainte de 357 (anul vizitei lui Constantiu II), poate chiar înainte de 330, își omagiase împăratul. El a privat capitala, totodată, și de ceea ce ea adusese la o culme a spectacolului public: ceremonialul de glorificare din cadrul funerariilor − apoteoza, consecratio −, în timpul căruia comunitatea intra într-o așa-numită stare de excepție, iustitium (Agamben, Starea de excepție 43-53) - aici, ca perioadă de doliu −, pe deplin încredințată că are legitimitatea, garantată de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
l-a imaginat și configurat dintr-un plan vizual situat deasupra, glisat pe o axă de sus în jos. Am putea spune că labirintul nu poate fi înțeles, în semnficația și rostul său profund, decât de spiritele ce zăbovesc pe culmi sau știu a pluti ascendent către policandre de constelații. Dar poate că la acest rost profund al labirintului, la acest primordial sens al său este posibil să acceadă și cel care intră în structura labirintică, care pășește prin culoarele sale
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
negura cea sură, Aspecturi fioroase de pajuri, de balauri, De zmei culcați pe dâmburi, de șerpi ascunși în găuri, De toate-acele fiare povestice, de pradă, Ce luna giulgiuiește cu alba ei zăpadă. Copacii întind brațe lungi, amenințătoare, Nălțând pe toată culmea cîte-o spânzurătoare; Și stâncile, fantasme pleșuve, mute, oarbe, Deschid largi negre peșteri menite de a soarbe În umbra lor adâncă și de misteruri plină Pe omu-mpins de soartă a piere de lumină... sau o miniatură persană: Se duce calul Graur
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
foarte cunoscut o vreme. Apoi fu complet uitat. Dintre poeziile lui cursive merită citarea câteva ecouri ale șederii lui în Belgia, exclamațiile de Verhaeren prematur pentru o Meusă înconjurată de furnale și acoperită de fum industrial: A! iacă-mă pe culmea ce valea o domină, În purpură se stinge a zilei stea divină. Acuma văd cetatea cu turnurile ei Și Meusa întinsă cum scapără scântei. Ah! cât de mult îmi place această panoramă Întinsă și frumoasă! De câte ori mă cheamă S-admir
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
grămădite E peștera neagră săhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur copacii de fag. Vuind furtunoasa-i și strașnică arpă Trec vânturi și clatin pădurea de brad, Prăval pietre mari din culmea cea stearpă, Aruncă bucăți cu pomi și cu iarbă Ce-n urlete în râuri se năruie, cad. Natura se găsește la Eminescu într-un chip elementar, având ca notă dominantă cantitatea. Cutari versuri conțin numai noțiunea simplă de codru, dar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o grațioasă erudiție ce amintește Nautica lui Baldi, terminologia marinărească (siflii, navă, cabestan, manele, provă, babord, tribord, pupă, gabie, arboradă, sarturi, zburători, vergi etc.). Nuvelele, mai curând niște amintiri sentimentale, arată pretutindeni simpatie pentru sălbăticiuni (oameni și animale). Ca o culme de rezistență la civilizație e citabil cazul lipovenilor din Deltă care emigrează în Siberia de răul legilor: Nu mai putem trăi aci, sunt prea multe legi. Nu mai e chip de stat din pricina legilor." Ironia față de inutila complicație a vieții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
hilare, grave. Camil Petrescu este aici un mare prozator. Ridiculizarea eroicului (neconvingătoare) e împrumutată de la Stendhal. Soldații se ascund sub podețe, de frică, trași de picioare de ofițeri, un rănit cu intestinele scoase afară salută amical pe un prieten, în culmea zăpăcelii un plutonier adună oamenii și le ține un discurs despre patrie. Oricum, asemenea momente vii dau asupra misterului uman o privire scurtă și profundă. În Patul lui Procust preocuparea de metodă e maximă. Oroarea de "artă", de compus se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
estetică. D. D. Roșca e un kirkegaardian, întristat de condiția tragică a umanității (Existența tragică). Concluziile sale sunt un agnosticism total și un pesimism excesiv, lumea apărîndu-i ca un "vîrtej de forțe iresponsabile". Emil Cioran, kirkegaardian și el, e pe "culmile disperării", urmărit de "obsesiunea îngrozitoare a morții". Teoria cunoașterii nu-l interesează deloc, preocuparea esențială fiindu-i de a se mântui. Salvarea o găsește în experiența colectivă, cum s-ar zice, în istorie. Ar dori pentru România destinul Franței și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
î Și în adevăr, rușii, pentru a-și ajunge scopul ă...î, câștigă pe boieri în partea lor, lăsîndu-le în schimb țările la discreție. Regulamentul organic este legiferarea exploatării claselor de jos de către boieri, căci exploatarea seculară ajunge acum aproape de culmea ei. Toată străduința boierilor, încă de la începutul veacului, se cheltuise în direcția aceasta. Toate proiectele de constituție pe care le ignorează dl Rădulescu-Motru (vezi cartea d-sale: Cultura română și politicianismul 1), și acea de la 1802 și cele de la 1821
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la fețele de masă, fețele de pernă, prostrile de pat, de perete, de culme. La Pogonești și Ivești pe pânză este reprezentat frecvent ghiveciul cu picior și garoafe la fel ca în Câmpia Munteniei. Tot aici, prin învrâstarea pânzei de cânepă cu bumbac se obținea un material original, încrețit, „pielea găinii”. Lăicere de lână
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
luminează tuturor celor din casă. Am scris mult în 17 ani, de când sunt pensionar, dar foarte puțin din ceea ce am scris a văzut lumina tiparului. Totuși, glasul celui ce strigă în pustie se aude la mii de kilometri și răzbate culmile a douăzeci de veacuri, prin credința nelimitată mărturisită și cerută de Codreanu ucenicilor lui. Vineri, 23 noembrie 1990. Ca unul care am participat la evenimente, sau cel puțin am fost contemporan cu ele, voi prezenta punctul meu de vedere, spre
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
floarea, Din ochi clipește-ncet cicoarea Și-adoarmea-apoi și ea. Eu cred c-a obosit pădurea, Căci ziua-ntreagă-a tot cântat Și tace-acum gândind aiurea. Sub dealuri amurgește zarea, Se-ntunecă prin văi cărarea Și-i umbră peste sat. Peste culmi încet amurgul moare Și-ntors cu fața cătr-apus Dă semne nopții din ponoare Ea-mbracă haine-ntunecate Și liniștit din aripi bate Plutind tăcută-s sus”. (G. Coșbuc, Pastel) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Gășește cuvinte cu
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Dealul Mare - Tudora, de pe teritoriul județului Botoșani, de la o altitudine de 500 m, având curs permanent la 435 m altitudine. Relieful acestei regiuni, dezvoltat de depozite volhiniene și basarabiene aparține Podișului Sucevei reprezentat de Dealul Mare la vest și nord, Culmea Holmului la nord-est respectiv Câmpia Moldovei în est și sud-est. Astfel, prezența orizonturilor mai dure de gresii calcaroase și calcare oolitice, explică atenuarea denudației mai mari la vest, nord și nord-est, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Câmpiei Moldovei. În partea nordică și nord-estică, bazinul hidrografic Bahluieț se delimitează de bazinul hidrografic al Bahluiului printr-un șir de dealuri precum Dealul Cepei, Dealul Laiu și Dealul Tinosu. Spre est, se delimitează de același bazin hidrografic, printr-o culme secundară ce pleacă din Coasta Iașilor, reprezentată prin Dealul Mare, Dealul Răpăgău și Dealul Halmu, până în apropiere de localitatea Podu Iloaiei. În partea nordvestică, bazinul râului Bahluieț este delimitat de bazinul hidrografic al râului Siret prin culmea largă a platoului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
hidrografic, printr-o culme secundară ce pleacă din Coasta Iașilor, reprezentată prin Dealul Mare, Dealul Răpăgău și Dealul Halmu, până în apropiere de localitatea Podu Iloaiei. În partea nordvestică, bazinul râului Bahluieț este delimitat de bazinul hidrografic al râului Siret prin culmea largă a platoului structural al Dealului Mare-Hârlău, iar în partea vestică prin Șaua Ruginoasa-Strunga. Limita sudică este dată de prezența Coastei Iașilor, care îl delimitează tot de bazinul hidrografic al râului Siret, printr-un șir de culmi situate pe aliniamentul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
râului Siret prin culmea largă a platoului structural al Dealului Mare-Hârlău, iar în partea vestică prin Șaua Ruginoasa-Strunga. Limita sudică este dată de prezența Coastei Iașilor, care îl delimitează tot de bazinul hidrografic al râului Siret, printr-un șir de culmi situate pe aliniamentul localităților Hăbășești-Strunga. Din punct de vedere litologic, relieful regiunii cercetate este grefat, în principal, pe depozite argiloase și nisipoase. Depozitele basarabiene - cele mai vechi depoziteaflorează pe cca. 2/3 din suprafața bazinului hidrografic Bahluieț. În cadrul acestor depozite
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
carbonaților, regradarea orizontului Bv, intensitatea proceselor de eroziune în suprafață, gleizare și salinizare. Ecartul altitudinal în care ele sunt întâlnite este cuprins între 50-100 m și cca. 200 m. Aceste soluri sunt în diferite stadii de evoluție și ocupă îndeosebi culmile largi interfluviale, versanții slab înclinați, terasele și glacisurile bine drenate. Pe versanții erodați aceste soluri se asociază cu cernoziomurile carbonatice și semicarbonatice sau chiar cu mici areale de soluri halomorfe și hidromorfe. Spre limita superioară se întrepătrund cu solurile cenușii
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
ar fi procesele actuale, pantele, densitatea fragmentării, solul, vegetația și utilizarea terenurilor. Pentru realizarea hărții sunt necesare și cartările terenului, inclusiv actualizarea bazei topografice sub raportul limitei pădurilor sau a altor elemente. Legenda este structurată după treptele majore de relief (culmi, versanți, albii) și detaliat în funcție de intensitatea și specificul fenomenelor ce au caracter de risc. La acestea se adaptează hașuri (hașuri distanțate în arealele cu risc slab sau absent și hașuri foarte dese în areale erodate cu risc excesiv, suprapuse terenurilor
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
bulgar.” Noi ne uitarăm cu atenție la bulgar, care făcu câțiva pași prin odaie... Apoi bulgarul luă după masă o cutie cu chibrituri, se apropie de Eminescu și începu să-i sune la ureche cutia... Eminescu s-a înfuriat la culme, s-a sculat de pe scaun și a alergat după bulgar să-l bată, bulgarul s-a înfuriat și el... Dar așa furie n-am văzut de când sunt eu. Noi ne am speriat. Au intervenit oamenii de serviciu și i-au
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
tot acest roman epistolar care-i ridică monument Corneliei Emilian ca salvatoare a lui Eminescu atât rămâne: lecția sărăciei asimilată de către Hanrieta care va muri peste câteva luni în sărăcie cu adevărat lucie. Pentru ea nu mai funcționează energia chetelor. Culmea fiind că ea cere și roagă pe când fratele ei dimpotrivă: respingea. Și totuși, energia tuturor se canaliza către el. De ce? Simplu: pentru că era un nume, „dădea o palmă zdravănă pe obrazul societății” cum va zice socialistul Panait Istrati prin 1924
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
experiase și care aproape că l-au împins să se sinucidă cînd a descoperit că treptat își pierdea auzul, și așadar era lipsit lent și necruțător de întreaga sa lume de armonii muzicale, Beethoven a mărturisit: M-a adus la culmea disperării, și aproape că m-a făcut să îmi pun capăt zilelor. Arta! Doar arta m-a împiedicat. Ah! cum puteam să renunț la lume înainte să scot la iveală tot ce simțeam că era vocația mea să creez! (apud
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
prea triumfător ca să nu fie recunoscut rapid. (Yonge 1906: 187) Acest lucru arată că Chatterton acum decidea să se retragă total din lume fie ce-o fi, indiferent chiar de propria sa familie iubită; avusese speranțe mari, și trăise imense culmi de creativitate, iar acum coliziunea cu realitatea eșecului său devenea insuportabilă și fatalmente incongruentă cu ambițiile și mîndria sa. În terminologia patologiei medicale, Andreasen explică fenomenul alternării culmilor și depresiunilor ce se manifestă la oameni creativi, și nu numai, după cum
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
chiar de propria sa familie iubită; avusese speranțe mari, și trăise imense culmi de creativitate, iar acum coliziunea cu realitatea eșecului său devenea insuportabilă și fatalmente incongruentă cu ambițiile și mîndria sa. În terminologia patologiei medicale, Andreasen explică fenomenul alternării culmilor și depresiunilor ce se manifestă la oameni creativi, și nu numai, după cum urmează: În timpul unui episod maniacal oamenii devin excesiv de energici, ușor de distras, vorbăreți și plini de idei. O culme maniacală este de obicei urmată de o cădere depresivă
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
sa. În terminologia patologiei medicale, Andreasen explică fenomenul alternării culmilor și depresiunilor ce se manifestă la oameni creativi, și nu numai, după cum urmează: În timpul unui episod maniacal oamenii devin excesiv de energici, ușor de distras, vorbăreți și plini de idei. O culme maniacală este de obicei urmată de o cădere depresivă. Depresia este un mecanism alternativ pentru confruntarea unei disfuncții de input. În acest caz, individul face față situației retrăgîndu-se de la contacte sociale și aproape orice altceva, chiar și hrana și sexul
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
lume pe care o descifra tot mai mult ca fiind una căreia cu cruzime nu îi păsa de el, ceea ce a dus cel mai probabil la gestul suicidului. Mai recent, John Williams notează astfel: Chatterton, prin absența lui, a simbolizat culmea a ceea ce a devenit o trăsătură esențială a ideologiei romantice, căutarea unei "Puteri nevăzute" a Frumuseții Intelectuale, care " Plutește deși nevăzută printre noi".* (Williams 2009: 37) [*Williams se referă aici la faimosul poem al lui P. B. Shelley intitulat Hymn
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]