9,076 matches
-
tapiserie a abominabilului (care i-ar fi folosit cu siguranță lui Michel Foucault, pentru celebra sa lucrare A supraveghea și a pedepsi, dacă eseistul francez ar fi avut cunoștință de oroarea Piteștiului între 1949 și 1951). Voi spune, ca o curiozitate, că autorul constată și fixează cinci etape ale acțiunii de la Pitești (spre deosebire de antecesorii săi în analiza fenomenului, care stabiliseră patru sau doar trei etape). Referințe nuanțate există în acest desfășurător și în legătură cu spațiile-avatar sau epigonice ale Piteștiului: Brașov, Târgu Ocna
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acum ?! - Habar n-ai tu de când a făcut-o! - Încep să cred în minuni! - Ai face bine să crezi! - Cum sa întâmplat asta?! Când, măi, omule?! - În clipa în care interesul tău de cunoaștere s-a transformat dintr-o răutăcioasă curiozitate într-o dorință sinceră de înțelegere și trezire a acestei energii... - Dar chiar îmi doresc să cunosc tainele misterioasei energii! - ... energia ta a intrat în rezonanță cu a mea, s-a trezit și... a și urcat de-a lungul coloanei
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mă găsesc încă pe Planetă. Mai am de exersat! DIN ÎNTREBĂRILE UNUI SCEPTIC ADRESATE UNUI SAHAJA YOGHIN (Dialoguri cu mine însumi) Al patrulea dialog (Despre corpul subtil și despre... minuni) - Te rog să nu râzi de mine, dar am o curiozitate pământeană, la care... tare mult aș dori un răspuns! Deh, eu nu sunt atât de evoluat ca tine! - Tu crezi că eu sunt mai puțin pământean? Sau consideri că sunt mai... evoluat spiritual? Trebuie să înțelegi că energia Kundalini trezită
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
destul pentru tine? - Măi, ce-ai întors-o din condei! - Întorsneîntors, nu crezi că ți-am dat un răspuns corect?Ba da! Ce să mai zic? Dar... de unde a apărut Doamna Aceasta? Aș vrea să știu - te rog, acceptă-mi curiozitatea pământeană - cum de o ființă aparent obișnuită, manifestă niște calități atât de... de excepționale? Trebuie să aibă și Dumneaei niște părinți, o țară în care s-a născut, nu? - Acestea sunt cele mai simple întrebări, prietene! Tu vrei o biografie
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
conducător. Bancheta din spate este destinată pasagerilor - doi sau trei, mai confortabil sau mai înghesuit așezați - plus grămada de bagaje rezultate în urma cumpărăturilor. Nu mi-aș fi iertat să ajung în îndepărtata Indie fără a-mi exercita și satisface și curiozitățile de turist. Așadar, la drum cu ricșa! Prima ieșire în oraș a avut loc la Bombay unde, ghid drăguț și amabil, la propriu și la figurat, a fost Pamela, o indiancă ce lucra în ashramulspital. Răbdătoare și înțelegătoare cu mine
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
subtil bănuiesc că avusese de pierdut. Pe chipul doctoriței Katia am citit dezamăgirea. Și de data aceasta am căutat lucruri deosebite: așadar, m-am uitat după suveniruri, după cadouri, am fost în cercetarea tuturor subiectelor ce se puteau încadra la curiozități. M-am oprit îndelung pe la magazinele de bijuterii, deoarece voiam să cumpăr ceva drăguț pentru fiică și soție. Am constatat că prețul aurului era asemănător celui din România, argintul, în schimb, chiar promitea o afacere! Făcând echipă cu colega mea
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
sau planetară?), și așa mai departe, până la desăvârșirea în Conștiința Universală. Răspuns ipotetic: Spiritul = constanta vieții → Conștiința Universală! Mi-a făcut plăcere să scot în evidență relațiile de mai sus. Urmare a concluziei subliniate se naște, în mod firesc, și curiozitatea (omenească, nu credeți?) de a afla prin ce ființe a sălășluit Spiritul meu de-a lungul ascensiunii umane, ce transformări a cunoscut? A evoluat sau, din contră, mă găsesc într-o ultimă clemență a Creatorului, înainte de a deveni un oarece
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
general, doftorii din buruieni, creșterea și îngrășarea porcilor, cum se vindecă zâmbrele (se umflă cerul gurii la cai), cum se pot păstra proaspete ouăle, boli de gură și de picioare la vite (febra aftoasă etc.). Se publicau și atunci diferite curiozități ori fapte de viață ca acestea: un fiu își omoară tatăl; nuntă sângeroasă la Tătărășeni; uciderea fiorosului bandit Tcaciuc; Voievodul Mihai avansat caporal în batalionul vânătorilor de munte etc. Să insistăm mai pe larg asupra a două știri din pagina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în chipul cel mai plăcut o sumedenie de exerciții aritmetice. Azi am avut prilejul să-l experimentez cu un elev trecut în clasa a II-a primară. Am rămas foarte satisfăcut, constatând la acest copil silința spontană, plăcerea și marea curiozitate de a lucra și cât mai repede pentru a vedea ce desen îi va ieși pe caiet de pe urma exercițiilor aritmetice ce făcea. Eu te felicit și cred că ar trebui să dai acestor albume o răspândire cât mai mare. Ele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ieremia Nechita. Dacă vroia, cititorul afla de la proprietarul Almanahului și „Cum iubesc diferite femei: Românca - Din toată inima, Italianca - Cu foc, Engleza - Igienic, Spaniola - cu pasiune, Germana - cu senzualitate, Rusoaica - cu patimă, Americanca - cu socoteală, Evreica cu interes, Franceza din curiozitate, Polona - după întâmplare, Țiganca - în continuu, Unguroaica - iute, Sârboaica - din când în când și vecinic cântând, Elinela (din Grecia) - Nu pot iubi.” * Împrumutând cronologia datelor istorice din „Calendarul poporului bucovinean” pe anul ordinariu 1906, realizat de Eugeniu Nesciuc, Cernăuți, 1905
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
revistei Munca Intelectuală”. La rubrica Revista revistelor, din același ziar, Neculai Roșca scrie o recenzie despre noul periodic, acuzând agramatisme, inexactități de ordin grafic, declarându-se „profund deprimat” și adăugând că ”ceilalți cititori au întâmpinat nu numai o decepție de pe urma curiozității momentului, ci au suferit și o deziluzie.” Cu o „Punere la punct” la apariția numărului 2, publicată în Tribuna nr.93/23 februarie 1930, dar și o împunsătură la „Redacționale”, în același număr și cotidian, Munca Intelectuală a rămas să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pronunță violent și sarcastic Voltaire, îngropând astfel cu enorm cinism mirajul unei descoperiri 3. Zarathustra Avestei traduse de Anquetil nu era, de fapt, acel Zoroastru plăsmuit în alambicurile sistemelor categoriale europene. Până și Kant este cuprins de acest furor al curiozității și citește opusul asiatic, dar îl abandonează dezinteresat, negăsind în el nici cea mai vagă urmă de gândire filosofică. Decalajul major între așteptare și dezvăluire a dus până acolo încât John Wilson, misionar scoțian, va ajunge în Bombay la 1829
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sigur de templu iranian din perioada antică și e de înțeles că voia să-l întâlnească pe autorul Feuerpriester in Kleinasien und Iran. Nu știm în ce a constat conversația lor, dar ne-ar fi plăcut să asistăm; în epocă, curiozitatea reciprocă între filologi iraniști și arheologi de teren era un fapt bine răspândit. În general, nu se poate să nu admirăm siguranța anumitor intuiții ale lui Wikander privind iranismul dinspre hotarele indiene, într-o epocă când nu se cunoștea decât
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Victor Brauner devin numele grele ale pensulelor, ducându-și tablourile în toată Europa, pe când Corneliu Baba abia începe să răsară. Centrul lumii s-a mutat la București. Este vremea noilor romane, cu eroi mai bine conturați, ale căror drame stârnesc curiozitatea cititorilor, încât auzi despre ele aproape la orice masă. Camil Petrescu publică în ’30 Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, iar în ’33 Patul lui Procust. Același an în care Mircea Eliade are un succes formidabil cu al
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
masa lui. Răsfățatul publicului bucureștean, dacă nu mă înșel, așa vă numise parcă un amic de-al meu într-un articol destul de recent. — Așa o fi, nu știu, râde Cristi, nu obișnuiesc să citesc despre mine. — Cum, nici așa, de curiozitate măcar ? — Deloc, dacă vă spun. — Ce interesant... Ce găsiți atât de interesant ? — Nimic, mă gândeam doar... Un mare dizeur, nu ? Date fiind reputația și celebritatea sa, incomparabilă cu a altui tip de artist, poate doar cu cea a unui actor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
unui actor, mă gândeam că genul acesta de om, cu iertare vă spun, căci nu vă judecam pe dumneavoastră, aș fi bănuit că dizeurul, în general, suferă de un egocentrism pe măsura gloriei dobândite. Și eu unul, prins de o curiozitate nebunească, aș vrea imediat să văd ce s-a scris nu știu unde despre o carte de-a mea sau despre vreo conferință, aș căuta imediat rândurile, de aceea m-am mirat. Ei, dacă aș fi fost un cântăreț celebru ca dumneavoas-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
toate energiile, de nici nu vă dați seama. Cristi și Vladimir admirau pe geamurile mașinii străzile Parisului, în tăcere, prea istoviți după călătorie să povestească despre cum mai e pe- acasă, la Brăila sau la București, și să-i satisfacă curiozitățile lui Foty. Erau fascinați de orașul aglo- merat și agitat care li se arăta. Și nu se așteptau cei doi la marea surpriză care li se pregătise. Anume că în restaurantul cu pricina, unul românesc de altfel, crâșma lui Andronic
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu la multe nopți distanță față de cea în care Cristi a coborât după ce s-a cazat și a fumat câteva țigări, admirând Sena și vestitele anticariate de pe malul ei. Parisul este un amestec de tonuri, de ritmuri, de oameni, de curiozități de tot soiul, în care fiecare duce o viață trepidantă. Toți într-o continuă alergare. Zilele următoare, Cristi și Vladimir, însoțiți de câțiva amici din copilărie, au luat Parisul la pas. În prima dimineață chiar s-au văzut la restaurantul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
temperamentul și tipul meu de reflexe ideatice și umorale se potrivesc acestui „război etern, cu toată lumea”! Pentru a ilustra cu amuzament această „poziție”, eu dau uneori, În colocviile pe care le am cu unii tineri care mai au răbdarea sau curiozitatea să stea la un taifas cu un bătrân meșter, exemplul strategiilor creatorilor de modă. Majoritatea acestor „geniali creatori”, care fac parte azi din elita europeană a zonei numită haute-couture, se adaptează cererilor pieței, modei - ei Înșiși servitorii ei! -, gusturilor generațiilor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dar și un semn că sunt „Încă tânăr”, că pot reacționa ca un organism neuzat de timp față de experiențe și trăiri plenitudinare, de vârf. Că Încă nu am ajuns „să-mi fie frică!” și pot privi cu o anume candidă curiozitate În unghere ale realului ce se luminează brusc. Sau, pe dos, dacă vreți și dacă un mărunt zâmbet sarcastic vă mișcă buzele - ei, da, bine, să zicem că... nu mi-e frică de „demonul nebuniei”, un musafir oarecum previzibil pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să se gândească cu nostalgie la evreii și germanii plecați), dar și o parte din sufletul românesc. Nu numai românii etnici au creat România și cultura românească. În ce-i privește, evreii au adus o doză apreciabilă de nonconformism, de curiozitate și mobilitate intelectuală. Câțiva dintre cei mai de seamă cercetători ai limbii române și folclorului românesc (așadar, În domeniul cel mai pur al „românismului“) au fost evrei: Lazăr Șăineanu (1859-1934), cu o carieră succesivă În România și În Franța, autorul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mă uitam la ceva despre război în seara asta și am nevoie să știu ceva. - Da? Îi doream să fie cu adevărat interesat în tot ceea ce avea „nevoie“ să știe, dar știam că nu era așa. Era ceva aiurea în curiozitatea lui, ceva răzbunător. Cu toate astea voiam extrem de tare să am un contact real cu el încât m-am convins că nu încerca doar să-mi distragă atenția de la ceva ce nu voia să aflu. - Despre ce e vorba, Rob
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cred că e cineva în casă. Robby se întinse spre veioza de pe noptieră. Robby a aprins veioza. Dincolo de pleoapele mele închise ardea o lumină portocalie. Robby tăcu. Contempla ceea ce vedea. Imaginea contemplată alungă momentan frica și o înlocui cu o curiozitate nesuferită. Tăcerea lui era cauzată de ebrietatea mea. Din nou greutatea de pe piept. - Tată, zise încet Robby. - Robby, am oftat. - Tată, e ceva pe tine. Am deschis ochii dar nu m-am putut concentra. Ceea ce am văzut apoi s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
patinoarului pustiu literele masive mâzgălite cu roșu: D I s p ARI AI c i Am inspirat adânc, dar nu m-am alarmat instantaneu. Nu m-am alarmat pentru că ceva ce era pe jos mi-a distras momentan atenția, substituind curiozitatea în locul panicii. Se afla lângă ușa deschisă, un pic într-o parte. În timp ce mă apropiam am crezut că era un bol modelat din fâșii mototolite de ziar (asta era) în care cineva pusese două pietre negre. M-am gândit că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Îi sunt solicitate de Prof. Univ. Dr. Zaciu Mircea, din Cluj, pentru alcătuirea unui dicționar al scriitorilor români ce i-a fost comandat de Editura Enciclopedică . Îmi alătură În scrisoare și un chestionar ce trebuie completat și pe care de curiozitate vi-l transcriu: Chestionar Numele - Prenumele Pseudonime folosite Locul nașterii (oraș, sat, județ, țară) Data nașterii (ziua, luna, anul) Profesiunea de bază Funcția actuală Studii Debutul scriitoricesc (locul, anul) Lucrări publicate (În ordine cronologică) Lucrări sub tipar Colaborări la reviste
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]