8,894 matches
-
actualitate teoriile neoaristotelice asupra virtuții, care susțin c] scopul adev]rât este acela al unei vieți perfect cinstite. Pentru a r]spunde la aceast] chestiune, trebuie s] ne întreb]m mai înainte (așa cum au f]cut-o și Socrate și Aristotel) dac] toate virtuțile au în centru o „virtute dominant]”. Pe de alt] parte, exist] posibilitatea că toate aceste virtuți s] nu fie reunite sub semnul uneia singure, ci s] împ]rt]șeasc] aceeași esenț], prin urmare s] dețin] un înțeles comun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
produce într-un vid politic. Teoria virtuții studiaz] și modul în care sunt încurajate diferite virtuți și vicii în cadrul unor structuri sociale distincte. Analiza situației cu care se confrunt] personajul Dorothea Brooke se poate realiza la un nivel global, apreciind dac] alternativele limitate pe care societatea victorian] i le-a oferit acesteia au fost echitabile sau nu. Unele aspecte similare au fost preluate și de c]tre reprezentanții feminismului modern în discutarea virtuților și viciilor feminine. Feminiștii din trecut au pledat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
datorie”, „obligație”, „drept” (folosit că adjectiv, cu sensul de „just”), „nedrept”, „a se cuveni” sau termeni care pot fi luați drept concurenți ai „drepturilor” sau drept parte esențial] a sensului lor - termeni precum „libert]ți”, „cerințe”, „imunit]ți” și „privilegii”. Dac] termenul „drepturi” poate fi transferat f]r] probleme în oricare dintre aceste cuvinte, atunci dezbaterile asupra acestuia ar putea p]rea redundanțe. Înainte de a lua în considerare asemenea întreb]ri, este util s] facem alte câteva distincții. Discuțiile practice asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
chiar și într-o societate care, în marea să majoritate, este de acord cu chestiunile privind comportamentul, privite doar că drepturi morale, nu și legale. O intrebare legat] de existența unui drept legal își poate g]și r]spunsul stabilind dac] exist] norme legale care detaliaz] respectivul drept și specific] penalit]țile pentru inc]lcarea lui. (Dup] cum a ar]țâț juristul H.L.A. Harț - 1976 -, validitatea normelor legale înseși este în sine o alt] chestiune, care ar trebui s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care detaliaz] respectivul drept și specific] penalit]țile pentru inc]lcarea lui. (Dup] cum a ar]țâț juristul H.L.A. Harț - 1976 -, validitatea normelor legale înseși este în sine o alt] chestiune, care ar trebui s] fie stabilit] urm]rînd dac] acestea sunt compatibile cu principiile înscrise în constituția sau legea drepturilor națiunii sau, în ț]rile care nu au o constituție scris], f]când apel la jurisprudenț] și la precedentul juridic.) Exist] multe exemple de drepturi pur legale, care adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici m]car pentru dețin]torul dreptului; așadar un drept nu poate fi definit ca fiind avantajos pentru dețin]torul s]u. Existența drepturilor morale este contestat] de c]tre unii pe baze care vor fi discutate mai jos, ins] dac] drepturile morale exist], atunci acestea includ drepturi pe care nimeni nu s-ar gândi vreodat] s] le transforme în forme de natur] legal] - valori precum dreptul la recunoștinț] din partea unui beneficiar sau dreptul la propria opinie asupra unui fapt indiscutabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestuia? 3) Care poate fi premisa pentru (sau justificarea) drepturilor? De asemenea, drepturile o justificare intrinsec] într-un anumit fel care le poate face mai puternice, din punct de vedere etic, decât orice alt lucru din care ar putea proveni? Dac] da, atunci înseamn] c] exist] posibilitatea de a se trasă o moral] având la bâz] aceste drepturi? 4) Sunt drepturile inalienabile? 5) Pot fi drepturile vreodat] absolute? Ar trebui s] fie clar c] r]spunsurile la aceste întreb]ri pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anume poate avea un drept? Diferiți scriitori au sugerat o varietate de criterii referitoare la felul în care putem încadra o entitate într-o categorie acoperit] de protecția drepturilor. O distincție în termeni largi este dat] de urm]torul fapt: dac] un drept este înțeles sub forma unei puteri deținute spre a fi exercitat] sau nu, în funcție de opțiunea celui c]ruia îi aparține dreptul respectiv, atunci doar ființele cu capacitate de alegere pot avea drepturi. Ins], dac] înțelegem drepturile că permisiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de urm]torul fapt: dac] un drept este înțeles sub forma unei puteri deținute spre a fi exercitat] sau nu, în funcție de opțiunea celui c]ruia îi aparține dreptul respectiv, atunci doar ființele cu capacitate de alegere pot avea drepturi. Ins], dac] înțelegem drepturile că permisiuni legate de prohibiții împotriva intervenției altora, celei dintâi pot fi considerate drept beneficii destinate oric]rui fel de entitate capabil] de a se bucură de acestea. Unele dintre criteriile specifice sugerate în acest context sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întrebare despre cine sau ce anume poate avea drepturi. R]spunsul pare s] țin] de generozitatea sau empatia persoanei care ofer] acest r]spuns legat de cat de îngust sau de larg este cercul celor care pot avea drepturi. Totuși, dac] criteriul adoptat este prea extins, susținerea drepturilor își va pierde puterea unic]; dac] este prea restrâns, vă sl]bi importantă putere intuitiv] a noțiunii, omițând categoriile de oameni catalogați drept fundamentali. Unele dintre aceste probleme mai sunt discutate în cuprinsul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țin] de generozitatea sau empatia persoanei care ofer] acest r]spuns legat de cat de îngust sau de larg este cercul celor care pot avea drepturi. Totuși, dac] criteriul adoptat este prea extins, susținerea drepturilor își va pierde puterea unic]; dac] este prea restrâns, vă sl]bi importantă putere intuitiv] a noțiunii, omițând categoriile de oameni catalogați drept fundamentali. Unele dintre aceste probleme mai sunt discutate în cuprinsul acestui volum, de exemplu, în capitolul 24, „Etică mediului înconjur]tor”, capitolul 25
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Etică mediului înconjur]tor”, capitolul 25, „Eutanasia”, capitolul 26, „Avortul” și capitolul 30, „Animalele”. 2) Care poate fi conținutul său obiectul unui drept? Pan] la un punct, r]spunsul la aceast] întrebare va depinde de cel al întreb]rii precedente. Dac] a avea interese este un criteriu esențial pentru deținerii anumitor drepturi, atunci acestea vor constă din orice lucru necesar pentru a proteja sau a duce mai departe acele interese. Dac] ne referim la capacitatea de a suferi în mod solitar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceast] întrebare va depinde de cel al întreb]rii precedente. Dac] a avea interese este un criteriu esențial pentru deținerii anumitor drepturi, atunci acestea vor constă din orice lucru necesar pentru a proteja sau a duce mai departe acele interese. Dac] ne referim la capacitatea de a suferi în mod solitar, acest lucru ne sugereaz] faptul c] drepturile sunt pretenții pasive împotriva acțiunii de a provoca durere celorlalți. Dac] posesia judec]ții și capacitatea de a alege sunt luate drept criterii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru necesar pentru a proteja sau a duce mai departe acele interese. Dac] ne referim la capacitatea de a suferi în mod solitar, acest lucru ne sugereaz] faptul c] drepturile sunt pretenții pasive împotriva acțiunii de a provoca durere celorlalți. Dac] posesia judec]ții și capacitatea de a alege sunt luate drept criterii, atunci drepturile vor fi drepturi de a acționa în anumite moduri și de a avea o libertate de a acționa protejat] de intervenția altora. O condiție în sens
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asemenea, drepturile pe utilitate, dar, spre deosebire de Mill, recunoaște c] o consecinț] posibil] ar fi unele circumstanțe în care drepturile sunt sacrificate - îndeosebi dac] majoritatea preferințelor umane ar fi în favoarea acestui lucru. O justificare utilitarist] nu poate oferi deci prioritate drepturilor. Dac] este nevoie de așa ceva pentru a ap]ra drepturile, acest scop va fi atins mai bine legând chestiunea justific]rii de cele dou] întreb]ri despre care am discutat: cele cu privire la subiectele și conținutul drepturilor. O astfel de justificare ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dovad] de autonomie în exercitarea dreptului de a alege. Unii filosofi sunt ins] de p]rere c] drepturile nu au nevoie de alte justific]ri în afar] de faptul c] ele ins]și sunt exigente din punct de vedere moral. Dac] este așa, atunci o moral] bazat] pe drepturi ar putea fi o posibilitate. Afirmația c] drepturile se justific] de la sine poate ea ins]și s] fie ap]rât] f]r] a trebui neap]rât s] susținem c] ele sunt elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putem susține faptul c] afirmațiile cu privire la mediu pot fi f]cute la fel de eficient f]r] atribuirea de drepturi unor obiecte neînsuflețite - drepturile generațiilor viitoare ar putea avea aceleași implicații pentru acțiune în ceea ce privește menținerea integrit]ții planetei. 4) Sunt drepturile inalienabile? Dac] un drept este sau nu inalienabil este o chestiune cu privire la transmiterea sau transferarea să la o alt] persoan]. Așa-numitele „drepturi matrimoniale” ne ofer] un bun exemplu de drepturi care sunt inalienabile în acest sens. Dar trebuie s] prezent]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dețin]tor de drept dispus s] o fac]. Asemenea drepturi fundamentale ar fi cele la viat] și la libertate. Dar, cu toate c] de obicei s-ar consimți faptul c] acest principiu invalideaz] voința de a se vinde că sclav, dac] ele invalideaz] decizia rațional] a unui bolnav de a cere eutanasierea, atunci avem de a face cu o chestiune mult mai problematic]. 5) Exist] drepturi absolute? Cea mai dificil] problem] pentru oricine dorește s] susțin] faptul c] anumite drepturi sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cenzurat ar putea intra în conflict cu dreptul susținut de un grup religios de a nu fi ofensat cu privire la convingerile sale profunde. Sau, într-un alt exemplu, un polițist poate rechiziționa o mașin] privat] pentru a urm]ri un criminal. Dac] respectivele drepturi sunt drepturi la bunuri, atunci devine tot mai clar c] nu se poate ca toat] lumea s] primeasc], de exemplu, tratamente medicale moderne sau un loc de reședinț] neaglomerat. Așadar, dac] exist] într-adev]r drepturi absolute, acestea ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
privat] pentru a urm]ri un criminal. Dac] respectivele drepturi sunt drepturi la bunuri, atunci devine tot mai clar c] nu se poate ca toat] lumea s] primeasc], de exemplu, tratamente medicale moderne sau un loc de reședinț] neaglomerat. Așadar, dac] exist] într-adev]r drepturi absolute, acestea ar fi foarte puține la num]r - poate doar cele la viat] și libertate. Ins] chiar și cu privire la acestea, dreptul la viat] al unei persoane s-ar putea opune dreptului la viat] al alteia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se aplic] în mod egal la ambele niveluri. Cuvântul „ajutor” poate semnala ideea c] asistență este expresia bun]voinței, dorinței de a face bine, fiind adesea relaționat cu ideea de „caritate”. Termeni precum „bun]voinț]” sau „caritate” pot fi acceptați dac] sunt interpretați cu atenție, dar ei pot da naștere unor impresii false. Ceea ce adesea este f]cut din bun]voinț] sau caritate este v]zut că dep]șind datoria sau obligațiile morale. Altfel spus, ne simțim bine atunci când ajut]m.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
caritatea nu este. Acest aspect este înșel]tor, c]ci, din moment ce se face apel la bun]țațe, caritate sau compasiune, se poate considera c] acestea reprezint] anumite c]i de stabilire a unor îndatoriri semnificative, necesitând astfel la fel de mult] acțiune - dac] nu mai mult] - ca și apelul la dreptate. Voi preferă utilizarea termenului „compasiune”, deoarece ilustreaz] cauza ajutorului, acesta fiind identificat cu o datorie moral] ce încorporeaz] principii ale drept]ții. Sintagma „dreptate, nu caritate” este utilizat] și pentru a sublinia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau care tind s] existe într-o societate. Mulți vor accepta, drept component] a „drept]ții sociale”, organizarea societ]ții de așa manier] încât s] existe un sistem de impozitare progresiv] care s] asigure nevoile de bâz] ale tuturor indivizilor. Dac] acest lucru este acceptabil pentru societ]ți separate, de ce s] nu fie acceptat pentru lumea luat] ca întreg? Instituțiile și acordurile internaționale ar trebui s] reflecte acest scop. „O distribuire dreapt] a resurselor mondiale” ar înseamna cel putin asigurarea nevoilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doilea rând, exist] pericolul că modelele de creștere s] reflecte modele occidentale nepotrivite ale schimb]rilor necesare, implementarea lor fiind parte integrant] a economiei globale controlate în cea mai mare parte de c]tre Occident. În al treilea rând, chiar dac] modelul creșterii este realizat astfel încât s] acorde prioritate celor s]răci, poate fi pus la îndoial] faptul c] o creștere economic] îi va afecta în mod pozitiv pe aceștia. Trebuie luate în calcul și aspecte care țin de constrângerile de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate fi pus la îndoial] faptul c] o creștere economic] îi va afecta în mod pozitiv pe aceștia. Trebuie luate în calcul și aspecte care țin de constrângerile de mediu, precum poluarea și degradarea solului. Trebuie spus c] o parte, dac] nu cea mai mare parte a ajutorului oferit, este orientat] în mod direct c]tre dezvoltarea economic] din ț]rile mai s]race, scopul s]u nefiind reducerea s]r]ciei extreme. Asistență oficial] este constrâns] de faptul c] reprezint
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]