9,278 matches
-
despre care Călinescu spunea că folosește un „stil mai complex”. În "Șoimii", primul roman istoric al lui Sadoveanu, personajul principal este Nicoară Potcoavă, un boier moldovean de la sfârșitul secolului al XVI-lea, care a devenit hatman al cazacilor zaporojeni și domnitor al Moldavei. Povestea, a cărei idei principale au fost trasate de Sadoveanu pe vremea când încă era un adolescent, se concentrează pe evenimentele timpurii din viața lui Nicoară, bazându-se pe povestea conform căreia el și fratele său Alexandru au
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Povestea, a cărei idei principale au fost trasate de Sadoveanu pe vremea când încă era un adolescent, se concentrează pe evenimentele timpurii din viața lui Nicoară, bazându-se pe povestea conform căreia el și fratele său Alexandru au fost frații domnitorului Ioan Vodă cel Cumplit, au încercat să-și răzbune fratele după ce a fost executat de către otomani. Profitând de situație, ei încearcă să îl ucidă și pe Ieremia Golia, un boier a cărui presupusă trădare a dus la capturarea domnitorului Ioan
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
frații domnitorului Ioan Vodă cel Cumplit, au încercat să-și răzbune fratele după ce a fost executat de către otomani. Profitând de situație, ei încearcă să îl ucidă și pe Ieremia Golia, un boier a cărui presupusă trădare a dus la capturarea domnitorului Ioan Vodă cel Cumplit, luând-o ca prizonieră pe fiica sa Ilinca. Această poveste are mai multe episoade în care accentul se pune pe ilustrarea nelipsitelor festine, precum și un fragment în care Potcoavă și aliații lui, cazacii zaporojeni, se apucă
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
ale Europei răsăritene în raport cu țara, istoria și datinele românilor", "Răsunete ale Pindului în Carpați" și "Poeții Văcărești". Tot în "Revista română" publică în 1862 "Psaltirea diaconului Coresi (note)" și "Câteva ore la Snagov (o călătorie arheologică)". În același an (1862), domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl numește pe Odobescu director în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. În 1863 devine ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, apoi ministru "ad-interim", la Ministerul Treburilor Străine. Alexandru Odobescu organizează în 1867 pavilionul românesc din cadrul Expoziției universale
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
școlilor din Moldova (1813 - 1849). însărcinat de mitropolitul Veniamin Costache, în 1820, Asachi se ocupă de organizarea Seminarului de la Socola. în acest scop el aduce din Transilvania cîțiva profesori inițiați. După o perioada petrecută la Viena că agent diplomatic al domnitorului lonita Sandu Sturdza, Asachi se reîntoarce în 1827 la Iași pentru a desfășura, în următorii 20 de ani, activitatea sa cea mai rodnica, si care îl va transforma în personalitate proeminenta a Moldovei. Militînd pe linia idealurilor sale de tinerețe
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
a comerțului de tranzit, după pierderea în 1484 a cetăților din sudul Moldovei. Cetatea și ținutul Soroca, a cărei personalitate istorică și geografică apare deja definitiv fixată la sfârșitul secolului XV, ar rezulta din necesitatea organizării: La 1 iunie 1512, domnitorul Bogdan al III-lea adresează regelui polonez o scrisoare, în care roagă să i se transmită în posesie niște mori pe Nistru, așezate față în față cu „castrum nostrum Sorocianum... contra paganos tutelam habet” - "castelul nostru de Soroca, care ne
Cetatea Soroca () [Corola-website/Science/297707_a_299036]
-
au urmărit înlăturarea oricărei autonomii politice a cnezatelor. Județele sunt conduse în prezent de un prefect, care este reprezentantul guvernului. Existența județelor este atestată documentar în Țara Românească încă din 1385 primul atestat fiind județul Jaleș într-un hrisov al domnitorului Dan I. Inițial, în secolele XV-XVI, acestea erau circumscripții fiscale în care erau trimiși pentru colectarea taxelor dregători de la curtea domnească sau de la cea a marelui ban. Județul, ca referință geografic-administrativă, începe să fie folosit doar spre 1570, devenind uzual
Județ () [Corola-website/Science/296601_a_297930]
-
creării unor condiții interne și externe favorabile (slăbirea presiunii ungare și diminuarea dominației tătarilor) iau ființă la sud și est de Carpați statele feudale de sine stătătoare Țara Românească (1310), sub Basarab I și Moldova (1359), sub Bogdan I. Dintre domnitorii ce au avut un rol mai important, pot fi amintiți: Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș și Dimitrie Cantemir în Moldova, Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș și Constantin Brâncoveanu în Țara Românească și Iancu de Hunedoara în Transilvania
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
pentru o foarte scurtă perioadă de vreme peste o bună parte din teritoriul României de astăzi. În secolul al XVIII-lea, Moldova și Țara Românească și-au păstrat în continuare autonomia internă, dar în 1711 și 1716 respectiv, începe perioada domnitorilor fanarioți, numiți direct de turci din rândul familiilor nobile de greci din Constantinopol. Prin încheierea pactului dualist în 1867, Transilvania și-a pierdut la scurtă vreme resturile autonomiei sale politice, fiind înglobată din punct de vedere politic și administrativ Ungariei
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
pierdut la scurtă vreme resturile autonomiei sale politice, fiind înglobată din punct de vedere politic și administrativ Ungariei. Statul modern român a fost creat prin unirea principatelor Moldova și Muntenia (sau Țara Românească), în anul 1859, odată cu alegerea concomitentă ca domnitor în ambele state a lui Alexandru Ioan Cuza. Acesta a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și Monstruoasa Coaliție, Cuza fiind obligat să părăsească țara. În 1877, România își obține independența
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
între consiliile județene și cele locale. Regiunile de dezvoltare ale României, numite după poziția geografică în țară, sunt: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, București și Ilfov. Împărțirea României în județe este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, când domnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii” "județ". Astfel, județul Vâlcea este primul județ atestat documentar de pe teritoriul actual al României. Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968 când s-a trecut de la
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
vehicul de luptă al infanteriei. Obiectivul principal al Statului Major al Forțelor Navale a fost și este achiziția, revitalizarea și modernizarea fregatelor Regele Ferdinand și Regina Maria. La 12/24 noiembrie 1859, Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83, al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, este înființat Statul Major General. Bazele moderne ale constituirii și consacrării Forțelor Terestre pot fi plasate în timp din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aviația militară română a luat ființă în anul
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
cu centrul la Caliacra. Iachint, episcopul de la Vicina (cetate dispărută, situată probabil pe o insulă a Dunării în zona Tulcea - Isaccea) devine primul metropolit al Țării Românești în 1359. Prima alipire de Țara Românească are loc în 1388-1389 pe vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. Dar după moartea lui Mircea cel Bătrân, Dobrogea intră în componența Imperiului Otoman între 1418 și 1421. Se pare, după anumiți cercetători, că părți din Dobrogea s-au aflat pentru scurt timp în componența Țării Românești în timpul
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
existente, care apoi s-au contopit într-una singură - "România jună". A început să crească numărul scrisorilor și telegramelor către părinți pentru trimiterea banilor de întreținere. Împreună cu o delegație de studenți, Eminescu îl vizitează de Anul Nou, 1870, pe fostul domnitor Alexandru Ioan Cuza, la Döbling. În semestrul de iarnă 1869-1870 Eminescu a urmat cu oarecare regularitate cursurile. După aceasta, Eminescu nu s-a mai înscris până în iarna lui 1871-1872, când a urmat două semestre consecutive. În schimb, setea lui de
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Puțentei sau Ciocela (Ciocile), Rublea (Rubla), Sălcii, Stanca, Șuțu, Ulmu, Vadu Vizirului, Vlad, Zavoaiea (Slujitorii Albotești), etc.(, pp 262-264) De asemenea câteva localități, cum ar fi Făurei, Surdila, Călmățui,etc. erau incluse în județul Buzău., pp 217-219) În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dă prima lege de organizare administrativ-teritorială modernă a teritoriului României. Legea prevedea împărțire țării în 33 de județe, având ca subdiviziuni plășile și comunele (urbane și rurale). Județele și comunele erau investite cu personalitate juridică și cu
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
decide să-și petreacă timpul rămas în străinătate, cercetând mai multe arhive orășenești din Germania (Munchen), Austria (Innsbruck) și Italia (Florența, Milano, Napoli, Roma, Veneția etc.). Se concentra pe figurile istorice din Moldova și Țara Românească printre care se aflau domnitorul Petru Șchiopul, fiul său Ștefăniță, și Mihai Viteazul S-a împrietenit și a colaborat cu istorici din mai multe țări europene: editori ai "Revue de l'Orient Latin", care au publicat pentru prima dată studiile lui Iorga în "Notes et
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
în domeniu, locurile acestea înscriindu-se printre cele în care s-a născut poporul român. În 1420 cetatea Giurgiu a fost cucerită de turci, fiind transformată în raia pentru patru sute de ani, cu excepția unor scurte perioade în care unii dintre domnitorii Țării Românești, apărători ai creștinătății, reușesc să cucerească locurile acestea ce le aparțineau de drept. Istoria ne arată că până în 1829, an în care prin Tratatul de la Adrianopol raialele Turnu, Giurgiu și Brăila trec sub administrație românească, creștinilor din aceste
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
ctitorit de familia Năsturel în timpul domniei lui Matei Basarab, formând unul din cele mai însemnate ansambluri ce ne parvin din această perioadă. Biserica este zidită din temelie, pe locul unei biserici mai mici de lemn, de principesa Elina Năsturel, soția domnitorului Matei Basarab, cu sprijinul fraților săi, Cazan și Udriște Năsturel, pe pamântul familiei acestora, în anul 1644. Casa, cu elemente specifice stilului baroc, a fost construită de frații Udriște și Cazan Năsturel în anul 1642, și a fost considerată de
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
Ivireanul au înființat la 1705 prima tipografie în limbă română (Mănăstirea Hurezu), Radu cel Mare și Matei Basarab(Mănăstirea Govora). De asemeni biserica „Buna Vestire” din municipiul Râmnicu Vâlcea, din fosta cetate a lui Mircea cel Bătrân, este ctitorită de domnitorul Mircea Ciobanul (1545 -1552, 1553 - 1554, 1558 -1559). Unice în întregul pesaj al "arhitecturii medivale românești" sunt cele două "cule" (case boierești), prima construită la 1516 de "Nan Paharnicul" și a doua la 1812 de Gheorghe Măldărescu, în comuna Măldărești
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
acestuia. Este deasemeni cel care editează primul ziar românesc "„Foaie de propagandă”", ziarul armatei de panduri a lui Tudor Vladimirescu, organizatorul învățământului național românesc, fondatorul "colegiilor naționale" din București și Craiova, este membru al Academiei Române din anul 1870. Trecerea primului domnitor al Țării Românești și al Moldovei unite la 24 ianuarie 1859, Ioan Cuza Vodă, este marcată de o fântână în stânca masivului Căpățânii, lângă "Pârâul Poștei", la circa nord de Mănăstirea Cozia. Pe la mănăstirea Cozia trece în drumul său spre
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
în cea de a treia - au rămas neîndeplinite, dar au constituit baza unor evoluții următoare. In 1859, adunările ad-hoc ale Moldovei și Țării Românești, profitând de o lacună a actelor redactate de „Marile Puteri” cu privire la țarile române, au ales același domnitor - Alexandru Ioan Cuza, în ciuda opoziției acestor Mari Puteri. Prin această dublă alegere (la 5 ianuarie și 24 ianuarie 1859) au fost create Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești formând o Românie fără Transilvania (care în 1867 a fost încorporată
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
la București, iar pe 24 ianuarie 1862 funcționa un singur guvern și un singur parlament. Întâmpinând rezistență din partea Adunării legiuitoare și a guvernului, Cuza a dizolvat Adunarea pe 2 mai 1864, printr-o lovitură de stat. Pe 10-14 mai 1864, domnitorul și guvernul Mihail Kogălniceanu au supus aprobării poporului, prin plebiscit. Statutul dezoltva dispozițiile Convenției de la Paris și o noua lege electorală. Rezultatele au fost pozitive După recunoașterea internă, a urmat cea externă, Cuza primind în vizita sa de la Constantinopol onoruri
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
rurală, însoțită de proclaatie către sătenii clăcași, a cărei autor era Mihail Kogălniceanu, prin care clacă era desființată. Au fost concepute codul civil și codul penal și legea obligativității învățământului primar. A fost organizată armata națională. Dar fiind speriați că domnitorul avea să instaureze un regim personal, mulți oameni politici liberali și conservatori au complotat, formând "Monstruoasa Coaliție . Pe 11 februarie 1866, amenințat cu pistoale, domnitorul a fost silit să abdice . După ce a semnat decretul pe spatele unui complotist, s-a
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
penal și legea obligativității învățământului primar. A fost organizată armata națională. Dar fiind speriați că domnitorul avea să instaureze un regim personal, mulți oameni politici liberali și conservatori au complotat, formând "Monstruoasa Coaliție . Pe 11 februarie 1866, amenințat cu pistoale, domnitorul a fost silit să abdice . După ce a semnat decretul pe spatele unui complotist, s-a îmbrăcat în haine civile și a părăsit palatul. S-a format o locotenență domnească chemată să conducă statul român până la aducerea unui principe străin pe
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
așezări și orașe au prins viața până în secolul XVI, cum ar fi Snagov, Chitila, Afumați sau Tâncăbești și care au supraviețuit până în zilele noastre. Numele de Ilfov este pentru prima dată menționat într-un act de donație din 1482 al domnitorului Vlad Călugărul către Mănăstirea Snagov. , cel mai mic județ al României că suprafață, se află în Câmpia Română. În monografia "Județele României" din 1972 sunt menționate că vecine ale Județului Ilfov județele: Ialomița la est, Buzău, Prahova și Dâmbovița la
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]