8,208 matches
-
câte o pagină sunt înfățișate „realist” dar și „literar”, prin reportaj, aspectele esențiale ale societății: întovărășirile agricole, gospodăriile agricole colective, șantiere, canal, hidrocentrale, uzine, comuniști, stahanoviști etc. Prioritățile tematice ale reportajului erau aceleași ca și ale literaturii noi; exigențele: aceleași; finalitatea, așijderea: armă de luptă, efect mobilizator, educativ. Dar literatura nouă și reportajul mai aveau ceva în comun, ceva esențial și obligatoriu: cunoașterea realității, documentarea pe teren. Reporterii sunt, mai toți, scriitori; alții au devenit scriitori, practicând reportajul. Dintre reporterii fruntași
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un ideal, democrația este cea mai bună formă de guvernămînt. Din acest motiv mi-ar plăcea ca guvernul nostru să fie mult mai democratic decît în realitate". Filozofii au deschis dezbateri fără sfîrșit în privința diferențelor dintre judecățile noastre despre țeluri, finalități, valori și așa mai departe, și judecățile noastre despre realitate, actualitate și așa mai departe. Primul tip de judecăți îl emitem drept răspuns la întrebări ca: "Ce se cuvine să fac? Ce este mai potrivit pentru mine să fac?". Al
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
DEMOCRAȚIEI: REZUMAT Ar fi o foarte mare greșeală să cerem prea mult de la o formă de guvernămînt, fie ea și una democratică. Democrația nu poate garanta că cetățenii săi vor fi fericiți, prosperi, sănătoși, înțelepți, pașnici sau corecți. Atingerea acestor finalități se află dincolo de puterea oricărui guvernămînt, inclusiv a unuia democratic. Mai mult, în practică democrația s-a situat mult sub așteptările idealurilor ei. Asemenea tuturor încercărilor anterioare de a realiza o guvernare mai democratică, democrațiile moderne au multe deficiențe. Totuși
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Moldova” sunt concepute și redactate în sensul unei necesități concrete în teren sau în laboratorul de cercetare. Articolele sale corespund necesității ca un subiect, o temă să fie utilă în complexul învățământ, cercetare, producție. Rezultatul cercetărilor sale are întotdeauna o finalitate în sprijinul rezolvării temelor sau problemelor care se cer în teren. Redacția „Cercetări agronomice în Moldova” încheie astfel un articol omagial: „Prin dispariția sa prematură, cercetarea științifică pierde un om deosebit, un cercetător cu înalte calități, iar redacția, un susținător
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
nu beneficiază de nici o măreție, el se îneacă în grotesc, căci tragedia nu este aici ratarea individuală, cât moartea fără glorie a unei lumi întregi, epuizată, fără resursele vitalității, trăind doar în virtutea unei pure inerții istorice, ajunsă și aceasta la finalitatea sa inevitabilă. Grotescul copleșește destinul sau, mai bine zis, declinul tragic, prin arivismul altei lumi, mai întreprinzătoare, care accentuează cu prezența ei spărturile ori cel puțin fisurile interne ale lumii aflate în agonie. Înmormântarea Siei sau cariera Adei Razu, devenită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Obiectul și obiectivele contabilității de gestiune în general, contabilitatea este prezentată ca un mijloc de comensurare a rezultatelor, de apreciere a situației patrimoniale. Aceste aprecieri converg către ideea că știința contabilității reprezintă un instrument de gestiune și de calcul economic. Finalitatea contabilității este îndreptată tot mai mult în ultima vreme spre latura socială, întrucât rezultatele și situația patrimonială ale unui perimetru al mișcărilor de valori interesează un ansamblu vast de agenți sociali, fiecare având așteptări și exigențe îndreptățite. Elementele de structură
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
aparțineau unor ordine misionare, acestea trebuiau să primească binecuvântarea episcopului local. Totuși, pentru a exista o anumită coeziune și unitate, Biserica recomanda și înființarea de Oficii naționale 94. Acestă realitate certificată abia în 1965, la sfârșitul Conciliului Vatican II, reprezintă finalitatea asupra viziunii înglobării și organizării fenomenului media de către Biserică, la care s-a ajuns după numeroase măsuri luate mai ales în a doua jumătate a secolului al XIX-le și prima jumătate a secolului al XX-lea; ele au avut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
așadar punctul de vedere al Bisericii cu privire la două probleme de actualitate, care-i priveau pe toți credincioșii catolici și pe toți cetățenii României: Concordatul și statutul cultelor. Au existat mai multe proiecte ce au vizat în esență atingerea a două finalități majore: prima circulația unei publicații catolice mai des de două ori pe lună, sau chiar o dată pe săptămână (în cazul unui ziar) și a doua apariția acestei publicații la București, centrul și capitala țării. O astfel de ipoteză s-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a religiei. Practic, prin aceste documente se creează cadrul legal, normele care stau la baza viziunii Bisericii referitoare la comunicare și la rolul acesteia. Un spațiu consistent este alocat culturii (raportul mass-media și cultură, societatea și dreptul omului la cultură, finalitatea culturii, angajarea pentru cultură, datoriile Bisericii și a creștinilor pentru cultură, datoriile statului cu privire la cultură, etc.). Biserica Catolică a militat pentru o răspândire cât mai amplă a culturii și la un acces liber la aceasta, afirmându-se că "deși astăzi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Demostene Botez și ale altora, trecuți și ei prin furtuna războiului. Că nu e loc pentru reculegere, se vede în fragmentele din Neguri albe (1920), inscripții fără titluri, departajate prin cifre, făcând elogiul acțiunii. Tendința ieșirii dintre limite diferă, ca finalitate ontologică, de limbajul lui Blaga din Dați-mi un trup voi munților ori din Dar munții unde-s? Altul e impulsul ascensional, privirile lui C. (Către cer, Piscul) urmărind mai degrabă grandoarea, prometeismul, exteriorizarea eroică; întrebările lui, deloc dubitative, sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
să răscol,/ volburi de pârjol”, spune o Haiducească. Inedită e, în opera acestui cântăreț cu verbul incendiator și inconcesiv, și lirica religioasă din ciclul Psalmilor românești. Rugăciunile nu sunt ale unui eu, ci ale lui noi, ele capătă premise și finalități precis circumstanțiate. Dumnezeu este rugat să „nu-și uite” românimea risipită pe întreg pământul, din Carpați la Pind, Timoc, Craina, Tesalia, Siberia, din Basarabia până-n cele două Americi și Australia, dar mai ales i se cere ca „în țara preschimbată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
mâine face din romanul Desperado o istorisire de cursă scurtă. Pentru Anna Wulf din The Golden Notebook (Doris Lessing), ziua de mâine e un veșnic mister, pe care îl duce greu, apăsată fiind de sentimentul că azi nu are nicio finalitate și că viitorul e mult prea greu de îndurat / așteptat. Eroii își văd de viața lor și nu îngăduie alte ființe în conturul povestirii, ori nu altfel decât ca figurație. Pianistul din The Unconsoled e înconjurat de o mare de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ei pentru studenții mediciniști și pentru orice alt lector, asigurând înțelegerea asociativă a evenimentelor, în ansamblul lor, și a medicinei în spiritul epocii. Autoarea acestei cărți Doamna Dr. Cristina Ionescu, probează metodologic dexteritatea cercetării, orizontul pluridisciplinar față de evoluția, obiectivele și finalitatea sistemului științelor medicale. Ca pedagog, autoarea este convinsă că Istoria Medicinei nu se predă studenților pentru a fi învățată reproductiv, ci se transferă prin spiritul și ilustrările ei, în măsură să rodească recreator în tinerele generații de medici, prin cultivarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
filosofie...“ cu filosofia medicinei, care constă în interpretarea actelor, atitudinilor, ideilor, perspectivelor, problematicii medicale. Această metamedicină operează, clarificând din exterior. Filosofia, ca atribut al acestui complex și responsabil domeniu, operează în interior, potențând intuiția, observația, calmul, încrederea în obiective și finalități, comprimând timpul aflării soluției medicale și ținând mereu trează precauția, responsabilitatea și pasiunea reușitei. Paralel, filosofia medicinei, invocată de toți creatorii de școli medicale, distanțează și dispersează necunoscutul, animă studiul și, împreună , luminează în onoare profesia de medic. Dar, de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
confirmându-l pe Democrit. Thales din Milet (Coasta Asiei Mici, VI î.Chr.) matematician, negustor și politician, a rămas în memoria lumii ca filosof: consideră apa principiul vital, factor universal, unic, veșnic generator și regenerator. UNII MEDICI SUNT FILOSOFI Prin finalitatea profesiei și într-o Grecie a gânditorilor, medicii nu puteau să nu fructifice confruntările de idei în aprofundarea și conturarea unui orizont medical al completitudinii; unii adeverindu-se chiar filosofi, sau filosofi fiind prin dotație, au devenit și medici prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
grija pentru viața de aici și de dincolo, medicina trebuie să fructifice darurile pe care zeii le-au pus în resursele umane de a se salva și operând limpeziri metodologice, să acționeze pragmatic, ajungând, prin dragostea de semeni, la aceeași finalitate: salvarea lor. Cunoscând boala trebuie să cunoști foarte bine și bolnavul. Investigarea cazului vizează deopotrivă antecedentele, circumstanțele producerii maladiei, ca natura să poată fi ajutată în eforturile sale reparatorii. științei observației i se adaugă arta priceperii de a reface sănătatea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
să ignore cultura și medicina de până atunci, ci să le revigoreze printr-o orientare nouă în măsură să lumineze în efortul omului de a se regăsi prin sănătatea integrală a ființei sale. Or, creștinismul venea cu direcția, metodologia și finalitatea, în termenii Epistolei către Corinteni a Sf. Apostol Pavel: Credința, Speranța și Dragostea. Aceasta din urmă urma să facă faima medicinii medievale prin asistența sanitară caritabilă, prin crearea în Bizanțul Creștin, de spitale (pentru prima dată în lume!), de infirmerii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
creația preoților, înțelepților și vindecătorilor. O altă colecție, Sucrutasamitha cuprinde experiența chirurgicală și medicală de-a lungul timpului. Farmacopeea indiană este relatată în textul Bower (sec.IV î.Chr.), descoperit în Kashgar — Asia Centrală. Dacă medicina ayurvedică e mai medicală prin finalitatea sa, practicile yoga sunt mai unificatoare de trup și suflet, întro sinteză funcțională purificatoare global. Milenare prin trecutul lor, tehnicile yoga s-au răspândit benefic în lume, atâta vreme cât nu sunt conduse de excroci. Principiul vedic prana = suflu este esențial în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care și a medicinei. a etnoiatriei singura care a asigurat sănătatea poporului român care în timp, în evoluția istoriei, a fost greu încercat de războaie și epidemii. În asigurarea progresului umanității popoarele nu se izolează, dimpotrivă, medicina, prin obiectivele și finalitatea sa, este unul din pilonii principali care stă mărturie confluenței culturilor între popoare situate pe teritorii geografice diferite. MEDICINA îN SECOLUL AL XVII-lea EUROPEAN RENAȘTEREA CONTINUĂ ÎN NOI CONDIȚII În sec. al XVII-lea anatomia, experimentul, cunoașterea prin rațiune
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
necesar să-i acordăm un paragraf, nu cu titlu de paranteză, întrucât acesta este secolul în care, prin realizările sale științifice, medicale, face ca alchimia să iasă din scenă lăsând în urmă visul ei minunat și viabil, care coincide scopului finalităților medicinei: întinerirea și prelungirea vieții. Alchimia este chimia tuturor timpurilor, lipsite de laboratoare și metode științifice, domeniu care a preocupat figuri ilustre din trecutul medicinei. Particula Al (alchimia) provine din limba arabă, arabii fiind cei care, în trecut, s-au
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Este un secol plin de tratate și de premiere medicale. Un veac de idei, teorii, doctrine, o epocă în care filosofarea devine un mod intelectual de manifestare și în mrejele ei intră și medicii, scriitorii, politicienii etc. Medicina, legată prin finalități și sensibilitate de filosofie, sprijină, după caz, mișcarea de idei novatoare, explicând raporturile dintre fenomenele umane și cele fizice, dintre starea de sănătate și condițiile de viață, și, filosofează eclectic, uneori original, doar, în parte și experimental. Fascinația ideilor este
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de sistem tisular întemeind histologia și tot el explică fenomenele de contractilitate, iritabilitate, toxicitate folosite de Haller. Viața, pentru Bichat, „este suma totală a funcțiilor care se opun morții“. Savantul precizează importanța științelor de tangență în dezvoltarea medicinei și realizarea finalităților ei. Ingeniozitatea experimentelor sale se extinde asupra bolilor, terapeuticii, asupra vieții și morții. Bichat susține unitatea circulației mari și mici. Dintre experimentele pe animale, de remarcat este cea a anastomozelor realizate la câini. Anvergura creației sale, pasiunea energică pentru atâtea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1807, Hegel scoate Fenomenologia spiritului dezvăluind resursele inepuizabile ale acestei nesecate zestre umane. Practic, mutațiile provocate de Revoluția franceză, reformele napoleoniene, noile condiții ale vieții intelectuale, cererea socială alertă, orientează medicina, mai mult ca oricând, spre propria ei motivație și finalitate: vindecarea bolnavilor, protejarea și prelungirea vieții, asigurarea progresului medical. Marile întreprinderi industriale sunt probe ale dezvoltării economice. O clasă socială nobilimea a ieșit de pe scena istoriei, alta burghezia își joacă foarte activ rolul. Orașele se extind cu tot mai multe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
filtrele specifice fiecărui agent patogen de către Chamberland (1853 - 1908) ș.a. Bacteriologia devine știință cu domeniu, metode, mijloace proprii. în anul morții lui Pasteur - 1895 - I. Strass publică Tuberculose et son bacille. Cercetătorii de la Institutul Pasteur deschid noi perspective medicinei și finalităților sale. Diagnosticul se edifică pe noi realități: etiologia este în măsură să precizeze obiectiv cauzele îmbolnăvirilor. Contagiozitatea tuberculozei întrevăzută de G. Fracastoro, în Renaștere, este atestată în 1837 de Rayer și apoi de Villemin care studiază tuberculoza la animale. Agenții
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care integrează învățământul medical cu cercetarea din spitale. Acestea intră într-o adevărată fază de modernizare din toate punctele de vedere. în 1970 în Franța se dă o nouă Lege a spitalelor care se restructurează pe tipuri de preocupări și finalități, beneficiind de importante credite, îndeosebi pentru înnoiri și echipamente. „Unitățile mobile spitalicești“ devin „Servicii de ajutor medical de urgență“, care dispun de o rețea telefonică amplificată, foarte necesară cardiacilor și bolnavilor vasculari, ca și accidentaților rutieri. Dintre boli, cancerul e
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]