11,568 matches
-
carte acolo." Același mobil susține decizia unui împărat, disperat că nu-i făcea nevasta copil, de a chema în ajutor o vrăjitoare. Aceasta îi dă un măr pentru a rămâne împărăteasa gravidă [Iuda Nevăzută, Oprișan, II]. În Povestea lui Valache [Furtună] se obțin o sută de copii, nu unul, grație vrăjilor prin care un măr este înțepat de tot atâtea ori. Împăratul din Fata născută din piatră [Oprișan, II] își dorea însă atât de mult să aibă un urmaș de sânge, încât
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
călușarilor), copăița și leagănul. Se spune că sub coroana teiului se află un spațiu ocrotitor pentru om (în care dorm bolnavii pentru însănătoșire, se întâlnesc îndrăgostiții), unde spiritele malefice (Dracul, Rusaliile) nu pătrund. Teiul nu este trăsnit de Sântilie în timpul furtunilor de vară. Ramurile de tei fixate între culturi, așezate la brâu, ori legate de coarnele vitelor, de stâlpii caselor și anexelor gospodărești, în zilele de Sângiorz, Constantin și Elena, Paști, Florii, Rusalii (Duminica Mare), Schimbarea la față, alungă moroii și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
atunci. Bărbatul se întoarce mort în căruță, "i se-mplini bietului om ursita". Pavel Ruxăndoiu întreprinde o foarte abilă analiză a proverbelor "necazurile nu cad pă pietre" și "soarili că e soare și tot nu scapă dă nori și dă furtună", subliniind faptul că ele se înscriu în contextul generic al proverbelor despre soartă, noroc și ursită. Prima este înregistrată în colecții în forme cu subiect variabil, care trimit la alte contexte generice ("Blestemul nu cade niciodată pă pietre" - G.M., 1449
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
G.M., 6829) [...] semnalează începutul declinului într-o viață până atunci în plină ascensiune [...]. Declinul destinului nu rămâne proiectat asupra lumii, ca în varianta-model ("nu poate încălzi toată lumea"), ci este reproiectat simbolic asupra astrului însuși ("nu scapă dă nori și dă furtună"). Narațiunile populare oferă și modalitatea prin care s-ar putea interveni în ordinea sorții. Sim. FI. Marian consemnează, în monografia consacrată nașterii, că soarta, odată rostită și scrisă într-o carte numită "Cartea Sorții", rămâne veșnică, neschimbată, "nimene în lume
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
au făcut hulubi și-acum se sărută și stau în vârf. Hulubii sunt dragostea!" d. Alte vietăți concură la realizarea schemei narative a narațiunilor populare ce au în centrul lor realizarea unei căsătorii fericite. În basmul Căpiță norocosul și iepurașul [ Furtună], norocul protagonistului este întrupat într-un iepure. Misiunea iepurașului apare rostită clar: "Eu ți-am ieșit înainte să te faci om și eu am să-ți dau minte cum n-a avut nimeni, viață de răsviață neamului d-tale!" Căpiță
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
impers. A exista condiții exterioare pentru percepția vizuală: Fiind ceață, nu se vedea (Iorga). 2. tranz. (complementul indică obiecte, fenomene din realitatea înconjurătoare) A percepe cu ajutorul văzului, a avea reprezentarea (clară sau vagă) a ceva: Eu văd numa noori și furtună (Budai-Deleanu). 3. tranz. (folosit și absolut) (complementul indică fapte, întâmplări, evenimente) A fi de față, a asista, a fi martor la: Aștepta să vază ce vrea să fie (Coresi). 4. tranz. și refl. reciproc A se întâlni undeva: Spune-mi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
De asemenea brainstorming-ul se aseamănă foarte mult cu o metodă indiană, veche de peste patru secole numită Prai Barshana, ceea ce etimologic se traduce: ca o strategie ce nu tolerează nici un fel de critică. Terminologic, brainstorming provine din limba engleză însemnând „furtună în creier” sau „asalt de idei”. Această metodă este considerată a fi cea mai răspândită metodă de stimulare a creativității, în condiții de grup. Ea rezidă din sciziunea care are loc între etapa de elaborare a ideilor și cea de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Stanca, Radu Stanca, Ion Frunzetti ș.a. Un spațiu foarte larg se alocă epicii și dramaturgiei. Rând pe rând apar în V.r. romane și ample nuvele, iscălite de Petru Dumitriu (Bijuterii de familie, Vânătoare de lupi, Drum fără pulbere, Pasărea furtunii, Proprietatea și posesiunea), Ion Pas (fragmente din Zilele vieții tale), Eusebiu Camilar (Temelia), Mihai Novicov (Încredere), A.G. Vaida (Soarele din anii grei), Ion Călugăru (Oțel și pâine), Al. Jar (Sfârșitul jalbelor), Nicolae Jianu (Cumpăna luminilor), Cezar Petrescu (Ai noștri ca
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Mihai Codreanu) sau reviste („Cronica” lui Tudor Arghezi, „Noua revistă română”, „Flacăra”). Poeziile din sumar pun în evidență eclectismul publicației: G. Bacovia (Pastel, semnată V. G. Bacovia), G. Topîrceanu (Cântec), Mihai Codreanu (Somnul rozelor), B. Fundoianu (Iarnă, „Charme dangereux”), Enric Furtună (De pe stâncă), Al. Dumbravă, I. Davidescu (Cântec), Al. Vâjâianu, C. R. Ghiulea, B. Lăzăreanu, Dinu B. Arbore, Mihai I. Bantaș. Cu titlul Fragment din „Marea epopee”, Al. Macedonski figurează cu o traducere a capitolului Epoda roșie din romanul Thalassa. Alături de Pagini
ZARI SENINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290711_a_292040]
-
ce vor compune volumele În Munții Neamțului și Pe drumuri de munte. Reprezentativi au fost, de asemenea, Spiridon Popescu (În Măstăcani, Moș Gheorghe la Expoziție, Rătăcirea din Stoborăni, Diplomata din Vădeni, Hotărâre nestrămutată), I. I. Mironescu (La cumătrie, Sandu Hurmuzel, Furtună veteranul, Irimie Honcu) și Jean Bart (Datorii uitate, Jurnal de bord). Scrierile lor, izvorâte dintr-o atitudine poporanistă asumată, au avut succes, însă nu unul durabil, de vină fiind puținătatea talentului, diletantismul. Se cuvin reținute și surprinzătoarele realizări prozastice ale
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
sunt uneori distruse; cuiburile de berze construite pe stâlpii de electricitate sunt uneori dărâmate) și persecuție ocazională ◄ capturarea și comercializarea păsărilor sălbatice: sticleți, scatii, florinți; ◄ accidente: lovirea păsărilor în zbor de firele electrice, electrocutarea, izbirea de geamuri, accidente determinate de furtuni, grindină, ger. ◄ distrugerea mediilor de viață distrugerea ecosistemelor naturale duce implicit la dispariția populațiilor de păsări afectate. ◄ degradarea ecosistemelor: datorită poluării unele specii de păsări au dispărut din ecosistemele lor naturale sau antropizate iar altele s-au adaptat. Astfel, în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
o campanie de pedepsire, pe când Mao vrea să supună unei purificări riguroase ansamblul practicii sociale și să relanseze elanul revoluționar. Când Liu Shaogi i se împotrivește, în decembrie 1964 și în ianuarie 1965, Mao, exasperat, decide să provoace o nouă furtună revoluționară, fără a ține cont de riscurile de orice ordin pe care acesta le implică. Revoluția culturală Oficial, Revoluția Culturală* a durat până în 1976, dar moartea lui Lin Biao, în septembrie 1971, i-a dat o lovitură fatală cu mult
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
al Internaționalei a II-a „afirmă pacea ca fiind condiția primă și indispensabilă pentru orice fel de emancipare a muncitorilor”, dar denunță „nebunia” „pacifiștilor burghezi”. într-adevăr, după Jaurès, societatea capitalistă „poartă războiul în ea așa cum poartă o noapte liniștită furtuna”. De-acum înainte, socialiștii vor agita amenințarea cu revoluția pentru a obliga burghezia la prudență. în practică, ei se arată circumspecți în privința atitudinii pe care trebuie s-o adopte în caz de război. Nu toate imperialismele pot fi puse pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
stimulare a creativității ce se poate insinua în discuții, dezbateri și “ în general “ atunci când se urmărește formarea la elevi a unor calități imaginative, creative și chiar a unor trăsături de personalitate (spontaneitate, altruism). Metoda asaltului de idei (brain=creier, storm=furtună) are drept caracteristică separarea procesului de producere a ideilor de procesul de valorizare, de evaluare a acestora (care are loc ulterior) de aceea este supranumită filosofia marelui DA sau metoda evaluării amânate, deoarece, pe moment se acceptă totul, este reținută
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
tonale mai mici sau mai mari, datorate unor corodări succesive ale semnelor figurate, cât și prin aglomerarea texturilor pe zonele de interes. Ca în mai toate lucrările sale, artistul creează într-o compoziție statică, prin structurile aparent dezordonate, o adevărată „furtună plastică”. Un artist ar spune că este o lucrare făcută cu „suflu” sau „stare”. Rembrandt are în lucrările sale genul de materialitate al unei lucrări spontane care nu este mimată prin transpunere pe materialul de gravat, ci gravată direct. Practic
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
care, deținând funcții de decizie, trebuie să se confrunte cu terorismul și alte crize globale. Lumea trebuie să facă față problemei armelor de distrugere în masă, condițiilor în care „schimbarea regimului” ar putea fi din când în când necesară și furtunii incipiente simbolizată de o ciupercă nucleară; nu-și poate permite nici să ignore diplomația de tip vechi sau nou, formele contemporane de mediere și rezolvare a conflictelor și reuniunile la nivel înalt. Atât timp cât Morgenthau le acordă celor două o greutate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de 4 martie 1977, prezentate de Radio-Televiziunea Română. ... Orele 21 și 22 de minute. Pământul își scutură zdravăn învelișul, cu convulsii, gemete înăbușite și vuiete înspăimântătoare, îngrozitoare. Blocurile vibrează puternic și se clatină ca o pădure bântuită de o mare furtună, de-o parte și de alta, cu pârâituri și trosnituri din toate încheieturile. Unele imobile se prăbușesc, acoperind străzi și oameni cu mormane de betoane și cărămizi. Cad balcoane, coșuri de fum, fragmente de la geamurile sparte. Praful - ridicat deasupra blocurilor
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
munte de câteva palme, sau să traversezi păduri însingurate și munți nelocuiți „(idem). Un astfel de sat se numește Pliști. Aici mitul este o realitate trăită, experimentată de cei de mai înainte sau chiar de cei prezenți. Povestea boholdului, a furtunii cumplite care este adusă de șercanul, balaurul cel mare, este vie, este un adevăr care face parte din viața oamenilor. Există chiar martori oculari ai șercanului, ba chiar și oameni dispăruți nu demult, care știau a alunga boholdul și au
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
în alcătuire acest adverb repetat. Cuvântul în discuție pierde pe i final neavând nicio importanță în a păstra sensul comunicării. A încărcat căruța cu fân de numa’, înțelegem sensul de mirare, de neimaginat. În alte construcții precum: O vinit o furtună di numa’, numa’! repetiția dă alt sens și anume de cât pe ce să se întâmple mari nenorociri. Există unele jocuri, la maramureșeni în special, în care este o strigătură care atrage atenția: Haida, numa’ șâ numa’! E vorba de
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
de politique criminelle, vol. 24, pp. 15-25. Φ DREPT ȘI CULTURĂ, DREPTURILE OMULUI, MINORITĂȚI (drepturile Î), Vulnerabilitate Violențătc "ViolenȚĂ" Acest concept polimorf, relativ și greu de definit, desemnează, pe de o parte, acțiuni și fapte reale, ca violențele urbane, războaiele, furtunile puternice, iar pe de altă parte, un mod de a fi exprimând ideile de putere și de forță (din latinescul vis, forța vieții, din care provine și cuvântul „viril”) În transgresarea unui ordin normativ: prejudicieri resimțite ca niște sacrilegii În raport cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Roz, Mr. Clippit & Comp., Un mire fără căpătâi și Cartea psalmilor au fost prezentate de Ion Barbu, Șerban Foarță și Robert Șerban, la librăria Humanitas „Joc Secund“. Miercuri, în buricul săptămânii, lumea din Banat nu așteaptă decât să vină odată furtuna. Din cauza moțăielii generale provocate de încălzirea globală și a caniculei din creierele încinse de monitoare, numai de poezie nu-i ardea timișoreanului de ziua Statelor Unite. Doar că nici 4 iulie și nici zăpușeala dinaintea potopului nu te pot ține departe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
cărțile pe care le-am cumpărat astăzi, spre deosebire de cărțile de gramatică). Într-o abordare superficială, desemnatul, obiectul desemnării, s-ar identifica cu obiectul însuși, căci desemnatul semnului copac ar fi copacul particular din realitatea extralingvistică (copacul a fost doborît de furtună). Din faptul că existența relației de desemnare nu implică numaidecît existența unui lucru (a unui referent), ca în cazul construcțiilor imaginației (inorog, de exemplu) rezultă clar că, de fapt, semnul are ca desemnare un concept cu orientarea spre un obiect
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
văzut demult. și Am văzut demult, filmul acesta!, au efecte de sens diferite. Prin repetiția unui termen, emfaza permite accentuarea afectivă, termenul repetat se îmbogățește semantic, iar emfaza se apropie de antanaclază sau de diaforă: Afară ninge, ninge și apriga furtună...". (V. Alecsandri), " O! farmec, dulce farmec al vieții călătoare" (V. Alecsandri). Atunci cînd repetarea termenului se face într-o formă negativă, efectul emfazei poate fi ironic sau retoric: Un gînd puternic, dar nimic - decît un gînd" (M. Eminescu). Emfaza nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
A intrat direct sub armii Cu alean și planuri noi, Dar l-au încolțit jandarmii Ca pe banda lui Coroi. Curajos, dar și prudent, Singur și-a zidit cetate: Peste tot și peste toate A pus Porți de Orient. Nici furtuna nu-l înfrânge, Nu dă seama nimănui. Doar câteodată plânge, Singur cu Moldova lui. Ca Manole ne vestește Că visează și el strana, Numai că, acum, pe Ana Între tomuri o zidește. Căutând lumii remedii Și-a propus diverse țeluri
La septuagenarul Boris Cr?ciun by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84141_a_85466]
-
valurilor și al spumei; apoi timpul mediu, conjunctura, ciclurile și interciclurile, pe măsura unei generații, comparat cu mareele și variațiile sezoniere; în sfârșit, durata lungă, timpul cvasi imobil al structurilor, imobilitatea marilor spații marine ce nu sunt afectate nici de furtuni, nici de efectele sezoniere. Cele trei timpuri ale lui Braudel corespund de fapt celor trei moduri de înțelegere a realității sociale care, uneori, în ciuda sociologilor care le practică, nu sunt reciproc exclusive. Pentru a ne focaliza și mai mult analiza
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]