8,779 matches
-
institutului, a lucrat ca profesor de geografie la Școala nr. 1 din satul Cioburciu (raionul Slobozia). În anul 1987 a obținut titlul științific de doctor în științe geografice, specialitatea Geologie și Geomorfologie. Revenit de la Moscova, a lucrat la Catedra de geografie fizică generală a Universității de Stat din Tiraspol, ca asistent (1986-1988) și ca lector superior (1989-1990). În anul 1990 este încadrat ca cercetător științific superior la Institutul de Geografie al Academiei de Științe a Moldovei. Între anii 1992-1998 a îndeplinit
Constantin Mihăilescu () [Corola-website/Science/311869_a_313198]
-
Geologie și Geomorfologie. Revenit de la Moscova, a lucrat la Catedra de geografie fizică generală a Universității de Stat din Tiraspol, ca asistent (1986-1988) și ca lector superior (1989-1990). În anul 1990 este încadrat ca cercetător științific superior la Institutul de Geografie al Academiei de Științe a Moldovei. Între anii 1992-1998 a îndeplinit funcția de șef de laborator și secretar științific al aceluiași institut. În anul 1996 a obținut titlul academic de cercetător științific superior, specialitatea Protecția mediului și utilizarea rațională a
Constantin Mihăilescu () [Corola-website/Science/311869_a_313198]
-
funcția de șef de laborator și secretar științific al aceluiași institut. În anul 1996 a obținut titlul academic de cercetător științific superior, specialitatea Protecția mediului și utilizarea rațională a resurselor naturale. Apoi, în anul 1998, a devenit Doctor habilitat în geografie, în aceeași specialitate. Recunoscut ca specialist în probleme de mediu, Constantin Mihăilescu a îndeplinit funcțiile de consultant principal al Comisiei Parlamentare pentru Cultură, Știință, Învățământ și Mijloace de informare în masă din Parlamentul Republicii Moldova (1998-1999), coordonator în dezvoltarea capacităților instituționale
Constantin Mihăilescu () [Corola-website/Science/311869_a_313198]
-
al Consiliului de Experți al Comisiei Superioare de Atestare și a două Consilii Specializate de susținere a tezelor de doctor și doctor habilitat în domeniul ecologiei (Institutul Național de Ecologie) și protecției mediului și utilizării raționale a resurselor naturale (Institutul Geografie al AȘM), precum și reprezentant național în Comitetul Internațional pentru Cercetări Cuaternaristice (INQUA) și Climatice (Climate Europe Network). I s-au conferit următoarele premii:
Constantin Mihăilescu () [Corola-website/Science/311869_a_313198]
-
unde Louis-Filip a fost descoperit de un grup de emigranți. În această perioadă, Louis-Filip n-a stat niciodată într-un loc mai mult de 48 de ore. În cele din urmă, în octombrie 1793, Louis-Filip a fost numit profesor de geografie, istorie, matematică și limbi moderne la o școală de băieți. Școala, deținută de Monsieur Jost, era în Reichenau, un sat de pe cursul superior al Rinului, vizavi de Elveția. Salariul lui era de 1400 de franci și a predat sub numele
Ludovic-Filip al Franței () [Corola-website/Science/311364_a_312693]
-
Cea mai mare, într-un lanț de 11 copii, este retrasă de la școală, după primele clase primare, nu-și iartă părinții, până la adînci bătrâneți, pentru această faptă. Vorbește perfect germană și maghiară, autodidactă - împătimită de istorie și politică, pasionată de geografie, extrem de riguroasă în scris (atât în română cât și în germană); în timpul războiului, face contrabandă cu alimente între Craiova și București. Extrem de energică și voluntară, divorțează de primul soț, cu care are un băiat de 4 ani, pe motiv de
Vasile Drăguț () [Corola-website/Science/311411_a_312740]
-
regale britanice. A studiat la mai multe școli din Marea Britanie: în 1987 intră la școala primară Wetherby, iar apoi timp de cinci ani este elev la Ludgrove, până în anul 1995. Urmează apoi liceul la Colegiul Eton, unde se remarcă la geografie, biologie și istoria artei, este căpitan al echipei de fotbal și joacă polo. După liceu, își ia un an de pauză, timp în care călătorește în Chile, Belize și țări din Africa. Între 2001 și 2005 studiază la Universitatea St
William, Duce de Cambridge () [Corola-website/Science/311455_a_312784]
-
căpitan al echipei de fotbal și joacă polo. După liceu, își ia un an de pauză, timp în care călătorește în Chile, Belize și țări din Africa. Între 2001 și 2005 studiază la Universitatea St. Andrews, obținând o diplomă în geografie. După facultate, Prințul William se înrolează în armată. În 2006 este numit locotenent în regimentul de cavalerie Blues and Royals, unde activează alături de fratele său, iar doi ani mai târziu își obține brevetul de aviator după terminarea antrenamentului la Colegiul
William, Duce de Cambridge () [Corola-website/Science/311455_a_312784]
-
educat la o școala independentă, începând la grădința Jane Mynors și la Școala ante-pregătitoare Wetherby, ambele în Londra. După aceea, el a urmat școala Ludgrove, iar apoi, după ce a trecut examenul de admitere, a urmat Colegiul Eton, unde a studiat geografia, biologia și istoria artelor la nivel A (nivel avansat). La Ludgrove el a făcut fotbal fiind căpitanul echipei sale a practicat înotul, baschet, tragere la țintă și atletismul; iar la Eton a practicat polo pe apă. Hotărârea ca William să
William, Duce de Cambridge () [Corola-website/Science/311455_a_312784]
-
din partea unor fete care doreau să îl întâlnească pe prinț. Atenția mărită a publicului nu l-a împiedicat, totuși, astfel că el a ales să își ia licența în Istoria artelor, iar mai târziu și-a schimbat materia principală, alegând geografia, și obținând diploma scoțiană ca Maestru în Arte cu onoruri ale clasificării studenților britanici în geografie cele mai înalte onoruri obținute de moștenitorii tronului britanic și al celor 16 teritorii independente. Pe când era la universitate, Prințul William a reprezentat și
William, Duce de Cambridge () [Corola-website/Science/311455_a_312784]
-
a împiedicat, totuși, astfel că el a ales să își ia licența în Istoria artelor, iar mai târziu și-a schimbat materia principală, alegând geografia, și obținând diploma scoțiană ca Maestru în Arte cu onoruri ale clasificării studenților britanici în geografie cele mai înalte onoruri obținute de moștenitorii tronului britanic și al celor 16 teritorii independente. Pe când era la universitate, Prințul William a reprezentat și echipa națională scoțiană de polo de apă la turneul națiunilor celtice din 2004. William a început
William, Duce de Cambridge () [Corola-website/Science/311455_a_312784]
-
cu o triplă dublă ca medie: 29.2 puncte, 11.6 recuperări și 10.1 pase decisive. În 1981, Jordan a câștigat o bursă de baschet la Universitatea din Carolina de Nord la Chapel Hill, unde s-a specializat în geografie culturală. Ca un boboc în echipa condusă de Dean Smith, a fost numit bobocul ACC al anului, cu o medie de 13.4 puncte pe meci (PPG) și o medie de 53,4% la aruncarea la coș. El a realizat
Michael Jordan () [Corola-website/Science/312853_a_314182]
-
redactor la ziarul de limba germană Neuer Weg, unde a lucrat în perioada 1960 - 1974. În paralel, a lucrat și în calitate de colaborator pentru programele de limbă germană de la Radio România și de la televiziunea Română. Între 1964 și 1969 a studiat geografia și istoria. În 1974 a depus cerere de emigrare, motiv pentru care a fost pus pe lista celor cu interdicție de a mai publica în România. În 1976 a emigrat în Republica Federală Germania. Până în 1990 a fost redactor cultural
Franz Heinz () [Corola-website/Science/310906_a_312235]
-
la 5.680.133 de persoane,majoritatea fiind europeni. Un procent de 70% era reprezentat de portughezi și italieni, restul provenind din țări că: Germania, Spania, japonia, Syria sau Libia. Grupurile etnice din Brazilia au fost structurate de Institutul de Geografie și Statistică în cinci categorii, în funcție de culoarea pielii și rasă: "brancos"(albi), "negros"(negri), "pardos" (mulatri), "amarelos" (asiatici) și "indios"(amerindieni). Ultimul recensământ, realizat în 2005, a pus în evidență următoarele date statistice: din populația totală a Braziliei 93milioane de
Demografia Braziliei () [Corola-website/Science/310964_a_312293]
-
decât Asia și Libia la un loc". La scurt timp după victorie, în urma unor catastrofe naturale, întraga armată ateniană a fost distrusă, iar insula Atlantida s-a scufundat în ocean. În Critias, dialog rămas neterminat, sunt prezentate în detaliu istoria, geografia și cultura Atlantidei, în paralel cu istoria, organizarea socială și cultura vechilor atenieni. După Critias, în vechime zeii și-au împărțit între ei pământul, Atlantida fiind atribuită lui Poseidon. Poseidon s-a îndrăgostit de o muritoare numită Clito de pe această
Atlantida () [Corola-website/Science/309551_a_310880]
-
atribuită lui Poseidon. Poseidon s-a îndrăgostit de o muritoare numită Clito de pe această insulă, cu care a avut 10 copii. Cel mai mare, Atlas, a dat numele regiunii, și a devenit primul rege al ei. În continuare, Critias descrie geografia insulei în detaliu, amintind de bogățiile naturale, de climatul blând, și de construcțiile monumentale ale atlanților. Dă apoi detalii despre organizarea socială a atlanților, și despre obiceiurile lor. Amintește apoi de prezența naturii divine în atlanți, care i-a făcut
Atlantida () [Corola-website/Science/309551_a_310880]
-
un pasionat al teatrului, uneori criticat de contemporani pentru dragostea sa pentru spectacole "frivole". Alții au captat personalitatea sa privată ca "bun, blând și amabil". Cei apropiați ai pretins că era competent academic, cu o bună stăpânire a limbii latine, geografie, și că putea vorbi bine limbile franceză, portugheză și italiană. Ca mulți dintre contemporanii săi, inclusiv Olivares, a fost interesat de astrologie. Traducerea lui de mână a textelor lui Francesco Guicciardini încă există. Deși interpretările asupra rolul lui Filip în
Filip al IV-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310286_a_311615]
-
în restul teritoriului românesc.În cartea de amintiri a lui "Viaceslav Molotov" ""Molotov remembers. Inside Kremlin Politics"" sunt relatate circumstanțele în care România a pierdut nordul Bucovinei și Ținutul Herța, în anul 1940, o dată cu Basarabia. Molotov relatează:" Nu cunoșteam bine geografia la data vizitei lui Ribbentrop. Nu știam geografia granițelor dintre Rusia, Germania și Austro-Ungaria. Am cerut să trasăm granițele în așa fel încât orașul Cernăuți să ne aparțină nouă. Germanii mi-au spus: Dar voi n-ați avut niciodată Cernăuțiul
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
a lui "Viaceslav Molotov" ""Molotov remembers. Inside Kremlin Politics"" sunt relatate circumstanțele în care România a pierdut nordul Bucovinei și Ținutul Herța, în anul 1940, o dată cu Basarabia. Molotov relatează:" Nu cunoșteam bine geografia la data vizitei lui Ribbentrop. Nu știam geografia granițelor dintre Rusia, Germania și Austro-Ungaria. Am cerut să trasăm granițele în așa fel încât orașul Cernăuți să ne aparțină nouă. Germanii mi-au spus: Dar voi n-ați avut niciodată Cernăuțiul. El a aparținut întotdeauna Austriei. Cum puteți să
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
Abbey. Campaniile desfășurate de el, combinate cu ineditul funeraliilor sale au contribuit decisiv la abolirea sclaviei în Africa de Est, ceea ce s-a și realizat în 1873. Pentru rezultatele călătoriilor sale a primit medalia de aur a "Societății Regale" de geografie din Londra. Însemnările sale zilnice, aduse la Londra de către H.M. Stanley, au fost publicate sub titlul : "The last travel's David Livingstone" (1874).
David Livingstone () [Corola-website/Science/309131_a_310460]
-
Climatologia este o ramură științifică interdisciplinara între meteorologie și geografie. Ea se ocupă cu studiul climei, care se referă la valorile medii anuale într-un anumit loc geografic. Acest studiu cuprinde observarea și măsurarea radiațiilor, temperaturii, presiunii atmosferice, a curenților de aer, ținând cont de factorii geografici care influențează aceste
Climatologie () [Corola-website/Science/309157_a_310486]
-
asemenea publicații au un context cu potențial primejdios, dat fiind faptul că susține ideea antiimperială a existenței unei națiuni ucrainene. În deceniul al optulea al secolului al XIX-lea, organizația Hromada din Kiev și filiala sud-vestică a Societății Imperiale de Geografie au început să publice lucrări importante în limba rusă despre etnografia ucraineană. Autorii au ținut un congres în 1874, ale cărui rezultate au fost publicate în ziarul de limbă rusă Киевский Телеграф ("Telegraful Kievului"). Unul dintre membrii Societății Geografice, Mihail
Ukazul de la Ems () [Corola-website/Science/309170_a_310499]
-
și în germană și făcea observații cu privire la evenimentele politice ale timpului, de la vârsta de opt ani. A fost primul monarh britanic care a studiat știința sistematic. În afară de chimie și fizică, lecțiile sale au inclus: astronomie, matematică, franceză, latină, istorie, muzică, geografie, comerț, agricultură și drept constituțional, împreună cu sport și activități sociale, cum ar fi dansul și echitația. Educația sa religioasă a fost cea a Bisericii Anglicane. Bunicul lui George, regele George al II-lea, l-a displăcut pe Prințul de Wales
George al III-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/310537_a_311866]
-
Gazeta "Curierul Românesc" a pus bazele presei românești fiind prima gazetă românească cu periodicitate constantă și cu apariție îndelungată. În cuprinsul ziarului se publicau texte administrative, știri politice și militare, articole și note de îndrumare, cuprinzând noțiuni elementare de istorie, geografie, comerț, economie, industrie etc. Primul număr cuprindea un articol editorial privind istoricul ziarelor în lume; înștiințări „din lăuntru”; înștiințări „din afară”; informații despre „mezaturi”, plecări și sosiri de demnitari la Bucuresci; știri „despre lucrarea pământului, care merge înainte cu mare
Curierul Românesc () [Corola-website/Science/310589_a_311918]
-
45, Pitești, 2003. Gheorghe Mocuța, "Sistemul modei optzeciste. Primul val", Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004. "Dicționar al scriitorilor din Banat", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005. "Dicționarul general al literaturii române", Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Cornel Ungureanu, "Geografia literaturii române, azi. Banatul", vol.4, Pitești, 2005. Simona-Grazia Dima, "Labirint fără minotaur", Ideea europeană, București, 2007. Dorin Murariu, "Fragmentarium", Hestia, Timișoara, 2008. "Banatul din memorie" (coordonator - Smaranda Vultur), Marineasa, Timișoara, 2008 (studii de Daciana Branea și Dana Percec). Cristian
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]