9,370 matches
-
satului din bazinul lor de origine, așa cum este și răul Marpod. Altitudinea medie este aici în jurul a 650 m, văile sunt largi, cu lunci netede, care către obârșie prezintă unele mici depresiuni ce adăpostesc numeroase așezări. Comună Marpod are o lunca mănoasa pe malul stâng al Hârtibaciului, care se numește „în lac”, denumire ce vine de la revărsările periodice ale râului. Climă zonei are caracteristici specifice podișului, o climă temperata cu veri moderate și ierni mai puțin aspre. Vegetația acestei zone a
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
loc de refugiu și sursă de venit. Tilișca este situată la 26 km de Sibiu, pe DJ 106 E, care leagă localitățile Săliște, Galeș, Tilișca, Rod, Poiana, Jina, Șugag. Vatra satului Tilișca asezată la confluența apelor Râul Negru (zis și Lunca) și Valea (care în aval formează impreună râul Saliște) este inconjurată de 4 dealuri împădurite cu înălțimi între 700 si 750 m. Vatra se află la altitudinea de 580 m. Cele patru dealuri se numesc Cetate (710 m), Cățânaș (712
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
Șotrile este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Lunca Mare, Plaiu Câmpinei, Plaiu Cornului, Seciuri, Șotrile (reședința) și Vistieru. Comuna se situează între zona de deal și cea de munte, pe valea râului Doftana. Pământurile pe care se află comuna au aparținut în trecut familiei domnitorului Barbu Dimitrie Știrbei
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
județene paralele leagă comuna spre sud de municipiul Câmpina: DJ207 trece prin satele din zona înaltă și duce mai departe spre vest către orașul Breaza unde se termină în DN1; și DJ102I care urmează valea râului Doftana, trecând prin satul Lunca Mare, și duce spre nord către barajul Paltinu și comuna Valea Doftanei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șotrile se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,68%), cu o minoritate de penticostali (2,37%). Pentru 2,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era formată din satele Lunca Mare, Frați, Osibitu, Seciurile și Plaiu Cornului, având 1568 de locuitori și fiind arondată plaiului Prahova al județului Prahova. În comună funcționau 4 mori, 3 pive și o dârstă (toate pe râul Doftana), precum și o școală și 2 biserici ortodoxe
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
fiind arondată plaiului Prahova al județului Prahova. În comună funcționau 4 mori, 3 pive și o dârstă (toate pe râul Doftana), precum și o școală și 2 biserici ortodoxe — una la Frați ridicată de prințul Știrbei în 1886 și una la Lunca Mare ridicată de sărdarul Grigore Negru la 1845. În 1925 comuna apare în Anuarul Socec ca fiind formată din satele Lunca Mare, Șotrile-Câmbineanul și Șotrile-Vistierul, cu 2292 locuitori. În 1931, era alcătuită din satele Lunca Mare, Plaiu Câmpinei, Plaiu Cornului
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
precum și o școală și 2 biserici ortodoxe — una la Frați ridicată de prințul Știrbei în 1886 și una la Lunca Mare ridicată de sărdarul Grigore Negru la 1845. În 1925 comuna apare în Anuarul Socec ca fiind formată din satele Lunca Mare, Șotrile-Câmbineanul și Șotrile-Vistierul, cu 2292 locuitori. În 1931, era alcătuită din satele Lunca Mare, Plaiu Câmpinei, Plaiu Cornului, Seciuri, Șotrile și Vistieru, componență care s-a păstrat de atunci. În 1950, a devenit parte a raionului Câmpina din regiunea
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
în 1886 și una la Lunca Mare ridicată de sărdarul Grigore Negru la 1845. În 1925 comuna apare în Anuarul Socec ca fiind formată din satele Lunca Mare, Șotrile-Câmbineanul și Șotrile-Vistierul, cu 2292 locuitori. În 1931, era alcătuită din satele Lunca Mare, Plaiu Câmpinei, Plaiu Cornului, Seciuri, Șotrile și Vistieru, componență care s-a păstrat de atunci. În 1950, a devenit parte a raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, revine la județul Prahova
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
regiunea Ploiești. În 1968, revine la județul Prahova, reînființat. Treisprezece obiective din comuna Șotrile sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: casa Aurica Iancu (1920) din Lunca Mare, anexa gospodărească Gheorghe Buzețeanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), casele Steliana Stanciu (1920), Vasile Diaconu (1940) și Antim Buzățeanu (1931) din Seciuri, casele Steliana Cheluș (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea), Elena Dan (1900), Ion I. Dăscăleciu
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
450 metri. Locul unde se află vatra comunei a fost fundul unei mari care se numea Marea Eocenica. Pe înălțimile din jurul comunei, săpând pentru extragerea pietrei de văr, localnicii din vechime au descoperit pietrificate viețuitoare marine. Locul,denumit de localnici „Lunca lui Cercel”, este rezervație geologică de calcare eocene. "Turnu Roșu" este, la origine, o construcție militară defensivă, ridicată de sași în 1360, lîngă Boita, județul Sibiu. A fost terminată în 1370 sub regele Ludovic I al Ungariei, în scopul supravegherii
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
toamnă|toamna]], [[grâu]] sau [[secară]] și [[primăvară|primăvara]] - [[ovăz]], [[porumb]] sau [[cartof]]i, în al treilea an terenul fiind lăsat ogor „să se odihnească” conform tabelului. O singură suprafață de teren nu avea nevoie de un astfel de sistem trienal:lunca Oltului precum și „Mestecănișul” care trebuia să fie „gunoit” (îngrășat). Aspecte ale agriculturii racovițene, comune cu cele ale altor localități transilvănene sunt: Caracteristici ale agriculturii racovițene: Principala unitate economică aflată pe teritoriul comunei este Centrala Hidroelectrică Racovița inaugurată de către [[Prim-ministru
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Dobra este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea Dobra este situată pe DN68A, la câțiva kilometri sud de râul Mureș. Spre nord se află Lunca Mureșului iar spre sud dealuri, cu înălțimi de 200-300 m, ce preced Munții Poiana Ruscă. Clima este relativ umedă, favorizând o vegetație bogată. Dealurile din jurul localității sunt acoperite cu pășuni și păduri de foioase. Cel mai important curs de apă
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
vegetație bogată. Dealurile din jurul localității sunt acoperite cu pășuni și păduri de foioase. Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localității Dobra este râul Dobra-Bătrâna ce izvoreste în zona vârfului Rusca și are ca și afluenți principali pâraiele Lunca Vadului, Țiganului, Ivanului, Cornet și Muncel. Râul Dobra - Bătrâna, prin lungimea de 45 km și 180 km² suprafață drenată (165 km² în zona muntoasă și 15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureșului ce izvorăște din
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
are o lungime de câțiva km și o intrare monumentala, foarte înaltă și lata, este sporită de ieșirea pârâului din interior.Pestera Cioclovina cu Apă,este străbătuta de apele râului Ponorici, rău ce dispare sub un perete de stâncă, în Lunca Ponoriciului. Peșteră se află la baza unui deal abrupt.Pentru a ajunge la ea trebuie să coborați un drum care se poate dovedi extrem de anevoios, daca nu sunteți echipați corespunzator.In lipsa unui echipament corespunzător, picioarele alunecă pe covorul din
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
mult mai aproape de sat, parcă ar străjui hotarul de nord al acestuia, fiind cunoscute pe plan local sub denumirea de " Dealurile Brotunei " . Undele Crisului Alb, domoale sau năvalnice, în funcție de precipitații, străbat de veacuri hotarul de sub al satului, lăsând în urmă lunca Crisului, cu teren prielnic pentru agricultură. De-a lungul timpului, având drept ocupație de bază agricultură, locuitorii satului au atribuit diferite denumiri unor locuri situate în hotarul satului. Așa au apărut denumirile : " La Cris " , " În Rogina " , " La Roginuta " , " La Ulmeasa
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
nord cu localitatea Pestișu Mic, limita dintre acestea constituind-o spinarea colinelor Pe Gial, Viile din Jos și Coasta Moga. La nord-est este despărțită de Peștișu Mare prin catena micului versant Fața din Jos și valea râului Petac. Către răsărit, lunca fertilă a satului este în atingere cu limesul natural al văii Cernei, acest râu constituind și hotarul cu așezarea suburbană Buituri. La sud și sud-est se învecinează cu zona industrială a Combinatului Siderurgic și cu intravilanul municipiului Hunedoara, țarinile Gura
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
fertilă a satului este în atingere cu limesul natural al văii Cernei, acest râu constituind și hotarul cu așezarea suburbană Buituri. La sud și sud-est se învecinează cu zona industrială a Combinatului Siderurgic și cu intravilanul municipiului Hunedoara, țarinile Gura Luncii, În Cărămizi, Planuri și Țarina din Jos fiind în contact cu teritorialitatea metropolei. Spre sud-vest, spinarea dealurilor Bătaga, Meea, Țarina din Sus și Cocor trasează o veche hotărnicie cu localitatea suburbană Răcăștia. Limita de apus și de nord-vest este marcată
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
este marcată de interfluviul colinelor Cocor și Fața din Sus, înălțimi care delimitează Mânerăul de localitățile hunedorene Valea Nandrului și Josani. Patrimoniul teritorial Mânerău include două subsisteme habitaționale: vatra satului, întemeiată de-a lungul firului unui afluent al Cernei, și Lunca, situată în culoarul văii Cernei, care până la edificarea Secției laminatoare a C.S.H. a constituit grânarul Mânerăului. Poziția geografică ilustrează zona de trecere, piemontană, de la rama estică a Munților Poiana Ruscă la spațiul de luncă, trasat de coridorul inferior al râului
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
firului unui afluent al Cernei, și Lunca, situată în culoarul văii Cernei, care până la edificarea Secției laminatoare a C.S.H. a constituit grânarul Mânerăului. Poziția geografică ilustrează zona de trecere, piemontană, de la rama estică a Munților Poiana Ruscă la spațiul de luncă, trasat de coridorul inferior al râului Cerna. Satul a fost rostuit în scurtul talveg cu axa vest-est, tăiat de firul pârâului omonim, de-o parte și de alta a cursului de apă, fiind protejat de vânturile puternice în ringul închipuit
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
nici un drum vicinal nu trece prin acest sat. El formează un triunghi ferit, așa că drumul ce merge pe valea Nandru și cel prin Răcăștie îl înconjoară.” Localitatea Mânerău se inserează sistemului de culoar al văii Cernei, la est, prin Gura Luncii, racordându-se astfel la comunicația județeană ce leagă municipiul Hunedoara de DN7 (așa-zisul „Drum al Țării”). Apropierea de această magistrală de comunicație, ce leagă cursul mijlociu al Mureșului de o zonă montană cu un larg spectru mineralogic și al
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
Pui iar la recensământul din anul 2002 se înregistrau 550 de locuitori. Deși numărul gospodăriilor nu depășește 200, satul este întins pe valea râului Șerel aproape 5km, fiind foarte răsfirat, având și câteva cătune mai izolate: "În bălți" și "În Luncă". Drumul de acces în sat (DJ 72) se ramifică din DN 66 (E 79) în dreptul localității Rușor și a fost asfltat în anul 2008. În sat funcționează o școală primară (clasele I-IV) și o grădiniță. Biserica satului este atestată
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
serviciile lor pentru cinstirea Domnului nostru Regele (Sigismund de Luxemburg)”. Moșia Râușor și satul Șerel au fost dăruite „împreună cu toate folosințele acelui cnezat și cu toate ce țin de ele, anume pământurile de arătură lucrate și nelucrate, pădurile, dumbrăvile, mărăcinișurile, luncile, fânețele, apele și râurile curgătoare, dealurile și munții...” Documenta Romaniae Historica, D. Relații între Țările Române (1222-1456), București, 1977 În decursul timpului, satul a cunoscut diverse forme documentare: 1453 possessio Syerel, 1472, 1478, 1508, 1518 Serel 1502 Poss. Syrel 1518
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
Bernadea, mai demult "Bernadia, Bărnadia" (în , în ) este un sat în comuna Bahnea din județul Mureș, Transilvania, România. Bernadea este situată în lunca Târnavei Mici aici se poate ajunge pe drumul comunal DC 71 Bahnea - Bernadea - Capalna de Sus - DJ 142. Bernadea se găsește la aproximativ 15 km de Târnăveni. Această localitate este atestată documentar în anul 1301, sub denumirea "terra Bernad", dar
Bernadea, Mureș () [Corola-website/Science/300571_a_301900]
-
Ilia (în , în , în trad. "Târgul de Ilie") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea este situată în Valea Mureșului. După formele de relief Ilia și Bretea Mureșană au vatra satului în lunca iar Brâznic, Săcămaș, Bacea, Cuieș și Sârbi au vatra satului la contactul dintre lunca și dealurile de la poalele munților Poiana Ruscăi și Metaliferi. Satul Valea Lungă este așezat pe cursul Văii Bătrâne, iar Dumbrăvița este așezată la poalele Munților Poiana Ruscăi
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea este situată în Valea Mureșului. După formele de relief Ilia și Bretea Mureșană au vatra satului în lunca iar Brâznic, Săcămaș, Bacea, Cuieș și Sârbi au vatra satului la contactul dintre lunca și dealurile de la poalele munților Poiana Ruscăi și Metaliferi. Satul Valea Lungă este așezat pe cursul Văii Bătrâne, iar Dumbrăvița este așezată la poalele Munților Poiana Ruscăi. A. Grădinițe cu Program Normal din satele: B. Școli primare clasele I - IV: C.
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]