9,631 matches
-
se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim“ la capitalism și de la „Cine nu fură statul își fură familia“ la integritatea publică. Asta e partea cea mai pasionantă sau mie așa mi pare, pe vremuri se numea schimbarea mentalităților. V.A. : Așa a și fost catalogată prima dumneavoastră carte despre tranziție, Românii după ’89 (Humanitas, 1996). O carte despre schimbarea mentalităților, a culturii poli‑ tice. I-au urmat Politica după comunism (Humanitas, 2000), Secera și buldozerul (Polirom, 2002), dar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
integritatea publică. Asta e partea cea mai pasionantă sau mie așa mi pare, pe vremuri se numea schimbarea mentalităților. V.A. : Așa a și fost catalogată prima dumneavoastră carte despre tranziție, Românii după ’89 (Humanitas, 1996). O carte despre schimbarea mentalităților, a culturii poli‑ tice. I-au urmat Politica după comunism (Humanitas, 2000), Secera și buldozerul (Polirom, 2002), dar și cele două volume de publicistică (România, mod de folosire, Staff, 1994 ; De ce nu iau românii premiul Nobel, Polirom, 2012, 2014). Majoritatea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mei de generație, care au rămas zia‑ riști și au continuat să spună că Iliescu ne-a furat ș.a.m.d. ; o fi furat câteva mii de voturi, dar nu era asta. Era cu totul altceva. O istorie întreagă cu mentalități bine înșu‑ rubate în mentalul colectiv. În acel text publicat în Sfera Politicii, „De ce am pierdut noi alegerile din ’92“, înfățișam, pentru prima oară, foarte clar mecanismul. Și descoperirea acestui meca‑ nism ne-a permis în ’96 să regândim alt
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de șanse. Pe urmă, istoria a început să meargă extraordinar de repede... Un lucru care ne-a ajutat pe noi enorm, după ce mai întâi ne-a făcut rău, a fost războiul din Iugoslavia. RĂzboiul din fosta Iugoslavie a schimbat complet mentalitatea liderilor euro peni. Am citit lucruri scrise de Joschka Fischer, un foarte influent ministru de Externe german de atunci... V.A. : Un fost rebel în tinerețea lui, apoi taximetrist, o figură, ce mai ! A.M.P. : Exact, pe care și astăzi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
puse în practică, societățile noastre au putut să supraviețuiască ascunzându-se de lege. Acest lucru a continuat și în postcomunism, în tranziția noas‑ tră. Au fost și legi proaste, dar au fost și legi bune, iar asta nu înseamnă că mentalitatea oamenilor s-a schim‑ bat. Multă vreme după ’90, oamenii au continuat să se ferească de lege. Deci, noi, practic, dezvoltaserăm o lume informală în care am supraviețuit și ea a continuat. Ăsta e al doilea motiv. Al treilea motiv
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Nu numai că familia mea n-ar mai fi vorbit cu mine dacă nu îi angajam pe toți, ci nici restul satului. N-aș mai fi fost om. Oricare în locul meu ar fi făcut la fel“. V.A. : E o mentalitate de stadiu tribal. A.M.P. : Exact. Ăsta e stadiul patrimonial, în care oame‑ nii nu sunt tratați egal oricine ar fi, ci relațiile de rude‑ nie, de sânge primează. V.A. : Mai e o meteahnă care vine din comunism. E
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
are cadouri mai mari de zece dolari - suma era luată de la CNN -, dați-le înapoi !“. Deci, dacă ai computer luat de la Microsoft, dacă ai mașină luată de la Peugeot, le dai înapoi. Și nu mai iei de acum înainte niciun cadou. Mentalitatea, în general, era contra. „Ce ? Au venit Ăștia cu ideile astea ?“ V.A. : SĂ revenim la povestea cu publicitatea la Televiziune. A fost tot timpul cât am lucrat acolo o tentație de frau‑ dare. A.M.P. : Într-adevăr, deși aveam
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Această confruntare, dacă se ajunge la război, se va purta între țări în care viața pierdută de un singur soldat poate paraliza toată țara și țări în care viața omenească nu are absolut nicio valoare. V.A. : Da, aceasta e mentalitatea lumii cu care Occidentul e obligat să se confrunte. Cu acei oameni care aplaudau prăbușirea avionului malaysian cu 300 de victime nevi‑ novate. A.M.P. : În Palestina e la fel. De multe ori în lupta asta anti-Occident sunt băgați în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
putea îndeplini cu prisosință rolul dacă redactarea ei s-ar face cu mai mult simț critic. Model i-ar putea fi „Albina” publicată sub auspiciul Fundațiilor Regale. E doară îndeobște cunoscut că țăranul nostru a trecut de mult de acea mentalitate minoră care-l îndreptățea odinioară pe scriitor să-i debiteze fabule fără miez și glume submediocre. (Din Junimea literară nr.2/1935) * Calendarul Poporului pe anul 1937 Calendarul Poporului pe anul 1937, editat de Asociația învățătorilor din Bucovina cuprindea: date
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
19441991 (aproape 48 de ani) nordul Bucovinei este încorporat Uniunii Sovietice; 5. 1991 - nordul Bucovinei (regiunea Cernăuți care include și ținutul Herței și fostul județ Hotin), face parte din Ucraina, ca și sudul Basarabiei, înglobat în regiunea Odesa.” Argumentând că mentalitatea bucovineană de toleranță și respect între reprezentanții diferitelor naționalități, creată în urma unei politici naționale, susținută de imperiul AustroUngariei, autoarea preia ideea la care istoricul bucovinean I. Nistor a reacționat cu temperamentu-i caracteristic și-i redă spusele publicate în Glasul Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
similare celor de pe amuletele copte și greco-orientale pe care le citează, figurând variațiuni ale motivului cavalerului războinic. Recente cercetări asupra glipticii sasanide au pus în evidență contextul magic al utilizării acestor sigilii 2 (neexistând însă elemente suficiente pentru reconstituirea unei mentalități magice iraniene, în absența unui corpus literar comparabil cu Atharvaveda). Relevanța influenței iraniene intervine aproape în toate argumentele deja citate pe care Eliade le invoca pentru necesitatea studiilor de iranistică în România. Revine și mai târziu, tot mai (sau la fel de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
deturnării ideologice a cercetării orientaliștilor germani abia începe să se scrie și cu siguranță nu poate fi un travaliu facil, pentru că în acest proces, buna știință a savanților nu a putut fi complet exterminată, ci mai ales reorientată, modelată după mentalitatea europeană la modă. Un proces fără îndoială pervers, întrucât în pripa înregimentării în subordinea unei industrii mentale îndoielnice, alianța între casta neutralitate a analizelor filologice sau istorice și mesajul impus al unui apparatus ideologizat nu s-ar fi putut consuma
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
începutul războiului, Wikander se retrage în Suedia, la Lund, iar depărtarea de Germania îi aduce treptat un ton mult mai sceptic față de evoluția evenimentelor - deja în martie 1940 el scrie: „În spatele acestei pasivități fără speranță se ascunde adesea o altă mentalitate, poate cea mai primejdioasă dintre câte se află, admirația față de marea putere care se ridică acum pe harta Europei. Admirația pentru conducător a jucat, cu siguranță, un rol important la 1809, acum abia avem admirație pentru Hitler, greu comparabilă adorației
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de majoritatea savanților. În ceea ce privește succesul popularității cunoscute de capodopera lui Durkheim, el se explică înainte de toate prin faptul că autorul a asimilat experiența religioasă cu un entuziasm colectiv. Cu alte cuvinte, Les formes élémentaires ne ajută să înțelegem mai bine mentalitatea occidentală, decât să ne facem o idee despre religia primitivă. Succesullui Durkheim anunța ceva ce avea să se manifeste în majoritatea societăților occidentale, zece sau cincisprezece ani mai târziu. De fapt, Les formes élémentaires pregăteau cititorul occidental să înțeleagă evenimentele
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în acest context simbolurile sau formele de gândire ale culturii asiatice este complet lipsit de sens. De Martino nu poate să condamne îndeajuns de puternic ceea ce el numește relativisme culturale și iraționalisme istorico-religioase (religionshistoriska) - căci sunt speculații arbitrare ale unei mentalități reacționare. Ernesto de Martino a scris acestea în calitate de marxist, dar un umanist creștin nu ar avea nevoie să se exprime diferit. Chiar el poate avea încredere în liniile generale „de la epoca de piatră până la creștinism” - pentru a cita un celebru
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
spre alte vămi, în alte văzduhuri, în toate însă libertatea e în centru. Cu ea începe și sfîrșește creatura prin cuvînt, poemul." Or, libertatea, după cum știm toți cei care am trăit pe viu realitățile socialismului, este un păcat originar pentru mentalitatea comunistă. Cînd va vorbi, într-o altă carte, de Al. Busuioceanu și despre propensiunea sa lirică, din exil, Virgil Ierunca are prilejul, încă o dată, a sublinia prielnicia poeticului în exil, "în acest spațiu de ruptură și dor, de priviri mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
l-au servit păstrează mai departe puterea". Cartea Doinei Jela despre procesul de la Canal, Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist (29 august-1 septembrie 1952), este o analiză și o reconstituire nu atît a faptelor, cît a mentalității "ce-a prins rădăcină în anii '50 putrezind, cum va remarca autoarea Esteticii, pînă azi corpul social". Nu putem explica și nici motiva totul prin teroare, delațiunea la scară națională cuprinsese totul ca o pecingine, despre care, la aproape patrusprezece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
azi corpul social". Nu putem explica și nici motiva totul prin teroare, delațiunea la scară națională cuprinsese totul ca o pecingine, despre care, la aproape patrusprezece ani de la evenimentele din '89, nu putem afirma că a fost cu totul eradicată mentalitatea este mai longevivă decît poliția politică -, dispărută oficial o dată cu regimul comunist. Cum afirmă unul din rezistenții din munți, Ion Gavrilă Ogoranu, delațiunea constituie temelia oricărui regim totalitar. Practicarea denunțului la asemenea proporții nu asigură doar materialul informativ pentru poliția politică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și dovedesc că speța umană merită poate totuși să supraviețuiască". Dacă în democrațiile occidentale, ce n-au avut parte decît de invazia hitleristă și sistemul totalitar nazist, și acestea pentru un interval scurt, comparativ cu îndelunga domnie comunistă, este sensibilă mentalitatea conform căreia partidele comuniste vinovate de unele "erori" nu mai reprezintă acum o primejdie, pare stranie îngăduința celor din fostele țări comuniste față de menținerea la putere a forțelor comuniste, aleși sau realeși prin alegeri libere, după cinci decenii de teroare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
timp de o jumătate de secol. Doar în închisoarea politică legea morală și-a păstrat statutul, caracterul avea căutare și era respectat. "Închisoarea, consideră Ion Ioanid, a fost un fel de muzeu în care s-a păstrat o parte din mentalitatea societății românești, cu calitățile și defectele ei, așa cum s-a închegat în perioada dintre cele două războaie". Aflată după gratii, moralitatea nu s-a degradat, n-a fost supusă intemperiilor regimului, care, prin toate mijloacele, a căutat să distrugă fibra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
desăvîrșită limbă de lemn, obiectivele cuprinse în rapoarte și corapoarte: "Partidul ne-a învățat că arta în afara slujirii poporului nu este artă, că arta este permanent un factor de construcție. Partidul a luptat ca fiecare dintre noi să dezrădăcineze din mentalitatea sa tributul plătit concepțiilor străine de concepția proletariatului cu privire la artă, a luptat să ne smulgă din ghearele artei formale acea minoră revoltă în genunchi căreia mulți dintre noi i-am fost ani de zile debitori. Ne-a arătat valoarea literaturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care au trecut foștii deținuți politici; acordarea a 12 burse anual pentru cercetarea largă a regimului comunist; adoptarea Raportului final în formatul unui manual despre dictatura comunistă din România, cu predare în învățămîntul mediu. "Trebuie să recunoaștem, afirmă președintele, că mentalitățile comuniste continuă să influențeze societatea românească. Am crezut că putem uita comunismul, dar nu a vrut el să ne uite pe noi. Astfel, condamnarea acestui trecut apare ca o problemă a prezentului, fără de care vom purta și în viitor ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
aceste propuneri au fost însușite de președintele Traian Băsescu, implicit de forul legislativ. Caracterul rezumativ al declarației a determinat, probabil, rămînerea pe dinafară a unor propuneri în totul justificate. În 22 decembrie 1989 comunismul a căzut doar oficial. Structurile și mentalitățile comuniste au continuat să se manifeste sub diverse forme. Se cere urgentarea finalizării cercetărilor în justiție, cu privire la: reprimarea manifestărilor anticomuniste din perioada decembrie 1989-aprilie 1990; diversiunea etnică de la Tîrgu-Mureș din martie 1990; reprimarea manifestărilor anticomuniste din Piața Universității, care debutează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
exemplu, "copiii de milițieni au făcut Academia de Poliție, sînt polițiști, copiii de securiști au făcut Academia Națională de Informații și sînt în Serviciile Secrete, copiii de procurori au făcut Dreptul și sînt procurori". Acești tineri, în genere, perpetuează, conservă mentalitatea părinților. "Avem o declarație a președintelui român, Traian Băsescu, care a condamnat comunismul. Pe 18 decembrie 2006, în România, comunismul a fost declarat criminal și ilegitim de la tribuna Parlamentului. Eu mă așteptam ca a doua zi după ce comunismul a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
capete tot mai multă forță și să concureze cu sălile grandioase și grădinile rafinate din cen- tru, lăsând frâu liber unei noi generații de muzicieni, unor tineri care deschideau un nou capitol al scenelor și mai ales începeau să schimbe mentalitățile conservatoare ale oame- nilor, ale căror priviri acuzau înjosind chiar acest drum al trubadurilor de crâșme. Până când marii patroni ai localurilor scumpe să se dez- meticească, micile restaurante de cartier au profitat din plin de această schimbare de generații, lansând
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]