8,119 matches
-
exclusiv de redarea luminii pe pânză. Expresie a supremației artei asupra naturii, dar și a unei sensibilități care se conturează problematic odată cu pierderea Euridikei, alegerea unui personaj mitologic ca Orfeu devine emblematică pentru modul în care simbolismul se inserează în modernitate. Sfârșitul tragic al eroului-poet corespunde sinuciderii lui Narcis, precursor al dandy-iilor sau nebuniei Ofeliei, evenimente similare unei sensibilizări a materiei care incorporează printr-un animism liric substanța acestor personaje. De asemenea, o posibilă temă decadentă este adusă în discuție cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în cursul secolului XIX fixat în formalism. [...] Böcklin, literalmente, dă un corp mitului, îl vivifică..."70. Acest revival aflat sub semnul Secesiunii, atât în Imperiul Austro-Ungar, cât și în Germania, insuflă culturii greco-latine, circumscrisă valorilor apolinice, spiritul dinonisiac al unei modernități care poartă amprenta sensibilității simboliste și decadente. Această metamorfoză subtilă era excelent dramatizată de către Thomas Mann în romanul său, Moarte la Veneția (1912). În opinia lui Rodolphe Rapetti, Böcklin "privilegiază aspectele violente ale fabulei, la care adaugă ceea ce-i inspiră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alegoria demnității cognitive și virile a zeiței reprezentând virtutea supremă a Auflklärung-ului vienez: Rațiunea. Nuda Veritas pe care Klimt o pune în relație cu Atena-Rațiunea apăruse deja în pictura sa, separat, (Nuda Veritas, 1898), invitând la un examen specular al modernității omului societății vieneze contemporane artistului: să afle adevărul despre sine privindu-se în oglindă -, reiterare modernă a principiului delphic, gnotise auton. Mica divinitate de serviciu a Rațiunii reprezintă doar un intercesor simbolic. Așa cum observă Schorske, ceva s-a schimbat cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și extazul indică aici nu doar o tradiție religioasă, un pietism monastic ortodoxist, ci mai degrabă un misticism estetizat în laboratoarele și cu alchimia simbolismului, de fapt, o nouă sensibilitate modernă asociată unui revival al artei bizantine, reconsiderate în contextul modernității. Peisajele românești și arta populară oferă o sursă de inspirație inepuizabilă, iar printre primii cu sentimentul configurării unui complex identitar se află menționați Nicolae Grigorescu, cu peisajele românești și Theodor Aman, cu scenele istorice. Pentru arhitectura care își caută originalitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reconstruindu-se astfel conexiunea cu tradiția peste abisul care-i desparte pe acei "Giotto bizantini" care au ridicat Curtea de Argeș și pictorii realiști contemporani. Un merit esențial al lui Bachelin constă în relația pe care acesta o stabilește între tradiție și modernitate sub raportul artei, pentru că valorificarea tradiției are loc sub semnul modernității: "Arta modernă nu progresează decât prin modernitate". Tradiția se face remarcată, este recuperată și resemnificată prin "contemporaneitatea visului cu realitatea". Dacă se îndepărtează de la "naționalitatea și tradiția care l-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe acei "Giotto bizantini" care au ridicat Curtea de Argeș și pictorii realiști contemporani. Un merit esențial al lui Bachelin constă în relația pe care acesta o stabilește între tradiție și modernitate sub raportul artei, pentru că valorificarea tradiției are loc sub semnul modernității: "Arta modernă nu progresează decât prin modernitate". Tradiția se face remarcată, este recuperată și resemnificată prin "contemporaneitatea visului cu realitatea". Dacă se îndepărtează de la "naționalitatea și tradiția care l-a produs", arta nouă, modernă se pierde, devine o artă de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Curtea de Argeș și pictorii realiști contemporani. Un merit esențial al lui Bachelin constă în relația pe care acesta o stabilește între tradiție și modernitate sub raportul artei, pentru că valorificarea tradiției are loc sub semnul modernității: "Arta modernă nu progresează decât prin modernitate". Tradiția se face remarcată, este recuperată și resemnificată prin "contemporaneitatea visului cu realitatea". Dacă se îndepărtează de la "naționalitatea și tradiția care l-a produs", arta nouă, modernă se pierde, devine o artă de împrumut. Deși există o școală de Belle
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se constituie într-un model exemplar, "un miracol de claritate, de culoare, și de dificilă simplificare, de unde se poate învăța deopotrivă să rezumi și să stilizezi peisajul și mașina în scop ornamental"128. Cum se poate vedea, arta afișului și modernitatea întrețin o relație cordială, iar feroneriile Art Nouveau care decorează intrarea în metroul parizian la 1900 revendică acest nou contract social și deopotrivă estetic. Un exemplu "românesc" este Pal (Jean de Paleologue) care a debutat cu proiecte de toaletă și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cum le numește G. Oprescu sau "verva prodigioasă" în termenii lui Francisc Șirato. Însă nu despre un japonism inspirat direct din arta maeștrilor niponi este vorba, ci de o suprapunere a sensibilității estetice într-o arie mai largă, care configurează modernitatea în artele plastice. Altfel spus, "(...) japonismul lui Grigorescu nu trebuie judecat la nivelul imediat al practicilor artistice, ci este unul implicit, sinonim cu intuiția valorilor modernității"135. La fel de importantă mi se pare ipoteza lansată de Ioana Vlasiu, a anticipării simbolismului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ci de o suprapunere a sensibilității estetice într-o arie mai largă, care configurează modernitatea în artele plastice. Altfel spus, "(...) japonismul lui Grigorescu nu trebuie judecat la nivelul imediat al practicilor artistice, ci este unul implicit, sinonim cu intuiția valorilor modernității"135. La fel de importantă mi se pare ipoteza lansată de Ioana Vlasiu, a anticipării simbolismului prin ceea ce a constituit "perioada albă" în pictura ultimului Grigorescu, prin intersectarea unei alte sensibilități afine în ce-l privește pe pictorul român, cea a picturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
umbrelă japoneză. Chiar dacă opiniile privitoare la edificarea unei arte naționale ale lui Tzigara-Samurcaș diferă de cele ale lui Leon Bachelin, cei doi critici se regăsesc în afirmarea importanței pe care o au artele industriale. Și Tzigara- Samurcaș împărtășește în spiritul modernității opinia lui Bachelin că disocierea dintre artele majore, pictura, sculptura etc. și artele minore, artele decorative, industriale, este caducă. În acest sens, în articolul său, "Tinerimea artistică", publicat în 16 martie 1903 în revista Sămănătorul, criticul elogiază demersul unei bune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
scontând un efect emulativ, de admirație față de rafinamentul artificiilor decorativiste ale artistului francez. În spiritul sensibilității simboliste, impresia lăsată de vizitarea unui astfel de interior somptuos este echivalată unui efect de lectură. Secession-ul apare ca un numitor comun al modernității în cameristica timpului, dar nu și o condiție suficientă pentru a desemna armoniile superioare ale artei decorative aflate în circulație. " Părăsind un astfel de interior, ai aceeași senzație ca după citirea unei cărți frumoase (...). Foarte rar întâlnești ici colo interiouri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a fi mijlocit tranzițiunea de la bizantinism la pictura adevărată, dezrobindu-ne de hieratismul bizantin"185 ar constitui piatra de hotar a artei naționale. Pe fondul succesului pe care-l are simbolismul în expresia sa decorativistă, Art Nouveau-ul, revivalul bizantin va căuta modernitatea în direcția opusă, a recuperării artei bizantine în contextul artei moderne tocmai în vederea sublinierii mărcilor identitare ale unei arte naționale. În monografía consacrată culturii Art Nouveau, Stephen Escritt decela cinci surse de inspirație care marchează indelebil Art Nouveau-ul. Putem observa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în vederea sublinierii mărcilor identitare ale unei arte naționale. În monografía consacrată culturii Art Nouveau, Stephen Escritt decela cinci surse de inspirație care marchează indelebil Art Nouveau-ul. Putem observa că o parte dintre ele corespund unor forme de revival în contextul modernității a unor stiluri istoricizate: "Cinci surse de inspirație au fost deosebit de importante pentru Art Nouveau: Rococo-ul și revival-urile sale din secolul XIX, revival-ul gotic, mișcarea Arts and Crafts, Mișcarea Estetică și pictura și literatura simbolistă"186. Revivalul Rococo este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arabescuri ce acoperă capacul contrastează în mod fericit cu suprafața liniștită cu ondul neted, pe care se desprind medalioanele de pe sarcofag (...) Caracteristică este și stilizarea figurilor din medalioane"200. Un al caz exemplar de valorificare a tradiției bizatine în spiritul modernității îl oferă sculptura paciuriană Madona Stolojan (bronz, 1912), sculptură funerară cu tema Adormirii Maicii Domnului, aflată în cimitirul Bellu (figura 55), executată pentru cavoul familiei Stolojan. Atanase Stolojan îndeplinise numeroase funcții administrative, primar al Craiovei, Deputat, Ministru de Justiție în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îi aseamănă lui Ugolino din Divina Commedia, sortit unei cumplite pedepse. Pe de altă parte, referința la Rodin, ca și la Michelangelo, ne plasează în aceași dualitate fondatoare, între cei doi poli ai sculpturii, unul ținând de Renaștere, celălalt de modernitate, cu o rezultantă simbolisto-decadentă. Dând curs fanteziei, ce-i drept una la confiniile cu delirul și coșmarul, proiectul lui Paciurea pentru un monument Eminescu ilustrează caracterul excesiv al figurii geniului, temă circumscrisă esteticii simboliste și decadente. Măștii mortuare a poetului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unanimă a contribuției sculptorului la arta modernă, transformându-l într-un model exemplar (nu numai pentru sculptorii români). Atras de arta rodiniană, Brâncuși a știut să se disocieze la timp pentru a-și configura pe o altă treaptă estetică vocația modernității în sculptură, iar Paciurea a depășit-o, la rândul său, în direcția incomparabilelor Himere. Pe de altă parte, câțiva dintre marii colecționari români achiziționează opere rodiniene (precum Anastase Simu, care a adus, în 1905, pentru viitorul său muzeu, L'Eternel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al doilea cerc i-ar include pe Frederich Storck și Oscar Spaethe, sculptori de formație germană -, aflați, nu întâmplător, sub protecția casei regale -, unde mai pronunțată este influența secession-ului și cealaltă pereche reprezentativă pentru care simbolismul este metabolizat în cadrul modernității, Constantin Brâncuși și Dimitrie Paciurea, ambii traversând o etapă simbolistă sub influența lui Rodin. Într-un al treilea cerc stau sculptori care au migrat dinspre simbolism către modernitate, dar care măcar prin câteva lucrări revendică contactul cu formula rodiniană, sculptori
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
secession-ului și cealaltă pereche reprezentativă pentru care simbolismul este metabolizat în cadrul modernității, Constantin Brâncuși și Dimitrie Paciurea, ambii traversând o etapă simbolistă sub influența lui Rodin. Într-un al treilea cerc stau sculptori care au migrat dinspre simbolism către modernitate, dar care măcar prin câteva lucrări revendică contactul cu formula rodiniană, sculptori precum Ion Jalea cu opera de început, Cornel Medrea (1888-1964) cu Sărutul și Christ, Floarea de zăpadă (1923), Păcatul (1926), proiectul din 1925 pentru Monumentul aviatorilor din Bucuresti
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
durere"327. În cazul lui Paciurea, se manifestă două vârste ale simbolismului, una propriu-zis simbolistă, până în preajma Primului Război Mondial, cu opere precum Zeul Războiului sau Sfinxul și una postsimbolistă, pentru care reprezentativă rămâne seria himerelor, unde simbolismul paciurian este împins către modernitate. Însă Paciurea nu reprezintă un caz excepțional în cultura română. Încă și mai surprinzătoare în literatură este evoluția unui poet precum George Bacovia, care debutează în perioada Primului Război Mondial în 1916, cu volumul simbolist Plumb și marchează printr-o lungă continuitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ei își schimbă complet viziunea estetică, precum Ion Jalea, Corneliu Medrea sau Oscar Han. Punctul de plecare al celor doi sculptori este asemănător dacă privim și numai capetele de copii expuse de cei doi în perioada 1906-1907 -, însă evoluția spre modernitate îi desparte substanțial. Așa cum remarca avenit Adriana Șotropa, copilăria este o temă predilectă la Brâncuși, fiind abandonată de Paciurea, care adoptă o direcție mai pronunțat simbolistă, deși un punct de intersecție există acolo unde ambii sculptori compun o expresivitate generată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
matricială, generică. Sorin Alexandrescu mai subliniază faptul că nu există pentru Paciurea niciun suport narativ, precum în cazul simboliștilor decadenți, sculptura sa nu trimite la un text. Din acest punct de vedere, Paciurea s-ar plasa fără dubiu în contextul modernității, mai aproape de un Brâncuși. Spre deosebire de pictura simbolistă, sculptura lui nu este narativă. El elibereaza imaginile sale din narațiunile iconografice care preced opera simboliștilor. Prin respingerea acestui sens vechi, Paciurea restabilește autonomia himerelor față de originea lor culturală. Aceasta, în opinia mea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pulsiune elementară, caracterizată în termeni de o misoginie implacabilă de către Baudelaire 355 pentru o viață de consum erotic, cum este cea a prostituatei. În locul Madonei, Munch o pictează pe Marea Prostituată a Babilonului cu chipul pe care i-l conferă modernitatea, dacă ne păstrăm pe același nivel de reprezentare în contextul aluziilor biblice. Există însă și procesul invers, al inocentării unui aprioric rău feminin prin intermediul maternității, temă pe care o tratează în Dansul vieții (1899-1900). Un cuplu dansând se află la mijlocul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îi conferă farmec și mister. Fata de pe afișul lui Luchian plutește cu ochii închiși, transportată de un vis în lumea imaterială a artei, a poeziei, exuberanța ei transmite o notă de optimism care se regăsește alături de pesimismul programatic ce însoțește modernitatea, relevabil pe un alt versant. Apariția societății artistice este dublată de apariția revistei cu același nume, (Ileana), din care nu apar, din păcate, decât șase numere, dintre care două numere duble principalul ei finanțator, Al. Bogdan-Pitești fiind arestat. Dintre conferințele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Samuel Mützner și Alexandru Poitevin-Scheletti, a peisajelor bulgare ale lui Artachino, engleze ale Alexandrei Popini, spaniole ale lui Jean Al. Steriadi. Avem astfel o pictură a călătoriei și evaziunii, a deschiderii perspectivale către spații "exotice", concomitent deschiderii picturii românești către modernitate și curentele ei specifice. Pe 21 aprilie 1907, societatea dobândește personalitate juridică și se alege un nou comitet, în care intră, alături de Gheorghe Petrașcu, Oscar Spaethe, Kimon Loghi și colecționarul Anastase Simu, precum și Alexandru Davilla, care joacă un rol cultural
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]