8,467 matches
-
(în germană "Trentschin-Teplitz", în maghiară "Trencsénteplic") este un oraș din Slovacia cu 4,235 locuitori (2008). Localitatea se află amplasată în partea de sud-vest a dealurilor Strážovské pe valea pârâului Teplička, la 268 m deasupra nivelului mării, între satele Omšenie și Trenčianska Teplá. În se poate ajunge cu mașina pe drumul 516 dinspre Trenčín (capitala regiunii Trenčín, la 15 km distanță) și Trenčianska Teplá, sau dinspre Bánovce nad Bebravou, prin
Trenčianske Teplice () [Corola-website/Science/297391_a_298720]
-
au dus la nașterea aici a unei stațiuni balneoclimaterice. Locul este înconjurat din toate părțile de păduri de conifere și foioase, valea părâului Teplička deschizându-se doar la ieșirea din oraș, în direcția Trenčianskei Teplá. În amonte de oraș, pe pârâul Teplička au fost create în mod artificial două lacuri. Primul lac poartă numele de "lac al stațiunii" ("kúpelné jazero") face parte din parcul stațiunii, creat în secolul al XIX-lea, iar cel de-al doilea (Baračka) a fost creat în
Trenčianske Teplice () [Corola-website/Science/297391_a_298720]
-
în Bach-Werke-Verzeichnis (Catalogul operelor lui Bach: BWV) și sunt numerotate ca atare. Bach nu s-a rupt de viața omului și de idealurile sale. Vastitatea și diversitatea temelor bachiene, clocotul mereu viu al muzicii sale îndreptățesc cuvintele lui Beethoven: „Nu pârâu, ci ocean trebuia să se numească” (în germană, "Bach"=pârâu). Trăind într-o epocă în care omenirea se afla în pragul noilor împliniri clasice și când aristocrația feudală primea, rând pe rând, lovituri ce-i grăbeau sfârșitul, Bach a asimilat
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
ca atare. Bach nu s-a rupt de viața omului și de idealurile sale. Vastitatea și diversitatea temelor bachiene, clocotul mereu viu al muzicii sale îndreptățesc cuvintele lui Beethoven: „Nu pârâu, ci ocean trebuia să se numească” (în germană, "Bach"=pârâu). Trăind într-o epocă în care omenirea se afla în pragul noilor împliniri clasice și când aristocrația feudală primea, rând pe rând, lovituri ce-i grăbeau sfârșitul, Bach a asimilat variatele tendințe care se încrucișau în spiritualitatea vremii. Cu uriașa
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
de punctul de trecere a frontierei spre Ungaria "Salonta - Micherechi (Méhkerék - pe ungurește)". Cu o suprafață de 170,04 km², Salonta este al doilea oraș ca suprafață din județul Bihor, după Oradea. Municipiul se întinde în Câmpia Salontei, străbătut de pârâul Culișer. Deține resurse de apă termală neexploatate. Municipiul Salonta, al doilea ca număr de locuitori din județul Bihor după municipiul Oradea, este așezat în extremitatea vestică a țării, lângă granița cu Ungaria. Condițiile naturale specifice zonei de câmpie au favorizat
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
săptămână, marghitanii obișnuiesc să iasă la iarbă verde, la pădure, la o bere rece și o friptură pe jar. La numai 30 de km distanță de Marghita se află Munții Plopiș, cu frumoasa localitate Pădurea Neagră. Izvorul de apă minerală, pârâurile zglobii, codrii răcoroși și frumusețea peisajelor atrag anual la Pădurea Neagră mii de turiști. Marghitanii sunt recunoscuți ca oameni ospitalieri, harnici și buni meseriași, trăsături păstrate până în zilele noastre de la străbunii care au trăit lângă câmpurile cu margarete. Oricine vine
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
km de oraș. Pe lângă apele termale recunoscute pe plan internațional pentru efectele terapeutice, în această zonă se găsește o formațiune carstică spectaculoasă, mai exact, un aven cu o adâncime de 86 de metri, denumit în zonă "Craterul de la Betfia", precum și Pârâul Peța, cu o vegetație tropicală unică în Europa. De secole, municipiul Oradea a reprezentat un punct important de referință pentru zonă, fiind cel mai important centru cultural și comercial. În Evul Mediu, în Cetatea Oradiei exista un observator astronomic, iar
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
mai. În procesul de dezvoltare, Oradea a înglobat în structura sa satele Episcopia Bihor și Seleuș, în prezent urmărindu-se înglobarea comunelor din jurul orașului, prin crearea Zonei Metropolitane Oradea. Prin municipiul Oradea trec râul Crișul Repede, râul termal Peța, precum și pârâurile Pasteur, Sălbatic, Adona, Crișul Mic, toți afluenți ai Crișului Repede. Acesta străbate orașul chiar prin centru, creând o luncă în centrul istoric. În anii 1980, în dreptul satului Tileagd s-a construit primul hidrobaraj pe Crișul Repede. Flora municipiului nu diferă
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
durată, cu perioade mari lipsite de precipitații. Temperatura medie în iulie este de 19,5 °C — 22 °C, deseori depasind aceasta medie iar in unele zile temperaturile pot atinge 32 Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621 râuri și pârâuri cu lungimea totală de circa 16.000 km, inclusiv 7 cu lungimea de peste 100 km, 247 - de peste 10 km; pe un sector de 700 m curge și Dunărea. Cele mai lungi râuri sunt Nistru, Prut, Răut, Bâc, Botna, Ichel, Cogâlnic
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
colegiilor naționale" din București și Craiova, este membru al Academiei Române din anul 1870. Trecerea primului domnitor al Țării Românești și al Moldovei unite la 24 ianuarie 1859, Ioan Cuza Vodă, este marcată de o fântână în stânca masivului Căpățânii, lângă "Pârâul Poștei", la circa nord de Mănăstirea Cozia. Pe la mănăstirea Cozia trece în drumul său spre București dinspre Ardeal poetul Mihai Eminescu. Revoltat de faptul că autoritățile transformaseră ctitoria marelui voievod, Mircea cel Bătrân, în închisoare, scrie în ziarul "Timpul" din
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
râul străbate o distanță de 180 km. Colectează în albia sa apele mai multor pâraie precum Călimănel, Mermezeu, Zebrac, Ilva Mare, Răstolița, Gălăoaia, Bistra (din munții Călimani) și din munții Gurghiului principalii afluenți Gudea, Sălard, Iod, Sebeș , râul Gurghiu și pârâul Beica. Ceilalți afluenți ai Mureșului de pe cuprinsul județului sunt: Luțul, Lechința, Pârâul de Câmpie, Nirajul, Cerghid, Lăscud, Șăulia, Ozd. Bazinul hidrografic al râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de aproximativ 28 000 kmp, iar debitul mediu anual este
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
mai multor pâraie precum Călimănel, Mermezeu, Zebrac, Ilva Mare, Răstolița, Gălăoaia, Bistra (din munții Călimani) și din munții Gurghiului principalii afluenți Gudea, Sălard, Iod, Sebeș , râul Gurghiu și pârâul Beica. Ceilalți afluenți ai Mureșului de pe cuprinsul județului sunt: Luțul, Lechința, Pârâul de Câmpie, Nirajul, Cerghid, Lăscud, Șăulia, Ozd. Bazinul hidrografic al râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de aproximativ 28 000 kmp, iar debitul mediu anual este de 121,1 m³/s la Stânceni, 36,9 m³/s la
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
mediu al Târnavei Mari este de 9,49 m³/s la Vânători, râul înregistrând un maxim de 700 m³/s în anul 1970. Principalele lacuri și iazuri din județul Mureș, în mare parte create artificial, sunt: Tăureni - iaz realizat pe Pârâul de Câmpie, Zau de Câmpie, Șăulia, Fărăgău, Lacul Ursu - în apropiere de acesta fiind și lacurile: Aluniș, Negru, Roșu și Verde. Alte lacuri cu scop piscicol în care este permis pescuitul sportiv: Hanul Pescarilor din Sancraiu de Mures (http://www
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
de răul Bistrița care izvoraște de pe versantul nordic al Munților Călimani, de sub vârful Bistricioru, de la o altitudine de 1562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea în oraș. Aici primește doi afluenți cu debit foarte mic și inconstant, pârâul Ghinzii și pârâul Jelnei. De pe Dealul Cetății își adună apele pârâul Căstăilor care se varsă în râul Bistrița între Bistrița și Viișoara. Râul Bistrița traversează localitatea Viișoara, trece pe la marginea localității Sărată și se varsă în râul Șieu. Climă Bistriței
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
care izvoraște de pe versantul nordic al Munților Călimani, de sub vârful Bistricioru, de la o altitudine de 1562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea în oraș. Aici primește doi afluenți cu debit foarte mic și inconstant, pârâul Ghinzii și pârâul Jelnei. De pe Dealul Cetății își adună apele pârâul Căstăilor care se varsă în râul Bistrița între Bistrița și Viișoara. Râul Bistrița traversează localitatea Viișoara, trece pe la marginea localității Sărată și se varsă în râul Șieu. Climă Bistriței este temperat-continentală, cu
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
de sub vârful Bistricioru, de la o altitudine de 1562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea în oraș. Aici primește doi afluenți cu debit foarte mic și inconstant, pârâul Ghinzii și pârâul Jelnei. De pe Dealul Cetății își adună apele pârâul Căstăilor care se varsă în râul Bistrița între Bistrița și Viișoara. Râul Bistrița traversează localitatea Viișoara, trece pe la marginea localității Sărată și se varsă în râul Șieu. Climă Bistriței este temperat-continentală, cu veri mai umede și relativ călduroase, iar iernile
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
de la un cuvânt slav: al oamenilor care au trăit în zona Carașovei la 15 km distanță, care referindu-se la acest loc, ce în acele vremuri nu era decât un sat ca și al lor, ca fiind „u rečice” (la pârâu). Se poate observa că mai toate popoarele slave au orașe cu numele de Rečice (pronunțat Recițe în limba română). Aflat în sud-vestul României, Județul Caraș-Severin are o suprafață de 8.520 km2, care reprezintă 3,6% din suprafața totală a
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
Mureș-Cerneahov", săpăturile din 1883 făcute în locul numit "Dealul Fragilor" atestând acest lucru. Tot aici au fost descoperite în 1943 două morminte, unul de inhumație și altul de incinerație, aparținând epocii dacice. În anul 1946, săpăturile făcute pe malul stâng al pârâului Debren au scos la lumină resturi de construcții din zid de piatră și mortar, fragmente de cărămidă și țiglă, obiecte de ceramică și morminte de incinerație din epoca romană. Pe malul pârâului Porumbele s-a descoperit ceramică și un pandantiv
Sfântu Gheorghe () [Corola-website/Science/296941_a_298270]
-
anul 1946, săpăturile făcute pe malul stâng al pârâului Debren au scos la lumină resturi de construcții din zid de piatră și mortar, fragmente de cărămidă și țiglă, obiecte de ceramică și morminte de incinerație din epoca romană. Pe malul pârâului Porumbele s-a descoperit ceramică și un pandantiv de bronz din secolul al IV-lea. La marginea sudică a turnului pe care se găsește biserica fortificată reformată, au fost descoperite gropi circulare conținând ceramică din secolul al X-lea. Importanța
Sfântu Gheorghe () [Corola-website/Science/296941_a_298270]
-
De la nivelul versantului stâng s-au extins haldele de steril. Energia electrica era obținută din resurse proprii de la centrala termoelectrică „Wolf” amplasată în clădirea separației, la parter. În perioada 1928-1944 s-au construit blocurile muncitorești din colonia de jos (lângă pârâul Breitbach - Brezbav numit de localnici) și din colonia de sus, precum și locuințele directorilor, a inginerului șef, a casierului etc.) tot in colonia de sus. S-a construit si ștrandul care avea și rolul de captare a apei necesare flotației (separației
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
de acolo nu au colaborat. Atunci, colonelul Nicolae Bordeianu a transportat cca. 90 de saci cu documente la o rudă care avea un cuptor de pâine la Berevoiești. S-au ivit probleme tehnice, și sacii a fost duși pe malul pârâului Râușor, situat la câțiva kilometri de comuna argeșeană. Au descărcat camionul, au făcut o groapă și au dat foc hârtiilor, apoi au acoperit groapa cu pământ. Hârtiile însă nu au ars în totalitate. Locul a fost descoperit din întâmplare de
Departamentul Securității Statului () [Corola-website/Science/298379_a_299708]
-
(în , în trecut și "Babatag") este un oraș în județul Tulcea, Dobrogea, România. Climă este temperat continentală. Relieful este specific podișului Dobrogei, orașul situându-se în depresiunea pârâului Tabana, care îl străbate, între dealuri cu înălțimi de până la 250 m, din rocă granitica și calcaroasa, acoperite zonal de pădure. Zona este mărginita de lacul , lacul Razelm, dealul Coiun Babă (tur. "tatăl oilor"). Sultan Tepe (tur. "dealul Sultan") și
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
Ängersch-Kretz", în trad. "Cristuru Unguresc") este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România, format din localitățile componente Betești, (reședința) și Filiaș. Localitatea Cisturu Secuiesc este situată la limita sud-vestică a județului Harghita cu județul Mureș, la gura de vărsare a pârâurilor Goagiu și Nicou Alb în Târnava Mare, la o altitudine de 390 m, pe DN13C, Bodogaia - Cristuru Secuiesc - Rugănești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Cristuru Secuiesc se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Cristuru Secuiesc () [Corola-website/Science/297070_a_298399]
-
cca 3,5 ha. Parcul din zona terenului de sport cu suprafață de cca. 2 ha cu specii de foioasă și rășinoase Hidrografic teritoriul orașului se încadrează în bazinul Crișurilor, subbazinul Ierului. Configurația hidrografică a localității este dominată de numeroase pârâuri, printre care cele mai importante sunt Mouca și Salcia. Lungimea totală a cursurilor de apă este de 14 km. Apa subterană se găsește la adâncimi variabile dealungul perimetrului orașului. Astfel în zona centrală apa freatică se interceptează la adâncimi de
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
industria prelucrării lemnului, cu o populație majoritar maghiară, prezintă posibilități de dezvoltare în domeniul turismului rural. Orașul este străbătut de râul Baraolt. Orașul Baraolt se află situat la nord-vestul județului Covasna, la limita de vest cu județul Brașov, pe cursul pârâului cu același nume, în Depresiunea Baraolt, la o altitudine de de 460-500 m. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Baraolt se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]