11,301 matches
-
primul punct de vedere, școala veche critică, iarăși, a luptat mai mult, aducând argumente mai numeroase și mai complete. La începutul influenței franceze, românii imitează servil pe străini; A. Russo zice că, într-o bucată românească vezi imediat că cutare pasaj e luat din Hugo, cutare din Lamartine, cutare din Byron etc. Ca și în privin-ța limbii, cu care din acest punct de vedere are mare înrudire, literatura e în primejdie a nu mai fi românească. Și, ca și în privința limbii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Incluzivă Negrești, pentru materialele pe care ni le-au furnizat în legătură cu preocupările artistice ale celor ce le sunt încredințați spre grijă și educare. Mulțumiri aducem, de asemenea, și cunoscutului etnograf Dan Ravaru, care ne-a dat permisiunea de a utiliza pasaje substanțiale dintr-una dintre cărțile domniei-sale, Repere etnofolclorice și de istorie locală (editată de Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Vaslui), pasaje relative la obiectivele pe care ni le-am propus pentru primele două subcapitole ale părții
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de asemenea, și cunoscutului etnograf Dan Ravaru, care ne-a dat permisiunea de a utiliza pasaje substanțiale dintr-una dintre cărțile domniei-sale, Repere etnofolclorice și de istorie locală (editată de Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Vaslui), pasaje relative la obiectivele pe care ni le-am propus pentru primele două subcapitole ale părții finale din lucrarea de față. Considerăm că este un material cuprinzător, amănunțit și realist, rod al unei specializări autentice, și că, în consecință, nu este
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
al erei noastre, scrie că locuitorii din Delphi erau hiperborei. Ei înălțau rugăciuni în fiecare an ca Apolo să vină din nord la ei, adică din ținuturile geților. Claudiu Aelian care a trăit în timpul împăratului Hadrian, spune reproducînd un alt pasaj din Hecateu, că în timpul ritualurilor închinate lui Apolo, pe deasupra orașului zboară stoluri de lebede albe care vin din munții Ripae adică din Carpați. Tăblițele geților ne arătat că am locuit împreună pe aceste meleaguri cu galii sau celții, după zicerea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
se află și azi o clădire care găzduia redacțiile unor ziare: la intrare mai stăruie o placă de marmură pe care scrie că aici și-a avut și ziarul „Timpul” redacția prin 1881. Mai sus de Piața de flori, în Pasajul Român, se afla redacția României libere, alături era Pasajul Blandusiei iar revista își avea sediul tot în zonă. Acesta este centrul vechi al Capitalei, în care se adunaseră, încetul cu încetul, cele mai multe redacții de ziare și multe ateliere tipografice. „Pasărea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
unor ziare: la intrare mai stăruie o placă de marmură pe care scrie că aici și-a avut și ziarul „Timpul” redacția prin 1881. Mai sus de Piața de flori, în Pasajul Român, se afla redacția României libere, alături era Pasajul Blandusiei iar revista își avea sediul tot în zonă. Acesta este centrul vechi al Capitalei, în care se adunaseră, încetul cu încetul, cele mai multe redacții de ziare și multe ateliere tipografice. „Pasărea”, odată scăpată din colivie, avea unde să se adăpostească
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Celălalt fragment este extras dintr-o scrisoare datată de poet însuși „Duminica Floriilor” cu anul, 1882, întregit iarăși de Veronica Micle, dar de data aceasta cu cerneală violetă. Este o scrisoare veselă, plină de lumină, din care se extrage un pasaj ce-l țintuiește, iarăși, pe poet alături de ziarul său: „Să pot zbura pe trei zile la Iași, tare-aș veni. Dar mai mult de trei zile n-aș avea, pentru că eu nu am vacanțe, ci trebuie să trag ca catârii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
enunțul în sine. Scrisoarea este datată integral, cu cerneală violetă, de Veronica Micle. Se ajunge, pentru fragmentul următor, la o scrisoare din februarie 1882, datată tot de Veronica Micle cu aceeași cerneală violetă, din care se citează pe sărite ( subliniem pasajele omise ): „Folosul meu, după atâta muncă, e că sunt stricat cu toată lumea, și că toată energia, dac-am avut-o vreodată, și toată elasticitatea intelectuală s-au dus pe apa Sâmbetei. Se prea poate ca, de azi pe mâni, toată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eduard Gruber susține o conferință despre Eminescu la Atheneul Român din București iar pe 4 mai îl aduce într-un cenaclu din Iași pe Ion Creangă. Redăm, în ortografia „Contimporanului” ieșean în care-și scrie Gruber conferința despre Eminescu, un pasaj în care se referă chiar la marele humuleștean: „Creangă, țăranul de la Humuleștĭ, ĭe un foarte puternic talent și cu totul original în literatura noastră. Împreună cu Odobescu ĭel stă în fruntea stiliștilor românĭ deșì între amândoĭ există o mare dëosebire. Ĭel
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
floarea mea, Mĭelușica și Bratu (An I. pag. 431 și 483). însfârșit Creangă are în manuscript o parte din urmarea la Amintirile din copilărie. Cu acelea-șĭ calitățĭ fine și alese autorĭul descrie venirea luĭ de la Humuleștĭ la Socola. Un splendid pasaj în care se descrie și se însuflețește natura face o dëosebită impresiune. Nu putem încheĭà această notiță asupra mareluĭ prozator fără a exprimà o dorință foarte vie, anume aceea ca autorĭul să nu maĭ fie lăsat a luptà cu neînduratele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dornic putea să-și ia chiar notițe. Doctorul Ovidiu Vuia (asupra căruia dl. Călin L. Cernăianu nu atrage atenția) revine mai explicit în cartea sa „Spre adevăratul Eminescu” (Ed. Almarom, Rm.Vâlcea, 2000, vol.I, p. 100 sqq) asupra acestui pasaj care nu se găseștre nici în presă, nici la Nicolae Pătrașcu ci doar în textul editat de George Potra. Locul este important deoarece în acest raport de autopsie se spune că inima nu a avut leziuni, ceea ce infirmă afirmația lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1947, puțin înainte ca aceasta să se transforme în Uniunea Scriitorilor Români. Între acestea se află și minuta ședinței din 23 decembrie 1947 (mss. 30064 MNLR) despre destituirea lui Victor Eftimiu din funcția de Președinte al Societății Scriitorilor Români. Redau pasajul care interesează, poate, aici: Domnul Zaharia Stancu cere lămuriri cu privire la modul cum s-a desfășurat ultima ședință a Societății, deoarece domnia sa a primit reclamațiuni asupra modului de a se comporta al domnului Eftimiu, care a conferențiat cu acest prilej. Dl.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să îți trimită ție mîngîierile creștinismului! Eu nu le cer; căci eu nu sînt creștin. . . . (apud Masson 1874: 233) Masson rezumă excelent situația generală, incluzînd posibile cauze medicale, ce a condus la gestul disperat al lui Chatterton, suicidul - redăm aici pasajul pe larg, datorită relevanței medicale: A fost vorba de cauze fizice implicate aici. Privat de cantitatea de hrană, precum și de alte conforturi necesare, chiar și unuia cu obiceiurile lui de abstinent convins, pentru a-și menține corpul și sufletul în
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
lucrare redă o parte însemnată din Dictionarium Anglo-Britannicum de John Kersey; 3) o traducere veche a lucrării lui William Camden Britannia (Britton 1813: 36). Walter Skeat i-a desființat astfel pe Milles și Bryant, spunînd următoarele: [Lucrările lor] abundă de pasaje care servesc numai să demonstreze completa lor ignoranță și absoluta lipsă de valoare a opiniilor lor. Adevăratul secret al succesului lui Chatterton, așa cum a fost el, a fost existența unei stări deplorabile a cunoașterii filologice la data la care au
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Clare spune: Ședeam cu dragoste lîngă rîul pășunii, / Da, însăși splendoarea alături ședea / Pînă ce cîmpuri părură mai mult decît raiuri" (fields did more then edens seem) (cf. Clare 2007: 210-211, v. 21-23).] [**[I'll] die each day in thought: pasaj ce amintește de inscripția (datată 16 ianuarie 1826) a lui William Blake în albumul autograf al lui William Upcott: "Născut la 28 noiembrie 1757 la Londra și a murit de mai multe ori de atunci" (cf. Blake 1979: 781). Desigur
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Warren pentru că au făcut lectura anumitor capitole ; domnișoarei Alison White pentru devotamentul cu care ne-a ajutat în tot timpul elaborării acestei lucrări. Autorii țin de asemenea să mulțumească următorilor pentru încuviințarea de a include în lucrarea de față unele pasaje din scrierile lor mai vechi: editurii Louisiana University Press și domnului Cleanth Brooks, fost director al revistei Southern Review (pentru Mode o} Existence of the Literary Work) ; editurii University of North Carolina Press (pentru un fragment din Literary History publicată
[Corola-publishinghouse/Science/85044_a_85831]
-
al revistei Southern Review (pentru Mode o} Existence of the Literary Work) ; editurii University of North Carolina Press (pentru un fragment din Literary History publicată în lucrarea colectivă Literary Scholarship, îngrijită de Norman Foerster 1941) ; editurii Columbia University Press (pentru pasajele împrumutate din studiile Periods and Movements in Literary History și The Parallelism between Literature and the Arts publicate în English Institute Annuals, 1940 și 1941) ; precum și editurii Philosophical Library (pentru pasajele împrumutate din studiile The, Revolt against Positivism- și Literature
[Corola-publishinghouse/Science/85044_a_85831]
-
de Norman Foerster 1941) ; editurii Columbia University Press (pentru pasajele împrumutate din studiile Periods and Movements in Literary History și The Parallelism between Literature and the Arts publicate în English Institute Annuals, 1940 și 1941) ; precum și editurii Philosophical Library (pentru pasajele împrumutate din studiile The, Revolt against Positivism- și Literature and Society, publicate în culegerea Twentieth-Century English, apărută sub îngrijirea lui Knickerbocker, in 1946). New Haven, l mai 1948 RENÉ WELLEK, AUSTIN WARREN
[Corola-publishinghouse/Science/85044_a_85831]
-
Ce altă abordare poate fi folosită?” O abordare unică pentru a vinde muzică a fost să ceri clienților să fredoneze melodia. O firmă de vânzare pe Internet, cere clienților, care nu-și amintesc numele melodiei, să fredoneze la microfon un pasaj de 15 secunde din melodie. Aplicația caută în baza de date și oferă cele mai probabile 10 rezultate, împreună cu informații de unde poți cumpăra melodia. [24] COMBINĂ! : ce poate fi combinat? putem combina scopurile? combinăm solicitările? combinăm gusturile? combinăm ideile? putem
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
formula unei proze poetice cu tramă ambiguă, pseudonarativă, care amestecă realul și imaginarul în încercarea de a transforma o scriitură diaristico-autobiografică într-una romanescă, mai ales prin alegorie și simbol. Construcția de tip mozaic nu rezistă însă, proza fiind, în ciuda pasajelor poetico-onirice reușite, incoerentă și cvasiincomprehensibilă. Povestirile din Câmpia pierdută (1978) și Călătorie în absență (1987) nu se disting în mod deosebit. Rețin atenția prozele stranii sau fantastice, mai ales de atmosferă, din ambele cicluri ale primului volum, Câmpia pierdută și
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
destul de sacadat, după tehnică dicteului automat (sau a lui „le cadavre exquis”). Destine diferite sunt întrețesute după coordonate simbolice, planul „prezentului” e invadat de cel al trecutului mult îndepărtat, românul urmând atât partitura onirica, cât și pe cea muzicală (teme, pasaje reluate incantatoriu). Deși e vorba de două personaje, Margareta Veliceanu și logodnicul ei, acestea au umbre metempsihotice, ce sunt adevărații protagoniști ai românului, cei doi întrupându-se numai că „avatari” parodici ai unei femei dintr-un „secol revolut” și ai
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
capcana cotidianului, îi inventariază ticurile, anomaliile, atmosfera, periferiile, malformațiile, rebuturile. În sistemul de referință unde își plasează naratorul personajele, marea dramă nu există nici ca proiecție imaginativă. Sinuciderea protagonistei are iz de imitație ieftină, după un film comercial. Într-un pasaj naratorul explică: iubirea se banalizează, capturată de goana contra cronometru prin întâmplările cotidiene. Aflat în prim-plan, cuplul Sandu-Pia se destramă, ea se sinucide, el se declasează, totul se compromite, se terfelește, se ruinează. T. își alege personajele din alt
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
ceea ce se aștepta să fie. Este, altfel spus, un jurnal necanonic. T. torpilează normele documentului autoscopic, în speță ale jurnalului de scriitor de tip interbelic sau târgoviștean, având în gena sa culturală jurnalul gidian. Există fără îndoială o serie de pasaje care trădează fixații creatoare (de pildă, rescrierea). Accentul nu cade însă niciodată pe ele. Ora oficială de iarnă nu consemnează istoria scrierii unor romane, ci experiența istoriei lor. La fel ca înregistrarea sau playbackul, iarna este o experiență simbolică, la
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
căruia să realizeze artefacte din ceramică, între care și „căprioara de smalț”. Narațiunea are savoare, pitoresc regional și autenticitate. Sunt schițate câteva portrete izbutite și descrise plastic obiceiuri populare precum claca, pețitul, pomana ș.a. Talentul autorului își dă măsura în pasajele lirice, în care se evocă locurile natale și efortul artizanului, de la alegerea lutului până la desăvârșirea productelor, sugerând forța unui ritual milenar, ca într-un veritabil poem epic. Dintre numeroasele traduceri ale lui T., îmbrățișând mai multe spații culturale și lingvistice
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
rând, unul din primii cronicari români din Transilvania, talentul narativ, participarea intensă la faptele relatate fac ca scrierea să aibă un anume interes artistic. Apar descrieri exacte și puternic evocatoare, ca înscăunarea episcopului Atanasie - un tablou amănunțit, plin de mișcare -, pasaje pur narative, precum grozăvia ciumei și a foametei din 1718-1719, o întâmplare cu botezul unor copii de țigani papistași, sau altele, în care povestirea e realizată cu ajutorul dialogului, căpătând tente dramatice: o slujbă a preotului Todor, terminată cu o gâlceavă
TEMPEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290130_a_291459]