15,863 matches
-
o altă lume/ viața a trecut și moartea a trecut numai sângele meu/ continuă să curgă numai inima continuă să bată e seară/ dar nu e seară doar pe pământ e seară// crezusem în cuvinte crezusem în dumnezeu crezusem în patrie/ încercasem să fiu fericit/ apoi s-au cacarisit toate)". Abia un poem precum Urlet sfâșietor al singurătății (un imn) din Adio adio dragi poezii constituie un imn cu semnul schimbat, deviat în discreditare tandră și apostrofă pătimașă, adresat Vieții văzute
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
jeturi de sifon sub presiune/ și din oglindă în oglindă, trec la soare/ marchizele și duci să se-mpreune.// Trec peste drum la ghilotină pompadurii/ în largi furgoane pentru morți și vii/ și cad statui la marginea pădurii./ Alon zanfan dela patrii". Substratul poetic este totuși cât se poate de serios în acest gen de descripții moderniste care colorează (sic!) abundent paleta lirică a lui Mircea Popovici. Peste tot, de altfel, poetul este pe deplin conștient de propria apetență pentru acest anacronism
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
contradicții: acolo unde individul nu avea până atunci obligații, el primește drepturi individul și nu poporul, bărbatul și nu femeia. Franța oferă un câmp de studiu singular pentru istoria condiției femeii. Marele paradox al civilizației franceze constă în faptul că patria numeroaselor revoluții din secolul al XIX-lea n-a schimbat aproape deloc destinul feminin. Astfel, în Franța, conform expresiei lui Geneviève Fraisse [1995, p.8], democrația a fost exclusivă, iar Republică masculină. Noțiunea de progres, schemă comoda care adoarme vigilenta
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
d'aventures, d'affaires véreuses, de consciences vendues, de femmes achetées, de soûlerie furieuse et universelle. Et, dans la ville où le sang de décembre était à peine lavé, grandissait, timide encore, cette folie de jouissance qui devait jeter la patrie au cabanon des nations pourries et déshonorées" [Zola, La Сurée, p.80]. Spre sfârșitul secolului, Franța mic-burgheză a Republicii a Treia, bogată, confortabilă și mulțumită de sine nu mai este țara Ioanei D'Arc și a lui Napoleon, cea a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
devenit puternice și influențe. Jean Rabaut, în Histoire des féminismes français, constată că femeia se afirma că persoana, dar își ratează revoluțiile, din secolul al XVIII-lea până în 1871. Situația femeilor franceze se rezumă la următorul paradox: Franța, care este patria revoluțiilor, a generat o miscare feministă destul de târziu. Revoluția, care detronează regele și inventează cetățeanul, nu creează însă și cetățeana 25. Dezbaterile cu ocazia sărbătoririi Bicentenarului Revoluției, în 1989, au scos la iveală răspunsuri nuanțate cu privire la rolul femeilor 26. Analizate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe noii veniți și îi reduce la stereotipul sau. Capacitatea Parisului de a asimilă diferite tendințe este una pe care s-a construit identitatea complexă a orașului: "Nous ne sommes pas tous de Paris, mais cette ville est devenue notre patrie: elle adopte, en bonne mère, tous șes habitants! Elle leș défend, elle leș protège..." [Mercier, p.1139]. Amestecul oamenilor de proveniențe diferite în spațiul parizian, treptat uniți, este demn de cromatică expresionista. Impresionează viteză mare cu care este supusă asimilării
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mitică a fost întotdeauna figură emblematica a Franței. Grațioasa și războinica totodată, Franța eternă a fost reprezentată întotdeauna în forma unei statui feminine: fie că persoana colectivă, cum ar fi Marianne (emblemă Republicii franceze) sau Marseillaise și toate reprezentările Libertății, Patriei, Revoluției, Republicii, Civilizației, fie că omagiu adus unei eroine particulare, cum ar fi Ioana d'Arc, Sfântă Geneviève sau Jeanne Hachette, care, toate, incarnează o idee patriotică de luptă și rezistența. Mitul "la douce France" este vechi, atestat deja în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
douce France" este vechi, atestat deja în primul document artistic al literaturii franceze, Chanson de Roland. În fantasmaticul gaullian, Franța apare pe jumătate Ioana d'Arc, pe jumătate-madonă la o fereastră cu trandafiri. Importantă și bogăția simbolisticii feminine în reprezentările Patriei este deosebit de dezvoltată în Franța. Spre deosebire, de exemplu, de Statele Unite, care se recunosc în simbolurile masculine: faimosul vultur, Unchiul Șam etc. Doar statuia Libertății din New-York are figură feminină, dar tocmai pentru că vine din Franța. 82 Lucrările istoricilor, demografilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
que nous prenons...". Ea rezumă în Mémoires marginalizarea femeii în viața publică: "Je ne crois pas que nos mœurs permettent encore aux femmes de se montrer; elles doivent inspirer le bien, le nourrir, enflammer leș sentiments, très utiles à la patrie, mais non paraître concourir à l'œuvre politique." Totul este în acest paraître. Manon Roland "nu se manifestase, e drept, în public, dar acționase din culise, sprijinind carieră revoluționară a soțului ei, îi redactase discursurile, condusese, pentru el și prietenii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Petrarca și continuat în literatura mai recentă de Alfieri și Foscolo. Într-un eseu din volumul Literatura noii Italii, Benedetto Croce enumeră o serie de sentimente și idealuri ce animaseră poezia din perioada 1865-1885, anterioară primului centenar leopardian (1898): eroismul, patria, iubirea, gloria, moartea, trecutul, melancolia virila.37 În acel moment, cănd nume precum Giosuè Carducci sau Giovanni Pascoli țineau capul de afiș, idealurile enumerate reprezentau moștenirea primei jumătăți de veac, în care fuseseră scrise toate Canturile leopardiene, inclusiv cele patriotice
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
este mult limitată. Autorul Esteticii i-a refuzat recanatezului calitatea de filozof, dar i-a recunoscut-o pe cea de moralist. Revenind la poezie, de data aceasta din perspectiva canalelor de receptare, Croce admitea totuși faptul că, datorită iubirii de patrie, cantate în vers, Leopardi devenise bardul tineretului romantic înflăcărat. El apropiase romantismul sentimental de sentimentul național, nemulțumirea mărinimoasa și mărinimoasa aspirație, durerea universală de durerea patriei, câștigând astfel admirația unora.61 Criticile crociene sau, în cel mai bun caz, afirmațiile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
aceasta din perspectiva canalelor de receptare, Croce admitea totuși faptul că, datorită iubirii de patrie, cantate în vers, Leopardi devenise bardul tineretului romantic înflăcărat. El apropiase romantismul sentimental de sentimentul național, nemulțumirea mărinimoasa și mărinimoasa aspirație, durerea universală de durerea patriei, câștigând astfel admirația unora.61 Criticile crociene sau, în cel mai bun caz, afirmațiile sale prea puțin laudative îndreptate cu precădere împotriva prozei ofereau o contrapondere la tonul encomiastic cu care Micile opere morale și culegerea Zibaldone erau preamărite, în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ritmează evoluția întregii umanități, a civilizației. Atât la nivelul individului, cât și la cel al colectivității, prezentul este mut, nemișcat, inert și se află în opoziție cu trecutul conotat pozitiv. În Către Angelo Mai, vocea antică aparține părinților spirituali ai patriei 319, chipuri ideale ale glorioaselor vremuri apuse, a căror tăcere din prezent este relevanță pentru starea de decădere. Pentru a descrie inerția, plictisul și degradarea generalizată a valorilor din lumea contemporană Leopardi folosește epitetul brutto silenzio tăcerea urâtă. La polul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a lui Quasimodo citim: În inima-mi sfârși povestea lor / când năruitu-s-au copaci și ziduri / în planșete de frați și-nverșunări în orașul lombard. Dar eu scriu încă vorbe de iubire, / și-aceasta chiar e-o carte de iubire / către patria mea. Le scriu fraților Cervi, / nu celor șapte stele ale Ursei: celor șapte emilieni / din câmpie. Purtau în inima puține cărți, / murit-au zvârlind în tăcere zaruri de dragoste. Iubirea moartea-ntr-un mormânt abia scobit de ceață (Fraților Cervi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
înregistrează la antecesor 3 prezente cu forma de singular masculin: una, substantivizata, apare în titlul fragmentului Din greacă lui Simonide iar o a doua în La nunta surorii Paolina, v. 70: precum spartanii, care, / aminte cu trecutul, / trăiau spre gloria patriei eline. Aici Leopardi subliniază virtuțile educației grecești pe care o prezintă drept model pentru lumea modernă. Următoarea ocurenta se află în cantul Unui câștigător în jocul cu mingea, în cuprinsul unei exhortațio intru regasirea idealurilor antice: spadă și-a-nfipt și-nsemnul de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de la simbolism, decadentism și crepuscularism, la futurism și la noile modulații ale poeziei ermetice. Fiecare a proiectat asupra versurilor romantice o lumină diferită, modificând și interpretând rimele antemergătorului conform exigentelor propriei sensibilități. La trecerea dintre veacuri, după admirația iubitorilor de patrie și a poeților din boema literară italiană, după ce fusese contestată și apreciată, înălțata și coborâta, operă lui Leopardi pătrunsese în toate sferele vieții literare și se află, în mare măsură, în atenția tuturor, cu impetuozitatea unui veritabil fenomen pregătit să
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vento în Canturile lui Giacomo Leopardi Sopra îl monumento di Dante: Allor, quando traean l'ultime pene, / membrando questa desiata madre, / diceano: oh non le nubi e non i venti, / mă ne spegnesse îl ferro, e per tuo bene, / o patria nostră. (vv. 146-150) Nelle nozze della sorella Paolina: D'amor digiuna / siede l'alma di quello a cui nel petto / non și rallegra îl cor quando a tenzone / scendono i venti, e quando nembi adună / l'olimpo, e fiede le
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
equilibrare îl mondo: L'intelligenza la morte îl sogno / negano la speranza. În questa notte / a Brașov nei Carpazi, fra alberi / non miei cerco nel tempo / una donna d'amore. 7. antico în Canturile lui Giacomo Leopardi All'Italia: O patria mia, vedo le mura e gli archi / e le colonne e i simulacri e l'erme / torri degli avi noștri, / mă la gloria non vedo, / non vedo îl lauro e îl ferro ond'eran carchi / i noștri padri antichi. (vv
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
discinse îl brando? / chi ți tradì? qual arte o qual fatica / o qual tânta possanza / valse a spogliarti îl manto e l'auree bende? (vv. 25-33) Oh venturose e care e benedette / l'antiche età, che a morte / per la patria correan le genți a squadre; (vv. 61-63) Sopra îl monumento di Dante: Perché le nostre genți / pace sotto le bianche ali raccolga, / non fien da' lacci sciolte / dell'antico sopor l'itale menti / s'ai patrii esempi della prisca etade
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a morte / per la patria correan le genți a squadre; (vv. 61-63) Sopra îl monumento di Dante: Perché le nostre genți / pace sotto le bianche ali raccolga, / non fien da' lacci sciolte / dell'antico sopor l'itale menti / s'ai patrii esempi della prisca etade / questa terra fatal non și rivolga. (vv. 1-6) Ad Angelo Mai: E come or vieni / sì forțe a' noștri orecchi e sì frequente, / voce antică de' noștri, / muta sì lungă etade? (vv. 5-8) Bennato ingegno, or
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
che dalla dira / obblivione antică ergean la chioma, / con gli studi sepolti, / i vetuști divini, a cui natură / parlò senza svelarsi, onde i riposi / magnanimi allegràr d'Atene e Romă. (vv. 46-55) Nelle nozze della sorella Paolina: Poi che del patrio nido / i silenzi lasciando, e le beate / larve e l'antico error, celeste dono, / ch'abbella agli occhi tuoi quest'ermo lido, / te nella polve della vită e îl suono / tragge îl destin; (vv. 1-5) A un vincitore nel pallone
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
larve e l'antico error, celeste dono, / ch'abbella agli occhi tuoi quest'ermo lido, / te nella polve della vită e îl suono / tragge îl destin; (vv. 1-5) A un vincitore nel pallone: (...) te rigoglioso dell'età novella / oggi la patria căra / gli antichi esempi a rinnovar prepară. / Del barbarico sangue în Maratona / non colorò la destra / quei che gli atleți ignudi e îl campo eleo, / che stupido mirò l'ardua palestra, / né la palmă beata e la corona / d'emula
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Croce, Poesia e non poesia, Note sulla letteratura europea del secolo decimonono, Laterza, Bari, 1964, p. 105. 61 Îl romanticismo sentimentale e îl sentimento nazionale, lo scontento generoso e îl generoso anelito, îl dolore del mondo e îl dolore della patria, idem, p. 101. 62 Cfr., Leopardi e îl Novecento, Atti del terzo Convegno internazionale di studi leopardiani, Recanati 2-5 ottobre 1972, Olschki, Florența, 1974. 63 Bonaventura Zumbini, Îl Leopardi a Napoli: discorso commemorativo letto îl giorno XXVII giugno MDCCCXCVIII nella
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
giorno (Airone morto); paure d'ombre e di silenzi (Vento a Tìndari). 316 Mirando îl cielo, ed ascoltando îl canto / della rană rimota alla campagna! (...) sussurrando al vento / i viali odorati, ed i cipressi / là nella selva; e sotto al patrio tetto / sonavan voci alterne (...) arcana felicità fingendo al viver mio (Le ricordanze). 317 Aspro è l'esilio, / e la ricerca che chiudevo în te / d'armonia oggi și muta / în ansia precoce di morire; / e ogni amore è schermo alla
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
centrul Europei", care deschide o nouă și "importantă etapă a unificării europene, lărgirea U.E. spre țările vecine din Est. Există pentru aceasta un loc mai bun decît Berlin?" Este ușor de sesizat rolul istoric pe care și-l reasumă Germania, "patria politică a Noului Centru", cum o considera Schröder. Renaște pangermanismul? Germania se crede destinată să domine lumea, cel puțin de pe vremea Sfîntului Imperiu Romano-German, care încarna ideea suveranității universale, idee primitivă, răspîndită în întreaga lume. Chiar dacă respectivul imperiu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]