9,077 matches
-
pe drumul ce duce la Brădești. Peștera a fost locuită din preistorie. Au fost descoperite urme de cultură din epoca bronzului târziu. A fost explorată și cartată de Viorel Roru Ludușan în 1982 după informațile luate de la localnici. Este o peșteră fosilă care nu are un curs de apă organizat cu o intrare în formă de inimă, largă de 6 m . Intrarea sparge peretele Vânătării, la 2 m înlțime față de patul pârâului. Odată cățărată săritoarea de la intrare se pătrunde într-o
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
diametru, înalta de 10-15 m. Podeaua aproape orizontală este acoperită de bolovani și mâl rezultat din inumdațiile accidentale produse în poljia Vânătările Ponorului în fundul careia se află. Toata apa ce dispare aici apare după 18 m în partea finală a peșterii Huda lui Papară. La ploi putenice, toată apa care se colectează în poljie trebuie drenată de Ponorul Vânătare. Accidental acesta se poate colmata cu material adus, crengi sau căpite de fân. Atunci se formează un lac temporar care poate sa
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
de fân. Atunci se formează un lac temporar care poate sa se ridice la câțiva zeci de metri înălțime, inundând și . Când presiunea apei depașeste rezistența dopului, acesta este spulberat și apa năvălește cu debit mare pe galeria activă a peșterii Huda lui Papară și apoi pe Valea Morilor până în Arieș. De aici s-a născut legenda șolomanilor ( Vezi Peștera Huda lui Papară). Fenomenul este foarte neregulat, poate odată la un deceniu. În singura sală a Peșterii Dâlbina se pot vedea
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
inundând și . Când presiunea apei depașeste rezistența dopului, acesta este spulberat și apa năvălește cu debit mare pe galeria activă a peșterii Huda lui Papară și apoi pe Valea Morilor până în Arieș. De aici s-a născut legenda șolomanilor ( Vezi Peștera Huda lui Papară). Fenomenul este foarte neregulat, poate odată la un deceniu. În singura sală a Peșterii Dâlbina se pot vedea puține speleoteme. Câteva scurgeri parietale și puține stlactite pot fi văzute aici. Peștera se poate vizita fără probleme. Doar
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
pe galeria activă a peșterii Huda lui Papară și apoi pe Valea Morilor până în Arieș. De aici s-a născut legenda șolomanilor ( Vezi Peștera Huda lui Papară). Fenomenul este foarte neregulat, poate odată la un deceniu. În singura sală a Peșterii Dâlbina se pot vedea puține speleoteme. Câteva scurgeri parietale și puține stlactite pot fi văzute aici. Peștera se poate vizita fără probleme. Doar la intrare, pragul de doi metri ce trebuie cățărat și eventual o lanternă pentru a vedea colțurile
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
s-a născut legenda șolomanilor ( Vezi Peștera Huda lui Papară). Fenomenul este foarte neregulat, poate odată la un deceniu. În singura sală a Peșterii Dâlbina se pot vedea puține speleoteme. Câteva scurgeri parietale și puține stlactite pot fi văzute aici. Peștera se poate vizita fără probleme. Doar la intrare, pragul de doi metri ce trebuie cățărat și eventual o lanternă pentru a vedea colțurile mai întunecoase căci alfel lumina ce pătrunde prin intrarea mare e suficientă pentru vizitarea peșterii. La câțiva
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
văzute aici. Peștera se poate vizita fără probleme. Doar la intrare, pragul de doi metri ce trebuie cățărat și eventual o lanternă pentru a vedea colțurile mai întunecoase căci alfel lumina ce pătrunde prin intrarea mare e suficientă pentru vizitarea peșterii. La câțiva zeci de metri se afla Cascada Dâlbina și Peștera Mica de la Vânătare. Nu au fost făcute decât observații preliminare. Au fost observate exemplare de lilieci și paianjeni.
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
pragul de doi metri ce trebuie cățărat și eventual o lanternă pentru a vedea colțurile mai întunecoase căci alfel lumina ce pătrunde prin intrarea mare e suficientă pentru vizitarea peșterii. La câțiva zeci de metri se afla Cascada Dâlbina și Peștera Mica de la Vânătare. Nu au fost făcute decât observații preliminare. Au fost observate exemplare de lilieci și paianjeni.
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
este una din cele mai mari și mai dificile din România. Peștera se află în zona Valea Rea - Cornu Munților la 1350 m altitudine în apropierea golului alpin în partea nord-vestică a platoului carstic Padiș. În 1986 o echipa formată din Liviu Vălenaș și Adrian Vălenaș de la Z Oradea descoperă o gură
Peștera din Valea Rea () [Corola-website/Science/318797_a_320126]
-
minereuri, din care 6 necunoscute până atunci, 23 în compoziția unor speleoteme. Aragonit , gips, cuarț, celestit, malachit, rodocrozit, metatyuyamunit... Cristale de gips, formațiuni calcit-aragonit, stalactite, stalagmite, cristale pe zeci de mii de metrii pătrați, în toate mărimile si culorile posibile. Peștera oferă cea mai mare bogăție și varietate a cristalizărilor de gips existentă în România. Peștera este declarată rezervație științifică, accesul turistic fiind strict interzis.
Peștera din Valea Rea () [Corola-website/Science/318797_a_320126]
-
celestit, malachit, rodocrozit, metatyuyamunit... Cristale de gips, formațiuni calcit-aragonit, stalactite, stalagmite, cristale pe zeci de mii de metrii pătrați, în toate mărimile si culorile posibile. Peștera oferă cea mai mare bogăție și varietate a cristalizărilor de gips existentă în România. Peștera este declarată rezervație științifică, accesul turistic fiind strict interzis.
Peștera din Valea Rea () [Corola-website/Science/318797_a_320126]
-
este un loc plin de legende și de istorie din Clisura Dunării. Peșteră este situată 12 km aval de Moldova Nouă județul Caras Severin la cca. 30 m desupra nivelului Dunării. Se poate ajunge din șoseaua ce străbate Defileul Dunării, 12 km aval de Moldova Nouă, în locul în care se află un izvor
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
nări, buze, urechi Mușcăturile produceau inflamații care sufocau animalul în câteva ore sau zile. În pericol erau și copiii mici dacă musca reușea să pătrundă în gură sau trahee. Specialiștii spun că aceste musculițe nu au avut nici o legătură cu peșteră. Dezvoltarea lor a fost posibilă numai în apele Dunării înainte de formarea lacului. Sunt și legende care explică cum a aparut musca în peștera. Ea s-ar fi născut dintr-un cap al balaurului cu 12 capete ucis de Iovan Iorgovan
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
să pătrundă în gură sau trahee. Specialiștii spun că aceste musculițe nu au avut nici o legătură cu peșteră. Dezvoltarea lor a fost posibilă numai în apele Dunării înainte de formarea lacului. Sunt și legende care explică cum a aparut musca în peștera. Ea s-ar fi născut dintr-un cap al balaurului cu 12 capete ucis de Iovan Iorgovan, sau din capul balaurului ucis de Sfanțul Gheorghe, că și-ar avea originea într-un parau infectat de scorpioni, șerpi, viespi otrăvitoare, că
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
de Iovan Iorgovan, sau din capul balaurului ucis de Sfanțul Gheorghe, că și-ar avea originea într-un parau infectat de scorpioni, șerpi, viespi otrăvitoare, că s-ar fi născut în copaci, sau într-o buruiana din împrejurimile Golubacului. Gură peșterii este de forma ovala cu diagonale de 8 și 4 m. blocată în mare parte de ziduri de la fortificația medievală. Galeria de acces este de dimensiuni medi și drenează un curs de apă. Pe traseu se trece prin Sală Liliecilor
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
de acces este de dimensiuni medi și drenează un curs de apă. Pe traseu se trece prin Sală Liliecilor și se ajunge la un sifon terminal, zona în care apar scurgeri parietale formațiuni, stalactite, gururi și depuneri de montmilch. În peștera se simte un puternic miros de amoniac datorat depozitului de guano de liliac. Nu prezintă pericole deosebite. E necesară o lanternă și încălțăminte adecvată. Au fost identificate două specii de lilieci.
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
creaturi se întâlnesc cu un soldat american cunoscut sub numele de Noland, care a fost adus pe planetă cu ani în urmă tot pentru că extratereștrii să se joace cu el, dar care a reușit să supraviețuiască ascunzându-se într-o peșteră. Noland le dezvăluie că Predătorii au lăsat pe planetă și au vânat oameni de mult timp în urmă. Filmul este produs de Robert Rodriguez și scris de Alex Litvak împreună cu Michael Finch. În 1994, Rodriguez a scris un prim scenariu
Predators () [Corola-website/Science/318868_a_320197]
-
deși mai puțin cunoscută este una din peșterile de referință din carstul romanesc. i se deschide în versantul drept al Văii Albacului, în zona de izvoare a acestuia, aval de locul numit Fleiu (aparținând de Cătunul Sfoartea), la o altitudine de 1220 m, în Munții Bihorului. Accesul la
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
de referință din carstul romanesc. i se deschide în versantul drept al Văii Albacului, în zona de izvoare a acestuia, aval de locul numit Fleiu (aparținând de Cătunul Sfoartea), la o altitudine de 1220 m, în Munții Bihorului. Accesul la peșteră se poate face din Valea Arieșului pe ruta Albac-Horea-Mătișești-Valea Albacului (20 km), sau dinspre Ghețarul Scărișoara, 12 km drum pe jos, pe traseul Ghețar-Ocoale-Sfoartea-Pasul Ursoaia-Valea Albacului. 1963 - Pădurarul Pașca Ispas descoperă peștera, iar speologii I.Viehmann și Gh.Racoviță explorează
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
de 1220 m, în Munții Bihorului. Accesul la peșteră se poate face din Valea Arieșului pe ruta Albac-Horea-Mătișești-Valea Albacului (20 km), sau dinspre Ghețarul Scărișoara, 12 km drum pe jos, pe traseul Ghețar-Ocoale-Sfoartea-Pasul Ursoaia-Valea Albacului. 1963 - Pădurarul Pașca Ispas descoperă peștera, iar speologii I.Viehmann și Gh.Racoviță explorează și cartează primi 212 m de galerii, relevând faptul că în fundul peșterii sub un planșeu stalacmitic se aude zgomotul unui râu subteran. După aproape 20 de ani, în 1981, discipolii celor doi
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
km), sau dinspre Ghețarul Scărișoara, 12 km drum pe jos, pe traseul Ghețar-Ocoale-Sfoartea-Pasul Ursoaia-Valea Albacului. 1963 - Pădurarul Pașca Ispas descoperă peștera, iar speologii I.Viehmann și Gh.Racoviță explorează și cartează primi 212 m de galerii, relevând faptul că în fundul peșterii sub un planșeu stalacmitic se aude zgomotul unui râu subteran. După aproape 20 de ani, în 1981, discipolii celor doi, membrii clubului de speologie E.Racoviță Cluj Napoca,Marius Craciun,Mircea Almasan, Dan Soritau si Dan Porcaru reiau explorările și descoperă
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
Clusteritelor și Sala Impresioniștilor. 1982 - S-a descoperit Labirintul, Activul, Sala cu Lac, Galeria T și o serie de alte laterale, puțuri și hornuri. 1983-1998 - Se efectuează acțiuni de explorare fără descoperiri substanțiale. Paralel sunt organizate acțiuni de ecologizare a peșterii. Astfel s-au scos la suprafață circa 120 kg de reziduuri rămase de la bivuacurile organizate între 1981-1982. Se marchează cu panglici colorate poteci unice de acces în zonele bogat concreționate. Se consolidează poarta și se schimbă dispozitivul de închidere. 1999
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
cu panglici colorate poteci unice de acces în zonele bogat concreționate. Se consolidează poarta și se schimbă dispozitivul de închidere. 1999 - se explorează o galerie în Sala Mamuților (cu posibilități de continuare) și o serie de mici galerii în Labirint. Peștera este dezvoltată integral în calcare și dolomite triasice anisian ladiniene ale autohtonului de Bihor, pe două nivele principale de carstificare: unul superior fosil și unul inferior activ. Primul nivel este compus din galerii în general rectilinii și cu înălțimi variabile
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
moonmilk sunt de compoziție calcitică. Cel de-al doilea nivel este activ și își are probabil originea în pierderile în pat din Valea Albacului, cu resurgența, stabilită prin marcare cu fluoresceină, într-un izbuc situat la 4 km în aval. Peștera prezintă o ventilație unidirecțională, ascendentă, în regim de iarnă și descendentă, în regim de vară. Se pot distinge două zone meroclimatice: un meroclimat de perturbație, corespunzător sectorului afectat de curentul de convecție estival și un meroclimat de relativă stabilitate, pentru
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
regim de iarnă și descendentă, în regim de vară. Se pot distinge două zone meroclimatice: un meroclimat de perturbație, corespunzător sectorului afectat de curentul de convecție estival și un meroclimat de relativă stabilitate, pentru restul tronsonului de 400 m studiat. Peștera adăpostește în Sala Mare urme de viață ale ursului de cavernă (amprente de gheare, vetre de odihnă). In sectorul Sălii Bivuacului s-au găsit resturi fosile de crinoidee. Materialul paleontologic este prezentat prin fragmente de peduncul și prin entroce disparate
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]