8,240 matches
-
toate acestea, mult (1784-1825), iar poeziile lui sînt În număr de opt, Între care unele de două sau patru versuri. A căuta În ele un proiect spiritual, un peisaj este o exagerare. Singurul fapt ce se observă la lectură e pofta și voința de tihnă a Îndrăgostitului. Tot ceea ce scrie Nicolae pare o invitație (rugăminte) la buna orînduială a firii. El vrea să evadeze din starea de boală: „să fiu În odihnă”, liniștea fiind adevărata fericire: „să am fericire”. Puținele imagini
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Pan, Silvan, Hamadriade, Poeți, Eroi, Zâne, Zei...” Se manifestă și la Iancu lipsa de sațiu a familiei, dar nu Într-o singură direcție, nu În interiorul unei pasiuni unice. Erosul ascunde la el o voință impresionantă de cuprindere În orizontal, o poftă uriașă de a aduna elemente din planuri diferite. Iancu este un poet al juxtapunerii, al obiectelor neaglutinate, fără putința de a forma o sinteză pentru că de regulă lucrurile intră În poezie sub forma clișeelor literare. Chiar tradiționalul ohtat, bunul familiei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
adorabil. El găsește cuvintele, numai că ele se repetă și nu părăsesc aproape niciodată sfera abstracțiunii. Cuvintele dematerializează imaginea. Ființa „albă și serafică” plutește Într-o indeterminare absolută. Îngerul n-are gen, serafia este o stare de beatitudine În care poftele trupului nu pătrund. Agresiunea instinctului se oprește (se topește) În „raiul fierbintei sărutări”. În rest o castitate totală. Erotica alecsandriană nu cunoaște nici latura demonică. Îngerul nu formează, ca la Eminescu, un tandem cu demonul, adesea sub același chip. Puținele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
românii descîntă topoarele, aici - leșii dezmiardă paharele și trupurile femeilor; acolo - o pregătire aproape religioasă pentru o confruntare decisivă, reculegerea dinaintea posibilei morți, aici: „Aici beții și danțuri și chiote voioase, În fund suspinuri, vaiet și plîngeri dureroase! Aici de pofte rele sînt ochii toți aprinși, Acolo curge sînge, acolo-s ochii stinși, Căci astăzi celebrează lehimea-n sărbătoare Victoria dorită a zilei viitoare! Ostașii pretutindeni formați În dese grupe Frig boi Întregi, rup cărnuri ca lupii flămînziți, Desfundă largi antale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
apare Într-un poem În care se moare și se Înviază de mai multe ori: „Ție, numai, crudo-ți place să omori fără sfîrșit”... Este sugerată, aici și În alte versuri, o anumită insațietate În cruzime a femeii, o nepotolită poftă de masacru: „Vrei, drăguță, vrei Sufletul să-mi iei? Na-ți și ochii mei, Altă ce mai vrei? Doar te-i sătura De cruzimea ta.” Însă măcelul este Întreținut În chip deliberat. Jeluitorul ibovnic se oferă cu voluptate crudului minotaur
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
numărate, Atunci cînd biata fată pe călcaturi măsurate Se leapădă de-o rușine ce o țînea la opreală Și pășește spre ibovnic cu frică și cu sfială.” Răbdarea, pîrjolirea, lacrimile și celelalte semne de supliciu exprimă, În realitate, o imensă poftă de desfătare (cuvînt esențial În terminologia erotică a epocii): „Avînd numai bucurie Că pei În statornicie’’... Am analizat mai Înainte scamatoria acestei suferințe. Conachi dezvăluie el Însuși mecanismul imposturii Într-un poem care grupează toate temele: Ce durere, suflețăle. Durerea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Bolintineanu o metaforă-cadru, o metaforă-matrice, spațiul imaginar În care extazul și moartea stau În aceeași barcă”) nu exclude detașarea, echilibrul, claritatea - de sorginte lovinesciană. O carte (atribute rare În critică!) luminoasă, caldă, solară, am spune „sudică”, scrisă cu plăcere, cu poftă - fără Îndoială una din cele mai frumoase cărți apărute la noi de la Istoria literaturii române a lui G. Călinescu. Dimineața poeților Îmi confirmă o convingere pe care o nutresc de mai multă vreme cu privire la faptul că la noi critica a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și cu alte instrumente de analiză la acești poeți care, Într-o superbă dimineață a imaginației lor, au Întemeiat poezia română modernă. EUGEN SIMION O carte (atribute - rare În critică!) luminoasă, caldă, solară, am spune „sudică”, scrisă cu plăcere, cu poftă, - fără Îndoială una din cele mai frumoase cărți apărute la noi de la Istoria literaturii române a lui G. Călinescu. VALERIU CRISTEA * Este legenda pe care o Întreține familia. Iancu Văcărescu, fiul lui Alecu, scrie aceste versuri criptice: „Om care În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu renunță la ceremonialul adresării. În disperarea cea mai neagră, el caută comparații de preț și găsește cu ușurință un stil flatant. Ca lebăda, zice el, care cîntă cu plăcere Înainte de moarte, el, sărmanul, exilatul, cîntă și scrie cu mare poftă despre nenorocirile sale. Iată (În traducerea lui N.C.) un fragment din această smerită Închinare: „Fiind Însetat și Îndemnat și dorind, domnul meu, să vă scriu cu nesăturare și să Înregistrez precum În inima mea, la fel și pe hîrtie, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
astăzi de această singură a mea fericire pe pămînt, adică să vă scriu, și să mă gîndesc, și să pronunț numele dumneavoastră cel dulce. Și precum lebăda cînta cu plăcere Înainte de moarte, după pilda ei, ctnt și scriu cu mare poftă (s.n.), mă gîndesc și văd și gravez În aceste pietre sălbatice ale Închisorii mele, singurul meu lucru iubit, numele stăpînului meu, prieten și binefăcătorul meu, și singurul om pe pămînt astăzi, după părerea mea, și după părerea tuturor, În nenorocita
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit aliment. Diversele preferințe alimentare se stabilesc în legătură cu experiența personală. Centrii nervoși care reglează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ochii deschiși la povestea de amor a Luțicăi cea "ră de muscă", proprietara de altădată a conacului și a parcului din jur67. Luțica întruchipează deci un tip feminin radical opus cloroticei Mili, tipul femeii nesățioase, născută cu o teribilă, pătimașă poftă de viață și de toate plăcerile ei triviale. Lovinescu interpretează așadar polemic teoriile privind legile implacabile ale eredității, sugerând posibilitatea unei mai bune cinstiri a antecesorilor nu prin reproducerea mecanică a acelorași "gene", nu prin procreație, ci prin instituirea quijotescă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Începe probabil era marilor solitudini. Inactivitate devenită cronică"; 31 dec. 1939: "Nici un telefon, nici o urare"; 3 oct. 1940: "Boala. Trebuie să-mi fac testamentul. Moartea fiind cazul c. m. fericit"; 11 iulie 1943: "Zi răcoroasă. Umflat ca un pepene. Fără poftă de lucru"; 12 iulie 1943: Tot indispus, balonat, lucrez puțin" (aceasta e, de altfel, ultima însemnare, n.n.). Citind notițele de mai sus, n-ai cum să nu simți o imensă compasiune pentru suferința celui ce și-a sfârșit zilele ca
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
stress, adică acei factori capabili să producă modificări și tensiuni afective și comportamentale semnificative asupra organismului uman. În ceea ce privește simptomele de stress, acestea se pot prezenta fie ca imediate, sub formă de: indigestie, amețeli. dureri de cap, dureri de spate, pierderea poftei de mâncare, insomnii și iritabilitate sporită. Privind în timp, printre simptome se pot număra: boli ale sistemului cardiovascular, ulcer gastric, depresii nervoase și alte îmbolnăviri grave. Deoarece vorbeam de factorii perturbatori, în cazul de față numiți stresori și care produc
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
altă bestie enormă și informă. (Ă). Tendința destul de proeminentă În poezia noastră, de a reinventaria și degaja tezaurul popular din ceața miturilor, l-a captivat pe Dan Deșliu și din alt punct de vedere. El se hrănește cu o strașnică poftă din ritmurile populare: «plugurile cu gliile, zâmbetul cu mistriile, flăcările cu clocotul lacrămile cu hohotul». În același cadru i se integrează și predilecția pentru limbajul ușor arhaizant, a manierei solemn patriarhale cu care se Încheie „uricele” sau cronicele. «Și felurite
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
evidentă. Dar chiar la acei scriitori rușinoși și grijulii față de opinia publică, acea ură a țăranului Împotriva exploatării moșierești, este redată nu ca un element episodic și accidental (ura Împotriva moșierului prea câinos), ascuns de cele mai multe ori, fie sub imaginea poftei animalice de pământ, ca la Rebreanu, fie sub vălul mistic al religiozității. (Ă). Este neîndoielnic că Desculț constituie o luptă câștigată și pentru munca de creație literară a lui Zaharia Stancu și pentru literatura noastră care Începe să fie pătrunsă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
izbutite scrise până acum, arată Încă lipsuri În ce privește puterea lor educativă. (Ă). Povestirea În versuri a lui Pancu-Iași este o satiră reușită, plină de humor, la adresa copiilor care-și pierd timpul de pomană. Micii ei cititori vor fi râs cu poftă de dezordinea lui Nicu (Ă). Dar când vor fi vrut să nu-i semene ci să-nvețe din purtările celuilalt erou al povestirii, Sandu (Ă). nu prea au avut cum, căci autorul trece foarte grăbit tocmai peste partea cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
C. Tănase”. Prima dintre acestea a avut loc pe 16 ianuarie 1930, în cadrul spectacolului „Miss Revista”. Au urmat succesele înregistrate cu „Ai... Nai... Dai” (20 noiembrie 1930), „Apropo Tănase” (18 martie 1936), „Vox populi, vox Tănase” (29 martie 1937) și „Poftă bună la Tănase” (19 martie 1938) - prilej cu care marele actor „s-a prezentat în fața Tribunalului Bacău pentru a depune jurământul de credință pentru noua Constituție”. Nu de puține ori, pasiunea localnicilor pentru C. Tănase a depășit cu mult capacitatea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
-i scrie fiului sau Pantagruel, traduce sentimentul pe care-l au contemporanii lui Francisc I de a trăi o epocă de "Renaștere", caracterizată prin descoperirea sau redescoperirea marilor texte și a marilor monumente ale Antichității prin intermediul Italiei, printr-o imensă poftă de cunoaștere, prin dragostea de frumos și de adevărat, printr-o încredere de nezdruncinat în om. Răspîndirea ideilor umaniste este înlesnită de progresul tiparului, introdus la Paris încă din 1470, și prin crearea în 1530, la inițiativa lui Francisc I
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
balena ar fi considerată, cel puțin de către vînătorii ei, drept o hrană aleasă, dacă n-ar fi atît de abundentă; dar cînd te așezi la masă în fața unei plăcinte cu carne, lungă de aproape o sută de picioare, îți piere pofta. Numai niște oameni cu totul lipsiți de prejudecăți, cum era Stubb, mai mănîncă în zilele noastre carne de balenă gătită; eschimoșii, însă, nu sînt atît de pretențioși. Știm cu toții că se hrănesc cu balene și că-și fac rezerve de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
milei! Și adăugă în șoaptă, cu glasul lui intens: Ă Trageți, ogarilor! Dați-i drumul! Ă Uite ce e, băieți! striga Stubb către marinarii lui. Credința mea nu-mi dă voie să-mi ies din fire, dar tare-aș avea poftă să-l halesc pe neamțul ăla afurisit. Trageți la rame băieți, n-auziți? Aveți de gînd să-i lăsați pe ticălosul ăla să vi-o ia înainte? Vă place rachiul? Atunci, un butoiaș de rachiu pentru ăl mai bun vîslaș
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un sălbatic bolnav își revine aproape în întregime într-o singură zi. Așa că prietenul meu Queequeg își recapătă curînd puterile și, în cele din urmă, după ce zăcu vreo cîteva zile pe cabestan fără să facă nimic îdar înfulicînd cu o poftă grozavă), sări brusc în picioare, își întinse brațele, căscă puțin, apoi, sărind la prova ambarcațiunii sale suspendate, își apucă harponul și se declară gata de luptă. Cu o fantezie năstrușnică, se folosi de sicriu ca de un cufăr, în care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fusese semnalată pentru prima oară Balena Albă și, fie din pricină că oamenii din ambarcațiunea lui Ahab erau cu toții niște barbari cu pielea galbenă ca a tigrului, iar carnea lor îi ispitea de aceea mai mult pe rechini îse știe că uneori poftele lor sînt ațîțate de această culoare), fie din alte pricini, fapt este că ei se țineau scai de ambarcațiunea lui Ahab, fără să se atingă de celelalte. Ă Inimă de oțel călit! murmură Starbuck, privind peste parapet spre ambarcațiunea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
numit Paris. La parizieni, zice Taine, s-au dezvoltat în veacul al XIX-lea stări de suflet "necunoscute părinților lor... care până acum păreau străine rasei". Taine zugrăvește pe larg viața aceasta unică a Parisului, în care "visurile, teoriile, fanteziile, poftele fără noimă, poetice și bolnăvicioase, se îngrămădesc și se alungă unele pe altele ca niște nouri..." "Iată lumea pentru care scria Alfred de Musset; pe el trebuie să-l citești în acest Paris. Să-l citești? Îl știm toți pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
după care urmează descrierea luptei împotriva satanei și a operei lui. Cartea a V-a, în decursul celor 41 de capitole, analizează duhul lăcomiei, subliniază că pentru păstrarea curățeniei duhului și a trupului trebuie să se înceapă cu lupta împotriva poftei pântecelui și pentru a da mai multă tărie vorbelor sale, citează din Sfântul Apostol Pavel ,,Grija de trup n-o faceți spre poftă” (Romani 13, 14). Tot Cassian spune că pentru păstrarea curățeniei duhului trupului nu e suficientă înfrânarea de la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]