9,079 matches
-
cât și inundațiilor provocate de râul Siret, locuitorii acestui sat îl părăsesc. O parte s-au deplasat spre sud, sud-est într-o poiană din pădurea de corni și-au întemeiat satul Corni și o parte spre nord, tot într-o poiană a pădurii și-au întemeiat satul Vlădeni. Prin defrișarea pădurii, în care predomina arbustul corn, concentric în jurul bisericii, s-a extins vatra de locuire a satului Corni. După ani și ani, pe măsura creșterii numărului de locuitori, o parte a
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
din cariera locală de pe dealul Măgura. De asemenea agricultura și creșterea animalelor sunt o sursă importantă de venit. Pământurile Cuciulății sunt fertile, majoritatea terenului arabil aflându-se în lunca Oltului. Creșterea animalelor este facilitată de numeroasele pășuni din zona deluroasă, "Poiana Popii" și "După Pleașă" fiind două din cele mai importante. Apa potabilă este furnizată de pârâul Lupșa. Cuciulata are potențial turistic dar deocamdată activitățile turistice nu sunt promovate de autoritatea locală. Conform recensământului din 2002 satul Cuciulata era locuit de
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
pot participa la Ziua Holbavului (pe 12 iunie, la islazul comunal), la Sărbătoarea „Scoverzilor” (în august, în centrul comunei) sau la Maialul Primăverii (în mai, în zona „Merezi”). De asemenea există oportunități de dezvoltare a agroturismului. În împrejurimi se află poieni cu priveliști frumoaste: Poiana cu leurdă, Poiana cu ghiocei. Cei interesați, pot vizita stațiunea paleontologică de argilă, aflată sub egida Academiei Române. Holbavul are 2 școli și 2 grădinițe.
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
Holbavului (pe 12 iunie, la islazul comunal), la Sărbătoarea „Scoverzilor” (în august, în centrul comunei) sau la Maialul Primăverii (în mai, în zona „Merezi”). De asemenea există oportunități de dezvoltare a agroturismului. În împrejurimi se află poieni cu priveliști frumoaste: Poiana cu leurdă, Poiana cu ghiocei. Cei interesați, pot vizita stațiunea paleontologică de argilă, aflată sub egida Academiei Române. Holbavul are 2 școli și 2 grădinițe.
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
iunie, la islazul comunal), la Sărbătoarea „Scoverzilor” (în august, în centrul comunei) sau la Maialul Primăverii (în mai, în zona „Merezi”). De asemenea există oportunități de dezvoltare a agroturismului. În împrejurimi se află poieni cu priveliști frumoaste: Poiana cu leurdă, Poiana cu ghiocei. Cei interesați, pot vizita stațiunea paleontologică de argilă, aflată sub egida Academiei Române. Holbavul are 2 școli și 2 grădinițe.
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
că a existat la 1719, fiind pomenit într-o însemnare făcută de către popa Ion din Iași, viitorul ieromonah Isaia Eșanul, viețuitor al acestui schit, pe foaia 38 a Evangheliei tipărite la București în 1682 și reprodusă de Valeriu Literat. În "Poiana Mânăstirii", cum este numit până astăzi locul cuprins de curmătura dintre ,Piscul’’ împădurit cu brazi-stavilă vântului dinspre miazănoapte și coasta "Netoțelul", urcau până în 1761 cam 60-68 de familii din Dejani, în duminici și sărbători, spre închinare și spre ascultarea povețelor
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
revine în bloc, fără prea mari convulsii, la vechea credință ortodoxă pe care o abandonase silit la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, credință în care stăruie până azi în chip conștient și cu așezată înțelepciune. Pe locul vechiului schit din Poiană, în anii care au urmat căderii regimului comunist, a fost înălțată o frumoasă și importantă mânăstire purtând hramul ,"Acoperământul Maicii Domnului"” păstorită fiind de către vrednicul și smeritul ieromonah Gherontie, reînnodându-se în felul acesta firul vechii tradiții mânăstirești a Dejanilor
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
1908, românii originari din Dejani și stabiliți în Statele Unite ale Americii, au înzestrat biserica cu un ceas de turn de fabricație germană marca Rudolf Thondel, fiind și astăzi în stare de perfectă funcționare. Primele clopote au provenit de la schitul din Poiană și au răsunat peste sat până în 1917 ,când administrația austro-ungară a confiscat clopotul cel mare, lăsându-l doar pe cel mic. În anul 1920, cu 20.000 de lei adunați din sat, s-a adus un clopot nou din București
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
zugrăvit interiorul. A fost reparat gardul curții. În vara anului 2005 întreaga fațadă a fost refăcută, zidul lateral reparat, poarta vopsită, astfel că astăzi casa are o înfățișare cu totul nouă, ca și biserica. În anul 1992, pe vechea asezare - Poiana Manastirii - s-a început construirea noii Mănăstiri Dejani cu Hramul "Acoperamantul Maicii Domnului"
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
iar fauna în afara celei obișnuite, domestice, cuprinde și o bogată faună cinegetică reprezentată prin căprioare, cerbi, veverițe, pisici sălbatice, vulpi, lupi, urși, porci mistreți. Traseele turistice existente dar deteriorate, ar putea fi refăcute mai ales pe: Valea Zizinului, Valea Dungului, Poiana Teslei, Cabana Babarunca, Cabana Rentea, Piatra Mare, Valea Dalghiului, Piatra Dudului, Vârful Ciucaș, Cabana Ciucaș, Plaiul Domnesc, Muntele Roșu, stațiunea Cheia. Dar trasee turistice sunt acesibile și din preajma Brașovului și Săcele, unde se poate ajunge cu autobuzul în maxim 30
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului, La sboriște, Valea lui Jurj, Părăul lui Văsâi, Fundătură, Dumbrăvița, La Curmătură, Fântâna la Stogurele, Fagului, Cigleanului" (Petri Mor, Szilagyi varmegye monographiaja). 1900: 218 case, 1062 locuitori (1032 români, 17 unguri, 11 evrei, 2 de alte
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
monografică a Sălagiului din 1908, localitatea avea 900 greco-catolici. Pe la 1722 erau 36 familii romanesti, avand preot greco-catolic pe Maftei. Denumiri topice din hotarul satului Domnin: În trecut, hotarul satului Domnin a fost împărțit in 5 furdulauă (trupuri de hotar): Poieni (cu expunere sudică, spre satul Șoimuș), Tiznic (expunere sud-vestică), Față (cu expunere vestică), Fânață/e (cu expunere nordică), Dosul Bârsei (cu expunere estică și sudică). În afara de aceste furdulauă, mai erau câteva parcele situate pe lângă sat, având următoarele denumiri: Dedița
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Râpa Nădișanului, Via lui Bulbuc, Dos, Borte, Dealu' Nucilor, Vâlcei, Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului, Viile Poienilor, Râpa lui Poivan
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului, Viile Poienilor, Râpa lui Poivan, Via Coronașului, Râpa Tomii, Via Rusului. Furdulăul Tiznic include următoarele subdiviziuni: Coada Viei, Făjețel, Coaste, Fundătură, Viile Tiznicului, Hârbuț, Părăul Cracului
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului, Viile Poienilor, Râpa lui Poivan, Via Coronașului, Râpa Tomii, Via Rusului. Furdulăul Tiznic include următoarele subdiviziuni: Coada Viei, Făjețel, Coaste, Fundătură, Viile Tiznicului, Hârbuț, Părăul Cracului, Dealul Roșu
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului, Viile Poienilor, Râpa lui Poivan, Via Coronașului, Râpa Tomii, Via Rusului. Furdulăul Tiznic include următoarele subdiviziuni: Coada Viei, Făjețel, Coaste, Fundătură, Viile Tiznicului, Hârbuț, Părăul Cracului, Dealul Roșu, Via Langului, Râpa Pitosului, Râpa Florii, Pădurea Sârbului, Stupinița, Hagău, Gozuri, Coastea Vinții, Vătaștina
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
albine. Hotarul satului în jurul anului 1900, așa cum a fost prezentat de către Petri Mor în lucrarea sa ",Monografia comitatului Sălaj”(Szilagy varmegye monographiaja) cuprindea următoarele terenuri: Braniște, Ungur, Șesul din sus, Fânațe, Dâmburele, Iezer, Dumbrava, Săcături, Mestecini, Dos, La șanț, Dumbrăvița, Poiana Munteanului, Valea Indreichii, Satul Bătrân, Ceredești, Dâmbul Morii, Șesul din jos, Cănepiște, Valea Fulgilor, Piatra Lată." 1898: 520 locuitori; 1900: 545 locuitori (508 români și 37 unguri); erau 506 greco-catolici, 4 ortodocși, 10 romano-catolici, 16 reformați, 1 unitarian, 8 izraeliți
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
uriași ar putea să le folosească. Același respectabil autor susține că toponimul Podu Gogoronii provine de la cuvântul daco-trac go-ghora, care înseamnă bou mare, care reduplicat înseamnă mulți boi mari, adică cireadă, arătând existența pe acele vremuri a Zimbrului (Bourului) în Poienile Maotei. Acest lucru este ușor de crezut câtă vreme ”bizonul” nostru local era foarte răspândit în arealul dacic. Legenda cu pricina spune că strămoșii uriașilor s-au așezat aici de pază la hotare pe vremea lui Burebista, conduși de bătrânul
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
să urce pe Hagău (toponimic dat de slugile grofului Banfy în sec al XV-lea, adoptat de români și care înseamnă urcuș, povârniș) apoi drept în sus pe culmea dealului Vârful și după ce trece de cele trei vârfuri și de poieni, ajunge la un podiș, aici e Podul Gogoronii, unde va da de zidurile surpate ale Casei Uriașilor. Să scormonească puțin prin dărâmături și va găsi cioburi groase de vase de lut ars și poate chiar resturi de unelte de fier
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
lucru care a redus substanțial suprafețele de pășunat. Gospodării țărănești au împânzit locurile și urmele trudei lor de veacuri se mai văd și azi prin răzoarele ce se întind peste tot pe Maotea, coborând pe la Pilei, Motrici, Rupturi, Solnici, Motroapa, Poieni și Gropi pe de altă parte venind din Valea Căpâlniței în jos pe la Văbiști, Hăgaie, Podirei și Barcuri. ”Biserica de lemn din Căpâlna” ridicată inițial în Groapa Bisericii, poza din 1930 de pe ultima locație ( Wikipedia) 1660 - Se construiește biserica de
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
controlul său nu găsește nici un legionar. Prefectul dă ordin să-l scoată măcar pe unu de unde îl va găsi și să execute ordinul. Și l-a găsit în persoana tânărului Ionac din Gâlgău, l-a scos la marginea Gâlgăului înspre Poiana Blenchii și l-a împușcat. Acest tânăr nu avea nimic în comun cu mișcarea legionară, dar avusese în ultimul timp neplăceri cu jandarmii, și legionarul s-a găsit și ordinul a fost executat. 1940-1944 După Dictatul de la Viena, armata și
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
că principiul complementar masculin la "Mama" "Iaka", "Iakakui" - are astăzi o conotație negativă în limbajul sătenilor. De asemenea, un foarte frumos obicei este ,"Spălatul picioarelor"", de Sfânta Treime (a doua zi de Rusalii), când femeile mai în vârstă ies în poieni (,pe vale") cu tuciuri mari cu apă caldă și spălă picioarele copiilor, zvântate apoi, după ce sunt mai întâi "închinate", pe frunze de lipan (brusture). Obiceiul se desfășoară în amintirea primirii și spălării picioarelor "celor trei îngeri", care preînchipuiau Dumnezeirea (Sfânta
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
muri Traian (Traian a murit la 11 august 117 ), a început construirea Transalutanusului (un al doilea val de apărare situat la 20-100 km spre răsărit de primul, pe o lungime de 235 km) care ținea de la Dunăre din dreptul localității Poiana (fosta comună Flămânda) spre Roșiorii de Vede, Câmpulung Muscel, Cumidava (Râșnov Jud. Brașov) Finalizarea acestor construcții a avut loc în vremea împăratului Septimiu Sever (193-211). În consecință, rezultă că: la răsărit de Gura Oltului și la nord de Dunăre,inclusiv
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
ani, până la cantonul Cozluk, unde este și loc de campare. De aici, prin păduri de stejar, cărpinița, tei și mojdrean, traseul duce spre pe creasta, pe care o urmează o perioadă. Părăsind creasta, începe să traverseze vai cu poduri și poieni până la vechiul "Drum al Grecilor", care face legătura între localitățile Greci și Nifon prin pădure, fiind foarte greu de practicat cu mijloace de transport. Drumul traversează păduri formate în principal din tei, gorun și cărpinița de diferite vârste. La ieșirea
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
a locului în care este așezată astăzi localitatea justifică denumirea de: trecătoare, loc de acces, defileu, deoarece pe aici se putea trece spre est sau vest prin defileul Văii Someșului și totodată, din acest loc se pătrundea pe Valea Gârboului, Poiana Onții și în fine, pe Valea Solonei, înspre Solona, Teștioara și Văleni. În diferite anale și arhive se pomenește de satul Surduc pentru prima dată în anul 1544 sub numele de „Naghzurdoc”. Se presupune că zona aceasta a Transilvaniei era
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]