8,144 matches
-
acestea nu sunt utilizate corect. Se explică, de exemplu, că la sfârșitul propoziției se pune punct. În unele cazuri, când vrem să întrebăm ceva, la sfârșitul propoziției se pune semnul întrebării. Atunci când formulăm o strigare, o urare, un îndemn, o poruncă, se pune la sfârșit semnul întrebării. În unele cazuri, folosirea cratimei se explică în felul următor: - în cazul,,ia’’ - dacă poate fi înlocuit cu,,a lua’’, dacă nu poate fi înlocuit se scrie,,i-a’’; - în cazul ,,sa’’ - dacă poate
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
a II-a, în cadrul lecției de comunicare,, Semnul exclamării „ se reiau cunoștințele dobândite în clasa I. Acum se formulează și regula :,, Semnul exclamării se scrie la sfârșitul unei comunicări care exprimă o exclamare (o mirare, o bucurie, o admirație ), o poruncă, un sfat, un îndemn, un salut, o urare, o strigare. Pentru însușirea acestei reguli se fac exerciții cu diverse cerințe : - alcătuire de propoziții exclamative ; - citirea unor propoziții exclamative ; - dictări ; - motivarea folosirii semnului exclamării ; - completarea unui text cu semnele de punctuație
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
semnul exclamării ; O2 să alcătuiască o propoziție la care să schimbe semnele de punctuație ; O3 să completeze corect semnele de punctuație într-un text dat. Subiectul evaluării : I1 Alcătuiți câte o propoziție care să exprime : - o exclamare (bucurie, mirare ) - o poruncă - un salut. I2 Scrieți o propoziție la care să puteți schimba semnul de punctuație (. ), (?), (!). I3 Completați cu semnele potrivite spațiul din paranteză : E ora șapte și jumătate ( ) Andrei și George merg spre școală () George îl întreabă pe Andrei () () Ți-ai
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
umani sau semidivini: prin intervențiile lor, aceștia contribuie la nașterea diferitelor boli. Spre exemplu, Iovan Iorgovan omoară balaurul, dar din trupul acestuia se naște musca columbacă, sursă a numeroase boli; d) caracterul incomplet al creației; e) pedeapsa divină pentru neascultarea „poruncilor”: izgonirea din Rai, care este sinonimă cu pierderea imortalității și a imunității paradisiace. Din această perspectivă, autorul amintit consideră că „vindecătorul se Întâlnește cu o realitate primordială: el se luptă cu forțe supranaturale care există de la Începutul timpului. A vindeca
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se realizează cel mai adesea printr-o combinare de formule incantatorii (descântecul) și practici (simultan) rituale și medicale (consumarea unor infuzii de plante, spălări, aspirarea fumului diferitelor substanțe, ungeri - vezi pe larg T. Pamfile, 1999). Uneori, descântecul este o simplă poruncă (boala este gonită prin ordine sau apostrofări) sau un blestem (cel care a trimis boala este condamnat la suferințe cumplite). Alteori, descântecul narează istoria bolii și tehnicile de gonire a răului. El aduce În prim-plan diferite figuri mitologice benefice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poate avea, deoarece tatăl este cel care o stăpânește din punct de vedere sexual. Frustrările și aspirațiile copiilor/masculilor din hoarda primitivă sunt, deci, baza istorică a acestui complex: Dacă animalul-totem este tatăl, conluzia la care ajungem este că ambele porunci capitale ale totemismului, ambele prescripții care constituie nucleul său, anume interdicția de a ucide totemul și aceea de a avea relații sexuale cu o femeie aparținând aceluiași totem, coincid În ceea ce privește conținutul lor cu cele două crime ale lui Oedip, care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mine, Vizanti. Când am început lupta, singur și tânăr, cum eram atunci, am simțit cum se răsucește în mine și scrâșnește o țară în care voi erați stăpâni și tot voi o pată pe obrazul veacului în care trăiam; singura poruncă era în mine și porunca asta l-a înfrățit cu sufletul ultragiat și amuțit al unui neam de care nu v-ați simțit niciodată legați, pentru că nu l-ați cunoscut și nici n-ați vrut să-l ascultați și să
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lupta, singur și tânăr, cum eram atunci, am simțit cum se răsucește în mine și scrâșnește o țară în care voi erați stăpâni și tot voi o pată pe obrazul veacului în care trăiam; singura poruncă era în mine și porunca asta l-a înfrățit cu sufletul ultragiat și amuțit al unui neam de care nu v-ați simțit niciodată legați, pentru că nu l-ați cunoscut și nici n-ați vrut să-l ascultați și să-l înțelegeți. Sufletul acesta, de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mintea și inima, revarsă-ți Înaintea lui Dumnezeu sufletul În rugăciuni și mulțumiri. Roagă-te! Aceasta este datoria ta, slava ta, fericirea ta” Săvârșitorul Sfintei Taine este episcopul sau preotul, ca urmași ai Sf. Apostoli care au primit permisiunea și porunca de a o săvârși, prin cuvintele: „Aceasta să o faceți Întru pomenirea Mea.”( Luca 22, 19). Primitorii Tainei sunt membrii Bisericii care s-au pregătit, au trecut prin Taina Spovedaniei și au primit dezlegare de la duhovnic. Copiii mai mici de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
lui Mihai Viteazul, hrisovul datând din ultimul an al domniei acestuia, 1557 (între 1 septembrie - 31 decembrie): „Cu mila lui Dumnezeu, Io, Pătrașco-voievod, Domn a toată Țara Românească, feciorul marelui și prea bunului Radu Voievod, dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele, anume Neagul și cu feciorii săi, câți Dumnezeu îi va dărui, ca să aibe a ține Ulițeștii toți și Provița, den apa Cricovului, până la Crivăț, pentru că iaște a lui dreaptă și veche moșie de la moșii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
enciclicei. În prima parte, pagina inspirată din evanghelia lui Matei schițează spațiul ideal de întâlnire cu Cristos, în care se poate auzi răspunsul la întrebările morale fundamentale asupra binelui de făcut și asupra perspectivelor de perfecțiune pentru cel care observă poruncile lui Dumnezeu. În partea centrală se descriu bazele doctrinei Bisericii și cele patru noduri problematice: libertatea personală și legea morală, conștiința și adevărul, alegerea fundamentală, comportamentele concrete și actul moral. În partea a treia se expun efectele operative și pastorale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
capabilă să garanteze ordinea, iar orânduirea lui este în avantajul tuturor (economie, siguranță); indicând prioritatea datoriei față de Dumnezeu, Isus manifestă o rezervă față de puterea civilă: aceasta din urmă nu trebuie să violeze cinstea datorată lui Dumnezeu, nici să-i contrasteze poruncile; Isus nu afirmă că statul este limitat și efemer, pentru că știe că este supus voinței și puterii lui Dumnezeu. În acest context este clar că Isus nu vrea să incite la violență, ci vrea ca ucenicii săi și noua comunitate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ucidă pe Ștefan Vodă și să calce Moldova în copitele cailor. Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta încă slobodă și-i era ca un ghimpe în coastă. Și era în anula acela o iarnă goală. Din porunca lui Vodă, poporul se trăsese din calea turcilor spre munte, pârjolind totul în calea lui și otrăvind fântânile. Caii turcilor trecuseră ca prin- tr-o pustietate de la Dunăre până la Vaslui și slăbiseră foarte. Turcii șiau așezat tabăra lângă Podul Înalt. La
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
-am crezut că-i potrivit Să nu răspundem de acasă. -Ai lor trimiși De-aici răspuns așteaptă. Prieten bun, Pune-ți balsam pe inimă, și da Sfat de folos în treburile noastre, Cari cer un grabnic curs. GLOUCESTER: Stau la porunca, Sînteți bineveniți. (Trîmbițe. Ies.) SCENE ÎI [Before Gloucester's castle.] Enter Kent and Oswald, severally. OSWALD: Good dawning to thee, friend. Art of this house? KENT: Ay. OSWALD: Where may we set our horses? KENT: I' th' mire. OSWALD: Prithee
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
vini. Iar regele se va simți-insultat De-a fi-așa rău tratat în mesageru-i, Încît să-i pui butucii. CORNWALL: Eu răspund. REGAN: Surorii mele i-ar fi mult mai rău Ca un curtean i-a fost jignit, bătut, Urmînd porunca-i. În butuci cu el! (Kent e pus în butuci) Vino, stăpîne, să plecăm. (Regan și Cornwall ies) GLOUCESTER: Te plîng, prietene; e-al ducelui bun-plac, A cărui fire, toți o știu, nu poate fi -Abătuta ori oprită. -Am să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
LEAR: Înadins vorbești? REGAN: Cutez s-o susțin, șir. Ce, cincizeci de curteni N-ajung? Ce-ți trebuie mai mulți? Sau, chiar ațiți? Căci costul lor și riscul Desfid un număr mare. Într-o casă, Cum ațiți oameni, sub două porunci, Hold amity? 'Tis hard, almost impossiblE. GONERIL: Why might not you, my lord, receive attendance From those that she calls servants, or from mine? REGAN: Why not, my lord? If then they chanced to slack ye, We could control them
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
s a-cold. GLOUCESTER: În, fellow, there, into th'hovel; keep thee warm. Că, șir, urăsc ce le-a născut. EDGAR: Lui Tom i-e frig! GLOUCESTER: Intra cu mine; credința-mi nu suportă S-ascult în tot de-a' fiicelor porunci. Deși-al lor ordin este porți să-nchid Și crudei nopți să i te las robit, Eu totuși am riscat a te cată Și duce unde-i foc și masa pusă. LEAR: Întîi o vorbă cu-acest filosof. Din ce
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
l-al meu frate; Grăbește pregătirea, condu-i oastea. Schimba-voi casei rostul: voi da furca De tors la soț. Ast slujitor cinstit Ne va fi sol. Ai s-auzi, cred, curînd Dacă-a-ndrăzni vrei pentru-al tău folos, Porunca doamnei. Poartă asta. Nu vorbi, ( Îi dă un gaj de iubire) Înclină capu. Acest sărut, dacă-ar vorbi, Ți-ar ridică tot sufletu-n văzduh: Cunoaște, si drum bun. EDMUND: Al tau în rîndurile morții. GONERIL: Gloucester drag! (Iese Edmund
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Trebuie, doamna, cu scrisoarea să-l urmez. REGAN: Trupele noastre pleacă mîine, stai cu noi: Pe drumuri e primejdie. OSWALD: Nu pot, doamnă. Stăpîna mi-a-mpus strașnic acest lucru. REGAN: De ce i-a scris lui Edmund? Nu puteai Să-i duci poruncile verbal? Probabil, Ceva ce, nu stiu te-oi iubi nespus, Lasă să-i rup pecetea. OSWALD: Doamna, măi degrabă-aș... REGAN: Știu că stăpîna-ți nu-și iubește soțul, Sînt sigură; ultima dată-aici Zvîrlea ocheade și priviri cu tîlc Lui
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nu la tot ce spuneam! Nici da, nici nu n-au fost o bună teologie. Cînd odată ploaia a venit să mă ude și vîntul m-a făcut să-mi clănțăne dinții; cînd tunetul n-a vrut să tacă la porunca mea, i-am priceput, i-am mirosit eu. Da, da, nu-s oameni de cuvînt. Îmi spuneau că sînt totul: e o minciună, nu-s mai tare că frigurile. GLOUCESTER: The trick of that voice I do well remember: Is
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lui Lear. Hai, cît e timp! ALBANY: Aleargă,-aleargă! Fugi! EDGAR: La cin', milord? Cine-are ordin? Dă-mi Semnul contracomenzii. EDMUND: Bine gîndit: ia spadă mea și dă-o La căpitan. ALBANY: Pe viața ta, grăbește! (Iese Edgar) EDMUND: Are porunca mea și-a soaței tale,--N celulă s-o sugrume pe Cordelia, Vina o dînd pe deznădejdea ei, Ca seama și-a făcut. ALBANY: Zeii păzeasc-o! Scoateți-l de-aici! (Edmund este scos). Enter Lear, with Cordelia în hîș arms
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
un mod original procedeul antitezei. Poetul schițează în ultimele strofe un aspect al Belgradului de astăzi (...). La cârma țării curățate de fasciștii vechi s-au cocoțat noii fasciști, în frunte cu călăul Tito. De aceea... «ca și atunci, răsună apăsat,/porunca morții de la Iuda-Tito» (...). Când - în strofa ce ni-l prezintă pe Iuda-Tito oferind, cu un rânjet de satisfacție, Belgradul însângerat trimisului american, - indignarea cititorului devine de nestăpânit, poetul face o întorsătură bruscă dezvăluindu-ne dintr-o dată Iugoslavia luptătoare: Dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o tot mai înaltă desăvârșire artistică (...). La mai toți prozatorii ce au publicat opere în 1952, limba literară, viziunea artistică, au câștigat o putere și o prospețime nouă (...). E limpede că mai avem mult de luptat ca să împlinim acea mare poruncă pe care-o dă poporul scriitorilor săi, și pe care G.M. Malenkov a formulat-o astfel: «Noi prozatorii, socotim că aceste cuvinte sunt valabile și pentru noi» (...). Să creăm opere noi, originale prin bogăția și varietatea stilurilor, în lupta pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
yankee. Prin țară trece-un fluviu de sânge și dolari. Stau tancuri lângă temple străvechi și propilee, și bocăne pe stradă, zi-noapte, mercenari. Ca-n Grecia să prade opriți de nimeni hoții S-o care, de se poate, întreagă peste-ocean, poruncă dau bancherii - Să piară patrioții! Și-o noapte grea și-ntinse lințoliul ei dușman (...). -Să piară comuniștii! Stârpiți-i fără milă! Să piară Beloiannis și frații buni ai săi! Și-apleacă-aeropagul urechea-i prea servilă, Și dă sentința morții. Se pregătesc
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cât de mică, adeseori nu vorbesc toți aceeași limbă. Ba să vorbească toți aceeași limbă! Și să poarte toți aceleași haine! Și să aibă aceeași culoare! Și să fie grădina cât de mare, dar fără domn! Și fără Dumnezeu!... Și poruncile au început să fie duse la îndeplinire. Astfel, de nouă ani se seamănă aceeași sămânță și se culeg aceleași roade. Tractoarele desțelenesc adânc; buldozerele nivelează temeinic; batozele treieră cu râvnă; morile macină necontenit, burdușind sacii; goarnele răsună într-una. Difuzoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]