8,218 matches
-
ofilite dar încă somptuoase ale pămînturilor Asiei, mai străvechi decît Abraham; iar între ele plutesc, aidoma unor căi lactee, insule de mărgean, nesfîrșite arhipelaguri necunoscute, precum și impenetrabilele insule ale Japoniei. Astfel, misteriosul și divinul Pacific înconjoară întregul trup al lumii, preface toate țărmurile într-un singur golf al său și pare însăși inima pămîntului, o inimă cu bătăi de maree. înălțat de aceste valuri eterne, simți nevoia să-ți pleci capul ca în fața fermecătorului zeu Pan. Dar în creierul lui Ahab
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
loc mult mai prețiosului spermanțet, dar fuseseră nevoiți să cumpere butoaie în plus, de la corăbiile întîlnite în drum; aceste din urmă butoaie erau înșirate pe punte și în cabinele căpitanului și secunzilor. Mai mult încă: masa din careul ofițerilor fusese prefăcută în lemne de foc, iar ofițerii mîncau acum pe capacul unui poloboc de ulei, fixat în mijlocul punții. La teuga, marinarii își călăfătuiseră și-și gudronaseră lăzile, ca să le umple cu ulei; ei adăugau, cu umor, că bucătarul astupase cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ăîn văzduhul trandafiriu începură să urce niște bocete atît de suave, niște rugi atît de învăluitoare, încît ai fi zis că, de departe, de pe insulele Manilei, din văile lor verzi și adînci, presărate cu mănăstiri, briza acelor pămînturi spaniole se prefăcuse într-o corabie și pornise pe mare, încărcată cu aceste imnuri vesperale. Din nou potolit, deși cufundat într-o liniște și mai sumbră, Ahab - care se depărtase de balena ucisă ședea în ambarcațiunea lui și urmărea atent ultimele zvîrcoliri ale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ce se-ntîmplă? Ă Da, da, începu Starbuck să monologheze, fără a lua în seamă întrebarea celuilalt - cel mai scurt drum spre Nantucket este în jurul Capului Bunei Speranțe. Furtuna care ne tot ciocăne corabia ca să ne-o sfărîme, s-ar putea preface într-o briză prielnică, numai bună să ne ducă spre casă. Acolo, în vînt, totu-i întunecat, ca bezna pierzaniei; pe cînd în partea de sub vînt, e drumul spre casă - acolo văd că se luminează și nu din pricina fulgerelor! în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu m-a silit să spun asta. Și nici nu vreau să las din mînă lanțurile. Tu poți să mă orbești, dar chiar orb fiind, aș fi în stare să merg, pe bîjbîite. Tu poți mistui, dar eu mă pot preface în cenușă. Primește omagiul acestor ochi sărmani și al acestor mîini ce le slujesc drept obloane. Fulgerele îmi trec prin craniu; ochii mă dor, întreg capul parcă mi-ar fi fost retezat și s-ar rostogoli pe un povîrniș. Vai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de așteptare încetă, de asemenea, orice veselie, fie ea firească sau silită. Stubb nu se mai străduia să stîrnească zîmbete, iar Starbuck nu se mai căznea să le curme. Bucuria și durerea, speranța și frica, păreau deopotrivă să se fi prefăcut, vremelnic, într-o pulbere fină, frămîntată ca-ntr-o piuă de sufletul de fier al căpitanul Ahab. Aidoma unor mașini, oamenii se mișcau pe punte în tăcere, avînd tot timpul senzația că sînt priviți de ochiul despotic al bătrînului. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
întinsese sub ochii bătrînului Ahab - lungul plisc roșu aproape că-i atingea capul; cîrîind, șoimul negru își luă zborul cu prada în gheare. Capitolul CXXX PEQUOD îNTÎLNEȘTE BUCURIA înfriguratul „Pequod“ gonea înainte; valurile și zilele se rostogoleau mai departe; sicriul prefăcut în colac de salvare se legăna ușor; deodată, fu zărită o altă corabie, numită în chipul cel mai nepotrivit Bucuria. în timp ce se apropia, ochii tuturor se ațintiră asupra traverselor ei late; la unele baleniere, aceste traverse se încrucișează pe puntea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și bietele noastre minți palpită prea mult ca să fie-n stare de așa ceva. Și totuși, am avut uneori impresia că mintea mi-e foarte calmă - de un calm înghețat: bătrînul meu craniu troznește ca o sticlă al cărei lichid se preface-n gheață și-o sparge. Cu toate acestea, părul îmi crește, chiar în clipa asta îmi crește, căldura îl face desigur să crească... Dar nu, e ca iarba de rînd care crește oriunde, chiar și în crăpăturile acoperite cu pămînt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și rămîn pierdute pentru vecie, Starbuck! Ă Da, acesta e adevărul, tristul adevăr, domnule căpitan! Ă Unii oameni mor la vremea refluxului, alții în clipa mareei joase, iar alții în plin flux; eu mă simt acum ca un talaz uriaș, prefăcut într-o creastă înspumată - și sînt bătrîn, Starbuck. Dă mîna cu mine, omule! își strînseră mîinile și se priviră în ochi - în ai lui Starbuck parcă licăreau lacrimi. Ă O, căpitane, căpitane! suflet nobil! Nu te duce, nu te duce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu este îndreptată în contra elementelor istorice ale Țării Românești, ci în contra celor neistorice. E o luptă comună la care tot neamul românesc ia parte instinctiv, cucerind bucată cu bucată bunurile lui naționale. Azi e limba pe care aceste stârpituri o prefăcuseră într-o păsărească neînțeleasă, mâini va fi poate organizația socială..."2 . Acum că cei care prefăcuseră limba "într-o păsărească neînțeleasă" n-au fost tocmai "elemente neistorice", e altă vorbă. Se va vedea mai jos ce însemnează la Eminescu aceste
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
comună la care tot neamul românesc ia parte instinctiv, cucerind bucată cu bucată bunurile lui naționale. Azi e limba pe care aceste stârpituri o prefăcuseră într-o păsărească neînțeleasă, mâini va fi poate organizația socială..."2 . Acum că cei care prefăcuseră limba "într-o păsărească neînțeleasă" n-au fost tocmai "elemente neistorice", e altă vorbă. Se va vedea mai jos ce însemnează la Eminescu aceste "elemente neistorice". Dealtmintrelea, acela care a contribuit mai mult în Muntenia la prefacerea limbii "într-o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Cuvântul care pornește prin rostire la învățătură este felurit și se alcătuiește în felurite chipuri, din patru feluri: cuvântul de învățătură, cel din citire, altul din faptă și altul din har. Apoi, precum apa este una prin fire, dar se preface și se schimbă, după însușirea felurită a pământului din care vine, într-o calitate sau alta, încât este simțătă la gust o dată ca amară, altă dată ca dulce, iar altă dată ca mirositoare, așa și cuvântul rostit, schimbându-se după
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la Scupi, capitala Dardaniei, în apropiere de Remesiana. II. Aria misionară a Sfântului Niceta Sfântul Paulin de Nola îl arată pe episcopul Niceta ca un mare misionar, care a desfășurat o operă de educație creștină la „mai multe neamuri”. El prefăcea inimile sălbatice, învățând pe „barbari” să cânte lui Hristos imne de laudă și să trăiască în pace. „Într-un ținut necunoscut al lumii, barbarii învață prin tine să cânte cu inimă romană pe Hristos și să trăiască puri în pace
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
De psalmodiae bono și De lapsu virginis - se ocupă în mod special de viața sufletească a păstoriților săi. Îmbrățisind un nou mod de viață, după primirea Sfântului Botez, creștinii trebuiau să dovedească prin atitudinea lor că învățătura creștină i-a prefăcut cu adevărat în „oamani noi”, care trăiesc în Hristos, cu Hristos și prin Hristos, „Căruia I s-au încredințat cu toată puterea sufletului”. Deși această „înoire” pornește din interior începând cu „schimbarea totală a inimii”, credincioșii trebuie să aibă grijă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
iubire, ci o trăiește autentic. Aceeași prietenie, manifestată față de Paulin de Nola, a dovedit-o și în legătură cu păstoriții săi, transformându-i prin puterea dragostei și a credinței în Hristos, din tâlhari în monahi. Niceta era convins că puterea credinței creștine „preface pe om din vrăjmaș în prieten al lui Dumnezeu”. Între dragoste și pace este un raport de reciprocitate. Nu poate fi pace adevărată dacă lipsește lucrarea dragostei, iar dragostea nu poate să se manifeste deplin pe toate coordonatele ecumenicității sale
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
când ne ceartă printr-o dojană mântuitoare ori când ne îndreaptă gândurile și voința către fapte bune. De la diavol vin gândurile care încearcă să ne subjuge prin ,,momeala viciilor, cât și prin înșelăciuni ascunse”, prezentând ,,cele rele drept bune, și prefăcându-se față de noi în înger al luminii” Cassian spune că gândurile originare din noi înșine ne amintesc în chip firesc de cele ce facem, am făcut sau am auzit. Omului îi revine dificila sarcină să analizeze fiecare gând determinându-i
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în universul ambiental, vesticii puneau accent, sub influența lui Vicente Palacios, pe multitudinea de forme, pe ceea ce se poate “realiza din nimic”. Marele pictor Katsushika Hokusai realizează în 1819 stampa ” A magician turns sheets of paper into birds” (“Un magician preface coli de hârtie în păsări”), emblematică pentru filosofia orientală și pentru atitudinea de considerație față de origami ca artă. În sprijinul acestei concepții − că origami este mult mai mult decât un meșteșug ─ își aduce contribuția și maestrul Akira Yoshizawa. El reușește
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
ale societății intră în contradicție cu relațiile de producție existente, sau, ceea ce nu este decât expresia lor juridică, cu relațiile de proprietate în cadrul cărora ele s-au dezvoltat până atunci. Din forme ale dezvoltării forțelor de producție, aceste relații se prefac în cătușe ale lor. Atunci începe o epocă de revoluție socială. O dată cu schimbarea bazei economice este revoluționată mai încet sau mai repede toată uriașa suprastructură (Marx: 1954, 9-10, subl. m.). Înlocuind clasele sociale cu state în analiza și practica internațională
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a apăra naționalitatea și drepturile noastre", scria Bălcescu în 1848, "chiar vărsând sângele nostru. De vom cădea în această luptă sfântă, să cădem încă bărbătește, astfel cum au trăit părinții noștri; și ca dânșii să strigăm: mai bine să se prefacă într-un întins mormânt, numai să rămâie tot țeara românilor" (Bălcescu în Apărarea patriei...: 1977a, 91). Exaltarea romantică este aici la ea acasă; după 1970, Ceaușescu va folosi din ce în ce mai des același gen de discurs, recuperând mai ales ideea independenței naționale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe care Nicholas M. Nagy-Talavera �l face rom�nilor, r? m�n s? vorbeasc? paginile urm? toare: un omagiu �nchinat geniului rom�nesc, o formidabil? poveste de aventuri, numai c? spiritul uman �nsu? i este autorul tuturor peripe? iilor. Kurt W. Treptow PREFĂ? A AUTORULUI A? a cum arăt? titlul, studiul acesta este o biografie a lui Nicolae Iorga, nu ultimul cuv�nt. Poate c? el este mai cuprinz? tor dec�ț studiile anterioare consacrate vie? îi lui, dar este cu siguran?? mai cuprinz
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? fie ministru de interne, dar Carol se sim? ea mai �n siguran?? cu Argetoianu. Argetoianu a �nceput s? se pl�ng? c? �nimeni nu vrea s?? mi �ncredin? eze ministerul de interne�. �n timpul discu? iilor nu a ezitat s? se prefac? c? pl�nge. Lacrimile s�nt �ntotdeauna o dovad? a sincerit?? îi. A continuat s?? l implore pe Iorga s?? l numeasc? ministru de interne: �Nu s�nt chiar un monstru ? i dac? nu ob? în Ministerul de Interne voi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
literaturii rom�ne? ți contemporane (Bucure? ți, 1934), primul volum trat�nd perioadă 1867? 1890, iar al doilea acoperind intervalul 1890? 1934. Este mai mult o polemic? asupra curentelor literare moderne dec�ț o trecere �n revist? a literaturii rom�ne. Iorga explică �n prefă?? c?, dup? o pauz? �mult prea lung? �, se va ocupa de evolu? ia literaturii rom�ne, �de evolu? ia ? i nu de prezentarea ei�. Deoarece istoria, ? i deci ? i istoria literaturii, �nu este o �n? iruire cronologic? , ci o explicare. Oamenii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sesc scenă �ncet? �ncet p�n? ce dispar. O astfel de prezentare este mai necesar? dec�ț oric�nd �n zilele noastre�. �D-l Iorga�, comenta reputatul critic literar Pompiliu Constantinescu, �afirm? o idee �n care nu crede, �n sensul c? nu o respect? �. �n aceea? i prefă?? asist? m la o remarcabil? schimbare de ton: �? i (prin opera lui Iorga) se poate observa inutilitatea capriciilor anumitor b? rcu? e de h�rtie, indiferent de cine le? a lansat. Acestea (b? rcu? ele de h�rtie) vor (putea) naviga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
58, 60, 61, 63, 97, 114, 134, 192, 260, 330, 331, 336, 401 Yeats, William Butler 273 Zamfirescu, Dan 458 Zingarelli 317, 318 Zog (Regele Albaniei) 391 Zola, Emile 45, 59, 105, 106, 399 TABLĂ DE MATERII Cuv�nt �nainte ............................................................................................... Prefă? a autorului ........................................................................................... Na? ionalismul ? i scrierea istoriei .................................................................. Note ................................................................................................... Formarea unui politician-istoric: originile, copil? ria ? i adolescen? a lui Iorga ................................................................. Note ................................................................................................... �ncepe lupta .................................................................................................. Note ................................................................................................... �A? tept�nd s? se �mplineasc? scripturile� .................................................... Note ................................................................................................... Triumful nesigur .......................................................................................... Note ................................................................................................... �nfrunt�nd tragedia ....................................................................................... Note ................................................................................................... Curcubeul axei ............................................................................................. Note
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vol. 7, p. 342. Din fericire, interven? ia lui Iorga a r? mas f? r? urm? ri 116 �Bilete de papagal�, nr. 243 117 Memorii, vol. VII, p. 459 118 Iorga, Istoria literaturii rom�ne? ți contemporane, Bucure? ți, 1934, vol. I, Prefă??. Vezi ? i Pompiliu Constantinescu, �Vremea�, 14 octombrie 1934 ? i Iorga, op. cît. , pp. 155-168 119 �Neamul rom�nesc�, 12 august 1936 ? i 26 mai 1939 120 Memorii, vol. VII, pp. 181 ? i 185 121 Op. cît. , vol. VII, pp. 373-374. Familia Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]