8,847 matches
-
gătit. Și unul nu ridică mâna. Toți tac, toți sunt terori‑ zați, te uiți la viitorii judecători ai României. Ba chiar sunt speriați că i-ai întrebat ceva. Și eu zic : „Dar ce am spus eu e adevărat sau e prostie ? Experiența voastră confirmă sau vă puteți gândi imediat la câteva exemple care, dimpotrivă, contrazic ce-am zis ?“. Erau uluiți. În viața lor parcă nu vorbise nimeni cu ei ! Pe urmă, oame‑ nii Ăștia se duc în săli de judecată și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mă pregăteam să modific. Jude cătoarea mă vede în ultima clipă și strigă : „Ce faceți, doamna Mungiu ? !“. Și zic : „Doamnă, scrie Bruscel aici. Ce să fac ? Corectez“. Zice : „LĂsați așa ! Dumneavoastră nu vă închipuiți ce se scrie pe aici, câte prostii nu se pun... LĂsați ! Asta e nimic pe lângă nenumărate prostii.“ Și judecătorii Ăștia, dacă ar avea în spate un staff, altul decât stafful care scrie „Bruscel“, cred că ar funcționa mai bine și mai eficient... V.A. : Cine a adus
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
clipă și strigă : „Ce faceți, doamna Mungiu ? !“. Și zic : „Doamnă, scrie Bruscel aici. Ce să fac ? Corectez“. Zice : „LĂsați așa ! Dumneavoastră nu vă închipuiți ce se scrie pe aici, câte prostii nu se pun... LĂsați ! Asta e nimic pe lângă nenumărate prostii.“ Și judecătorii Ăștia, dacă ar avea în spate un staff, altul decât stafful care scrie „Bruscel“, cred că ar funcționa mai bine și mai eficient... V.A. : Cine a adus-o pe doamna Kövesi ? A.M.P. : A venit prin concurs
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și pupă mâna dlui Nicolae Iorga” sunt doar câteva titluri care arată cum nu trebuie să se ducă lupta de idei între doi intelectuali, Timpul continuând cu alte și alte epitete la adresa primarului Costeanu: „O figură caraghioasă. E de o prostie care supără; e o nătăfleață; un măgar închipuit, îndărătnic ca și acest dobitoc.” „Rușine!” - se intitulează un alt material și cităm: „sub guvernarea marelui învățat N. Iorga se întâmplă aceasta, ca cretinul Mișu Fotino să fie director al Teatrului Național
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Val d’Or 19 ianuarie 1955 Dragul meu prieten, Vă mulțumesc pentru scrisoarea din 4 ianuarie, dar mai ales pentru făgăduința de a vorbi despre Yoga. Îi găsesc un mare merit: este o carte utilă! S-au spus prea multe prostii sau prea multe lucruri plicticoase și lipsite de interes despre acest subiect.) Inutil să adaug că aș fi nu numai fericit, dar și flatat să văd, într-o zi, una dintre lucrările mele tradusă în suedeză. Acum câteva zile am
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
1. Voi face o scurtă aluzie la conferința dvs., dar apoi, pregătind textul pentru publicare, voi da referințele la articolul suedez și la Kairos. Mi-aș permite să vă trimit manuscrisul definitiv, sperând că nu mă veți lăsa să spun prostii! (De fapt, dezvolt anumite idei din Mythe de l’éternel retour.)2 Soția mea mă roagă să vă transmit gândurile ei cele mai bune. Și amândoi vă spunem: Take care of yourself! Pe curând, dragă prietene, pe malurile lacului Maggiore
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ocazia. Niciodată nu voi mai avea 23-24 de ani și posibilitatea de a vedea aceste țări minunate printr-o singură călătorie”, Calcutta, 17 aprilie, cf. Europa, Asia, America..., pp. 264-265), fie ca alternativă salvatoare la exasperantele probleme financiare („Dacă totuși prostia și politicianismul îmi vor suprima bursa, eu voi continua să lucrez aici și voi face cerere de schimbare a cetățeniei în cea americană, iar după doi ani mă voi stabili în America, profesor la Harvard University”, Calcutta, 12 iunie, ibidem
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
avea o mică explicație. Regret sincer că duelurile au fost interzise - m-aș da în vânt după ele, și-apoi sunt un trăgător atât de bun! Nu, categoric, azi am o stare proastă, umoral-sangvină, trebuie să închei înainte de a spune prostii și mai mari... Ai terminat cartea despre epopee? A mea se va intitula National Epic and Mythic Epic - dacă va apărea, e mai ales meritul prietenului Eliade, care m-a împins energic pe calea cea bună... Cele mai bune urări
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
contrazice, dar ce nu e cu putință la oameni e cu putință la Dumnezeu (a se vedea Marcu 19, 26). O altă cale de a fi Român: prin botezul sîngelui. Se arată foarte pornit în contra celor care confundă creștinismul cu prostia. Viitorul convertit știe că Hristos nu ne-a cerut niciodată să fim proști, El ne cheamă să fim buni, blînzi, cinstiți, smeriți cu inima, dar nu tîmpiți. Cînd nu cădem în păcat o putem face de frică, ori din dragoste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
iar, procedează în alt fel: duios, mă leagănă și-n cele din urmă, fără menajamente mă înlocuiește. Nu mai sînt. Ba sînt, dar atît de puternic încît nu mă recunosc". Acest vis îl umple de rușine față de mizeriile vieții: de prostie, de răutăți, de scîrnăvii, de toane, de viclenii. Vede în patima invidiei un rău mai activ decît egoismul, iar în visul egalității zace îndemnul de a ne vrea răul unul altuia cu înverșunare. Iisus nu-i doar bun, blînd, drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de Apostol în Corinteni, le crede a fi păcatul supărării și al enervării prin angajarea completă a persoanei. Aici aflăm marea nefericire care îl urmărește pe cel certat cu Domnul prin mînia purtată omului de un alt semen. Frica și prostia, alte păcate groaznice pe care creștinismul le respinge. Așa cum grijile nu te lasă să dormi sau, brusc, te deșteaptă la o bucată de noapte, la fel poate să se întîmple ca și de pe urma fericirii să te pomenești treaz în toiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
scrisori. Scrisorile le primise în timpul vacanțelor sau al practicii în producție tocmai de la colegii care fie îl criticaseră, fie nu avuseseră curajul să-i ia apărarea. În ele se vorbea despre abuzurile activiștilor în campania de colectivizare a agriculturii, despre prostia nu știu cărui secretar de partid, despre propaganda mincinoasă, despre fractura dintre vorbe și fapte în politica partidului. Tovarășii de la Centrul Universitar au predat corespondența organelor de securitate, iar organele, ca să țină dreaptă balanța, i-au arestat și pe micul Machiavelli, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
camarazi de pușcărie, își purta zeghea ca pe un costum de vacanță, iar conversația lui schimba baraca mizerabilă în salon. Avea geniul rîsului. Se amuza copios de nefirescul existenței noastre, cu înțelegere și simpatie față de suferința generală, cu dispreț pentru prostia unora. Atunci cînd se pornea pe rîs, se metamorfoza (avea și o teorie a pseudomorfozelor) într-o sticlă de șampanie, al cărei conținut nu se mai termina. Butelia aceea cu lichid înspumat arunca valuri peste valuri, fără pericol de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai mult rău. Nu-ți închipui ce vremuri ne așteaptă ! Și cât de aspru vor fi judecați nu doar evreii, ci apropiații lor ! Auzi, știi ce ? Ia-ți plasa asta cu texte de aici și spune-i tu lui Cristian prostia asta, nu mie. Ce-s eu, impresar ? Spune-i tu că ești un laș ! — O, nu mă face tu pe mine laș, cumetre ! — Dar cum să te numesc, când vrei să ne lași, așa, pe toți baltă ? Dacă am face
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lor simplistă și banală, pe politicile lor de doi lei, de stânga, de dreapta și pe viziunile lor despre cum ar trebui și ce-ar fi dacă ne căcăm. Și cât costă și când și unde, nu de ce. Tot timpul prostii... Dar hai cu mine, Cristi, ai încredere ! Hai să-ți arăt o altă lume, hai să cântăm și să bem și să zburăm deasupra lor, să ne uităm în jos la orașul ăsta ca la un mare mușuroi de furnici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
urmă, râde Fernic. Fii atent, zice fix așa, că nu pot să uit. Era matolit bine, se ridică el pe piciorușele alea ale lui invizibile, ridică mâna ca un profet și i-o trântește : „Împuțiciunea, bătrâne, nu ține de rasă ! Prostia însă peste tot e crasă !“. — Fantastic ! au izbucnit toți în hohote, iar Cristi a și lăcrimat, amintindu-și de amicul pe care nu-l mai văzuse de ani buni. Tipic Pribeagu ! Tipic ! — Nu râdeți, nu râdeți, strigă un violonist, țigan
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
orice fel de reușită, arătând numai distracțiile noastre ca pe niște destrăbăleli odioase, în timp ce preaslăvit este sclavul care muncește pe șantier și în uzine fără să știe de ce, care nu-și pierde timpul cu gânditul și mai ales cu trăitul. Prostia, pare- se, va fi la loc de cinste, iar imaginația și creativitatea, cu botnițele la gură, vor fi imorale. În școlile lor noi le spală mințile și le umplu cu informații exacte, fără să-i facă pe copii să înțeleagă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
o „altă viziune asupra lumii”, care În anii șaizeci a atras zeci și mii de tineri americani și europeni să fumeze „acolo” heroină, sub poalele Himalaiei, În Katmandu și În Tibet! Revoltându-se astfel, „poetic”, contra mizeriilor Europei și a prostiilor fenomenale ale adulților secolului XX, vrând să fie „liberi” și Încercând să scape nu de realitate, ci de „realitatea adulților”, de „realitatea celorlalți”. Apoi, frumoșii, bieții de ei, s-au Înecat În această revoltă, deoarece au avut doar curajul și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mine - indiscutabil și pentru maestrul meu, Nietzsche! - acel zeu misterios, puternic și imprevizibil - imprevizibil În sensul unei creații, al unui dans continuu! - Cel ce-mi ascundea misterul existențial. Sigur, pentru unii, pentru mulți, acest „mister” este pur și simplu o prostie, o gogoriță romantică, o fantasmă a celor certați cu logica sau cu bunul-simț. Da, dar eu aveam și am nevoie de acest quelque chose, de acel je ne sais quoi, partea indiscutabil poetică sau nebună a ființei mele raționale dacă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de răspuns, dar noi, nord-ardelenii pe care nu puțini „sudici” Îi consideră, În frunte cu vioiul domn Caragiale, mai „greoi de cap”, nu ne grăbim uneori să dăm oricum și orice fel de răspunsuri. Nu cumva, ne gândim noi În „prostia” noastră!, nu cumva sunt Întrebări care nu suportă un răspuns pe dată sau, mai știi - chestiune teribilă! -, nu cumva „există” Întrebări care nu „suportă” nici un fel de răspuns?! Cum erau sau cum era chestiunea pe care o pune acel dragon
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
literară, neselectate de o critică ezitantă și improvizată - criticii de mare prestigiu absentând de la post! -, nu fac decât să mărească confuzia criteriilor și valorilor. Câmp favorabil, cum o spuneam, pentru ambițioși, noii oportuniști, veleitari, impostori etc.! Ar fi fost o prostie și o pierdere de timp, dar și de prestigiu, să mă amestec În această problemă a „falselor ierarhii de valori!”. Nu e treaba mea și apoi ar fi apărut ca o prestație pro domo! Mă interesa În primul rînd scrisul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să zâmbesc, dar În mintea-mi strigam: - Oho, prietene sau... fost, cald, prieten, dar de când! Sunt un „lepros social” de la o fragedă vârstă și „ea” m-a izbit cu atâta vehemență, această boală care răspândește o inestimabilă duhoare, Încât, În prostia tinereții și a lungii mele singurătăți, am simțit chiar ispita revoltei! Da, a revoltei contra zeilor, Îmi Închipuiam, prostul de mine, că sunt nu un paria al societății, ci al vieții! Or, ha, ha, era tocmai pe dos, da-da
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o manieră destul de superficială, În fapt având Încă controlul stării mele de spirit, trăind o stare abnormală, dar În același timp bănuind că ea poate fi falsă sau efemeră! -, nu mi-a fost niciodată frică de nebunie. Și nici de „prostie”, care, pentru a glumi doar pe jumătate, este o nebunie mai slabă, o „nebunie” care trece aproape neobservată. Ea, prostia organică, devine nebunie doar dacă i se dă importanță sau forță, vezi Prostul care devine, oarecum abrupt, persoană importantă În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
timp bănuind că ea poate fi falsă sau efemeră! -, nu mi-a fost niciodată frică de nebunie. Și nici de „prostie”, care, pentru a glumi doar pe jumătate, este o nebunie mai slabă, o „nebunie” care trece aproape neobservată. Ea, prostia organică, devine nebunie doar dacă i se dă importanță sau forță, vezi Prostul care devine, oarecum abrupt, persoană importantă În ordinea socială, mare financiar sau chiar om de stat. Ce să mai zicem de „proștii” care ne conduc - pentru a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pe front, În primul război mondial! - hagard, cu o figură „pierdută”, cu o privire tipic ne-focalizată, străin Între ai săi, „timid și complexat”. Conținând violență fără doar și poate, o violență care a răbufnit, ca furnalul unui vulcan, odată ce „prostia sa” s-a „ideologizat”, adică atunci când prostul - un anume prost, desigur, dar prost fără doar și poate, cel aflat sub baremele de adaptare și de comunicare convențională! -, În loc să facă eforturi și chinuri „dizgrațioase” pentru a se adapta la „semnalele și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]