8,957 matches
-
cu putință dialogul - și dă acces la poezie pentru că din poziția sa orizontul nu se restrânge. Am citit cu atenție pagina 95. Poet este cel care vede adevărul, până acolo unde el se densifică până la inefabil, esențele. Ce este un prozator care nu este poet? Primele porți, carte de poezie, este În același timp și cartea unui intens fior epic. Trăirea unui spațiu În devenire, a unui timp care se face, Înaintează, primește În acest proces alte culori, reverberații ale devenirii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
scris, câtă onestitate În suflet. Cartea Dumneavoastră are Însă pentru cititor și alt dar, care decurge din prezența reală a sufletului: sensibilitatea. Printre cărțile de proză din anii aceștia, a Dumneavoastră e vie prin sensibilitatea ei. Vă numărați printre puținii prozatori În stare să scrie o frază ca „Mina maura cocoțată pe taburetul Înalt rotitor vântura piciorușele mentolate privind fix În ochelarii nesiguri ai lui Braun, zâmbindu-i, fără ca rotofeiul Robert să observe”. Am subliniat În exemplarul meu cuvântul „mentolate”. Admirabil
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Zestrea ei nu ruginește. New York, ianuarie 2004 (Familia, nr. 4/2004) Înainte și dupătc "Înainte și după" „Virgil Duda este unul dintre cei mai buni romancieri ai noștri”, scria Paul Georgescu, el Însuși un extraordinar om de litere, critic și prozator de primă mână. După un sfert de veac, verdictul nu doar se confirmă, ceea ce nu este puțin, În orice perioadă, În orice literatură și pentru orice scriitor, dar Își capătă o sporită semnificație. Ar fi, poate, fastidios să recapitulăm din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
stilul acelui realism magic latinoamerican cu care scrisul lui Bănulescu a fost comparat uneori. Nu-mi trecea prin minte atunci că magicul nu era decât prevestirea realității care va să vină curând și că burlescul negru al situației evocate de prozator Îl va adeveri chiar realitatea cotidiană, În nici un deceniu. O imagine care m-a vizitat, adesea, de departe, după 1989, cu regretul că nu o pot rediscuta cu profetul de la București... Bănulescu s-ar fi amuzat, presupun, constatând că, acum
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
foarte numeroase și unele, și celelalte) se operează pe baza unor „afinități elective”, fără pretenția de a acoperi totalitatea peisajului românesc sau universal. În măsura În care volumul are un pronunțat caracter publicistic și se datorează nu unui „critic de profesie”, ci unui prozator constant preocupat de producția confraților săi, sunt inevitabile unele accente subiective care pot - când și când - crea impresia de partizanat. Îndeobște aceste sublinieri au Însă un patos afirmativ, nu negator. Laudele sunt cele care ar putea, uneori, să pară exagerate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și, cum spuneam, cu vădită generozitate. Aș sublinia acest din urmă punct, ca cel mai important dintre toate: disponibilitatea rară pe care Norman Manea o manifestă pentru tot ceea ce i se pare valoare În producțiile celorlalți. Cunosc puțini poeți sau prozatori care, fără să se pretindă neapărat critici, să probeze nevoia organică de a susține munca atâtor autori din preajmă. Norman Manea practică o publicistică literară de susținere, de pe urma căreia un prim beneficiu important revine Înșiși autorilor comentați, dar nu numai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ideologice” a cărților a durat aproape trei luni - tovarășul Mihai Dulea conducând operațiunea și Împingând vigilența până la absurd. Și, cum vom vedea, această nouă verificare nu a fost fără urmări. Nu a fost autorizat să primească premiul acordat de juriu prozatorul și eseistul Norman Manea, a cărui remarcabilă carte, intitulată Pe contur, carte adunând o parte din publicistica autorului, a fost radiată de pe lista premiilor. De ce? Pare-se că motivul invocat de același omnipotent astăzi tovarăș Dulea ar fi că În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ca fiind ciuntite masiv de cenzură. ș...ț * Radio „Vocea Americii”, 30 septembrie 1987 La microfon Victor Moroșan Norman Manea publicat În Germania Federală Editura Steidl din Göttingen a anunțat recent tipărirea În limba germană a volumului Biografie robot al prozatorului român Norman Manea. Volumul urmează a fi difuzat În librăriile din Germania Federală la Începutul lunii octombrie. Numele lui Norman Manea a circulat În ultimele luni Într-un context particular, o dată cu vestea parvenită În Occident despre retragerea premiului Uniunii Scriitorilor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
relatare: Editura Steidl din Göttingen anunța de curând pentru această toamnă o suită de apariții editoriale, cu nume de rezonanță În spațiul european occidental. În lista scriitorilor se află Günter Grass, Franco Buono, Günter Wallraff și, nu pe ultimul loc, prozatorul român Norman Manea. Volumul acestuia din urmă, Biografie robot și alte povestiri, cu o postfață semnată de Dieter Schlesak, unul din traducătorii cărții, urmează a fi difuzat În librăriile din Germania Occidentală luna viitoare. Editura Steidl Îi face lui Norman
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În spațiul cultural german, prezentarea editurii Steidl din Göttingen continuă subliniind apropierile care au fost făcute de către criticii literari Între proza lui Manea și aceea a unui Musil sau Malcolm Lowry. Informațiile publicate de editura Steidl amintesc de asemenea că prozatorul român se află la ora actuală În Germania Federală cu o bursă a Academiei de Arte din Berlin, În cadrul programului ei de schimburi culturale, unde, după informațiile noastre, urmează să rămână până În ianuarie 1988. Revista israeliană de limbă română Minimum
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
măcar acum, țărâna ușoară, cum se spune În românește. New York, aprilie 2002 (Familia, nr. 6/2002) Cum se face o potcoavătc "Cum se face o potcoavă" Numărul 4/2001 al revistei Apostrof, intitulat În lumea taților, mi-a revelat un prozator de care habar nu aveam. „Și ce meserie a avut tatăl dumitale? Fierar. Cum adică fierar? Fierar potcovar, zic. Și tatăl lui ce-a fost? Tot fierar, ca și fratele tatei. Formidabil. Nu știu ce i se părea formidabil. Și ce făcea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu putem «crea») senzațiile de electricitate și magnetism, fiindcă nu avem organe speciale care să aducă mișcările provocate de acestea În conștiință”, susține teza care ne-a rămas de la elevul Blecher, datată 28 decembrie 1926. În cartea de debut ca prozator, obsesia limitării va sigila paginile cele mai răscolitoare. Insuficiența, rigiditatea, falsitatea ființei noastre ca receptor și transmițător sunt consecințele iremediabile ale unei predeterminări care ne obligă să fim doar ceea ce suntem, fără să putem răsturna premisele. Cu cât devenim conștienți
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Însuși le produce, nu rezultase, se vedea bine, din naivitate sau optimism, cum credea studentul din Tbilisi, ci din nevoia ultimă de a „forța” grația zeilor. Când am ieșit În stradă, Marie-France Îmi povestise Întâlnirea lui Ionesco cu un important prozator român. După ce inspectase sceptic spațiosul apartament, situat În centrul Parisului, pe Boulevard Montparnasse 96A, vizitatorul de la București și-a exprimat dezamăgirea că unui scriitor de asemenea anvergură, membru al Academiei Franceze, nu i se asigură o vilă, cu grădină și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de altfel, În avanpremieră, două dintre povestiri, incluse, ulterior, Într-o elegantă antologie intitulată 60 Years of Great Fiction - În care m-am descoperit sub prestigioasa umbrelă a tradiției literare a revistei pe care o conducea, dar și alături de marii prozatori ai secolului XX, promovați În Statele Unite de William și colegii săi. Citind În 1992 cuvintele sale precise și semnificative pe coperta cărții mele de eseuri On Clowns, am Înțeles, instantaneu, că semnatarul știa multe despre nazism, comunism și dictatură, despre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
repunând în drepturile lor exuberanța limbajului, firescul, colocvialitatea, fapt ce nu scapă vigilenței ideologice, prin intermediul lui J. Popper, contrariat că „unui conținut nou de viață i se mai suprapun forme de expresie învechite, care nu-i mai corespund”. Ideologul cere prozatorului „părăsirea clișeelor naturaliste anacronice”, fiindcă „noi așteptăm de la scriitorii noștri portretul țăranului împroprietărit, în care se naște conștiința demnității omenești” (Un scriitor talentat și o concepție literară depășită, 19/1948). Reportajul se bucură de un spațiu generos, fiind înscris în
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
cu valoare de document istoric și moral (Monica Lovinescu, Theodor Cazaban, Constantin Amăriuței, Adrian Marino ș.a.). În Noi, cei din pădure, sumarul se constituie pe aceleași fundamente, îndeosebi prin comentarea unor contribuții publicistice, legate de evenimente de răsunet, ale unor prozatori și dramaturgi (Tudor Arghezi, G. M. Cantacuzino, Vintilă Horia) și poeți (C. Tonegaru, Al. Ciorănescu, Nicu Caranica ș.a.), asupra unora insistându-se cu predilecție (Mircea Eliade). Nu puține din aceste recuperări îmbogățesc semnificativ reliefurile literaturii scrise mai întâi în țară
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
profesor la Sânnicolau Mare, lucrează, între anii 1951 și 1956, în redacția clujeană a Editurii pentru Literatură, apoi devine colaboratorul intern al revistei pentru copii „Napsugár” din Cluj. Din 1990 este redactorul responsabil al revistei romano-catolice „Keresztény Szó”. Preocupările de prozator ale lui F. sunt secondate de o prodigioasă muncă de traducător din proza română și germană. Din literatura română transpune predilect autori contemporani, îndeosebi din proza și dramaturgia lui Dumitru Radu Popescu. A realizat, de asemenea, versiuni în limba maghiară
FODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287061_a_288390]
-
, Ion (11.X.1887, Vlahoclisura, Grecia - 1946), poet, prozator, publicist și traducător. Este fiul unui comerciant aroman. A urmat liceul la Bitolia (Macedonia), apoi Facultatea de Filosofie și Litere din București. Debutează editorial cu un volum scris în dialectul aroman, Cântițe și-ndoauă isturii aleapte, apărut în 1912. Este corespondent
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
fragmente atrag atentia: tablourile arcadic-pastorale, ultima parte din poemul Adonis (alcătuit din patru secțiuni, scrise în endecasilabi), unde se evocă atmosferă hibernal-funebră, meditațiile privind virtutea artei de a învinge timpul (în poemul Tagi-Mahal) nu sunt lipsite de fior liric. Că prozator, F. e interesat de frescă de moravuri. Bun cunoscător al istoriei și al lumii turce, el urmărește în românul Vis și realitate (1927), pe fundalul ultimelor decenii ale Imperiului Otoman, destinul unui tânăr intelectual de extracție modestă, care ajunge lider
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
o pradă), Radu G. Țeposu, Valentin Vișan, Șerban Foarță ș.a. Dintre interviuri se remarcă acelea ale lui Daniel Vighi și Ioan Morar cu profesorul Eugen Todoran (3/1979), un dialog al lui Valentin Vișan cu Petre Ghelmez, un altul cu prozatorul Mihai Sin (2/1982) și, în fine, un nou dialog cu Eugen Todoran, despre expresionismul lui Lucian Blaga (1-2/1988). Anul 1982 se încheie cu două numere ale unui supliment literar de șaisprezece pagini, în care se regăsesc semnăturile lui
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
Pora, iar la rubrica „Profiluri XX” Mircea Cărtărescu întreprinde O lectură arhetipală a nuvelei „Moartea la Veneția”. Anii 1984 și 1985 nu prezintă interes din punct de vedere literar. Abia din 1986 reapare preocuparea pentru susținerea scrisului unor tineri poeți, prozatori și critici. Semnificativă este rubrica „Atelier literar”. În 1989 Eva Behring abordează Avangardismul românesc, sunt incluse trei articole despre actualitatea clasicului I.L.Caragiale, iar Gabriel Marineasa se înfățișează în ipostaza de prozator. De reținut și faptul că la începuturile publicației
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
reapare preocuparea pentru susținerea scrisului unor tineri poeți, prozatori și critici. Semnificativă este rubrica „Atelier literar”. În 1989 Eva Behring abordează Avangardismul românesc, sunt incluse trei articole despre actualitatea clasicului I.L.Caragiale, iar Gabriel Marineasa se înfățișează în ipostaza de prozator. De reținut și faptul că la începuturile publicației este consemnată activitatea cenaclului „Pavel Dan”. În timp, la F.s. mai scriu Adriana Babeți, Gh. Pruncuț, Val Antim, Eugen Dorcescu ș.a. D.B.
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
FILIMON, Nicolae (6.IX.1819, București - 19.III.1865, București), prozator și publicist. Fiu al Mariei și al lui Mihai Filimon, protopop la Biserica Enei din București, F. învață la început la școala din chiliile bisericii, apoi sub oblăduirea marelui logofăt Scarlat Bărcănescu și a clucerului Eftimie Răsuceanu. Va fi făcut
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
și scrierile lui Nicolae Filimon, București, 1943; N. Mihăescu, Valori literare în opera lui N. Filimon, București, 1943; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 112-115; H. Zalis, Nicolae Filimon, București, 1958; G. Călinescu, Nicolae Filimon, București, 1959, republ. în Opere, XVII, 5-220; Cioculescu, Prozatori, 57-107; Brădățeanu, Istoria, I, 199-202; Viorel Cosma, Nicolae Filimon, critic muzical și folclorist, București, 1966; Ist. lit., II, 644-664; Ivașcu, Ist. lit., I, 493-503; Vârgolici, Retrospective, 171-201; Zaciu, Viaticum, 83-93; Aurel Martin, Introducere în opera lui N. Filimon, București, 1973
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
FRIDUȘ, Al. I. (pseudonim al lui Alfred Iacobitz; 20. X. 1926, Iași), poet prozator și publicist. Este fiul Eugeniei (n. Botez) și al lui Johannes Iacobitz. Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași, absolvind-o în 1955. Își începe activitatea publicistică încă din studenție, ca redactor responsabil la almanahul
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]