9,377 matches
-
se aruncă ,gozul” spre apus zicându-se: „Să se curățească toate relele din casă, să se ducă cum merge soarele la apus” Anumite lucruri ca îmbăiatul copilului, ,strânsul” apelor din nouă izvoare pentru locuit, semănatul holdei, se fac numai între răsăritul și asfințitul soarelui. Sunt cunoscute multe plante cu puteri tămăduitoare: tăltinoaia pentru hemoragii, pojornița pentru stomac și ficat, breiul pentru dureri reumatismale, spănzul pentru mai multe afecțiuni ale animalelor și preventiv, baierele inimii pentru inimă, iar matraguna este folosită în
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
tunând să dai cu capul de ceva tare, lemn sau piatră ori fier zicând: , Cer, cer/ Capul meu defier”. La terminatul frământatului pâinii e bine să zici: "Adă-ți aminte de dospit/ Ca fata mare de mărit,/ Ca soarele de răsărit”.(Ileana Copil) Când mănânci prima dată dintr-un fel de mâncare într-un sezon, e bine să duci la gură prima îmbucătură cu mâna întoarsă pe deasupra capului deoarece atunci vei trăi și în anul următor în acea vreme. Nu e
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
închis, să fie închisă gura păsărilor când vor trece pe lângă semănătură ca să n-o mănânce. Semănătorul va semăna cu capul descoperit și nu va scoate o vorbă tot timpul lucrării. La început se vor arunca trei pumni de sămânță spre răsărit, să răsară holda curată ca soarele.( Florian Vandici) La tăiatul porcului e bine ca „henteul” - cel care taie porcul - ,să fie curat”. In ziua respectivă, să se spele bine pe corp, să-i primenească lenjeria în ziua premergătoare, chiar și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
din sat cu rol de moașă. Dacă nașterea are loc ziua, îndată ce este moșit copilul îl închină către soare zicând: , Să fie curat ca mândrul soare”. Dacă copilul se naște noaptea lucrul acesta se va face în prima dimineață la răsăritul soarelui (Irma Ianc). Se întâmplă uneori ca la naștere, copilul să aibă cordonul ombilical pe după gât. In acest caz moașa trebuie să-1 dezlege zicând: „Il dezleg să nu moară legat și îl leg pă lucrul pământului”. Alteori copilul poate avea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
viața lui să nu-i fie frig la picioare. Apa pentru baie se încălzea în ,ciubanc” (ulcior), dar nu se lăsa să fiarbă ca să ,sfârâiască” pe foc , deoarece nasul copilului se va înfunda. Apa se ia de la izvor numai după răsăritul soarelui și înainte de asfințit. La alăptare copilul se pune prima dată la sânul drept pentru a fi om drept. Femeia care alăptează nu e bine să meargă departe de casă sau să treacă peste ape că-și poate pierde laptele
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
nemăritate. In groapă se aruncă bani cu care mortul va plăti vamă duhurilor rele, ca să nu-l trimită îndărăt acasă. Până nu de mult mortul era bocit de către femei, rudele cele mai apropiate, începând cu prima dimineață după deces, la răsăritul soarelui. Bocitul era repetat și în următoarele două dimineți, apoi pe tot parcursul drumului de la casă până la groapă. Groparii rămân să aranjeze mormântul, iar ceilalți se întorc acasă împreună cu preotul care face întâi „feștanie” în toată casa, apoi „sfințește bucatele
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
iarna va mai ține încă 40 de zile. In cazul în care este înnorat, nu-și va vedea umbra și nu va mai intra în bârlog deoarece va începe primăvara. Tot în luna februarie la „sfinți”, dacă bate vântul dinspre răsărit va fi un an sărac, secetos, cu vânturi reci și seci de la răsărit. Dacă în aceeași zi bate vântul de la apus, va fi un an bogat(Floarea Bolojan). In ultima săptămână din „câșlegi”, numită săptămâna albă, bătrânii mâncau numai lapte
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
înnorat, nu-și va vedea umbra și nu va mai intra în bârlog deoarece va începe primăvara. Tot în luna februarie la „sfinți”, dacă bate vântul dinspre răsărit va fi un an sărac, secetos, cu vânturi reci și seci de la răsărit. Dacă în aceeași zi bate vântul de la apus, va fi un an bogat(Floarea Bolojan). In ultima săptămână din „câșlegi”, numită săptămâna albă, bătrânii mâncau numai lapte și brânză. La „lăsatul secului” se organizează „hidede”. In prima săptămână din postul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
care a doua zi s-au dus la locul cu pricina, n-au gasit nicio groapă decât piatra pe care afirma cel bolnav că stătuse ciudatul paznic. In dimineața zilei de Paști e bine să iei apă din izvor înainte de răsăritul soarelui, într-o cofă în care se pun bani de aur sau argint. Dacă te vei spala cu această apă vei avea fața curată și trecere la toate, ca banul, prin urmare toți ai casei îndeplineau acest ritual.( Dumitru Ianc
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
satele Toderița, Mândra iar mai puțini din satul Ileni și Făgăraș care se duceau seara acasă. Cei din Toderița și Mândra au început să își facă bordeie pentru a fi mai aproape de punctul de lucru, apoi case în partea de răsărit a râului Sebeș la cca. 500-1000 de m, în locul numit și astăzi ""În Cotun"" (cu alte denumiri: "Cioampa, Peste Vale, Pe Bucutea"). Puțin mai târziu pentru a reduce cheltuielile cu transportul lemnelor spre Făgăraș, la ieșirea din satul Ileni s-
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
sculptat și s-au repictat pereții interiori între anii 2007-2009 de către pictorii Virgil și Livia Pavel din Sibiu. Bisericile au următoarele dimensiuni constructive: Stilul arhitectural se încadrează în forma de "corabie", în stilul bazilicii romane, cu patrulater alungit care spre răsărit se termină într-un semicerc de pereți plani, cu acoperăminte mai mult plane decât semirotunde. 1.Preotul Vichente Popa Grama (n. 1852 - d. 1930) a fost o personalitate importantă a satului Râușor, fiind de altfel și eroul satului, voluntar în
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
satul era așezat parțial pe drumul ce duce de la Ucea la Corbi, adică pe un segment din drumul național de pe vremuri din Țara Făgărașului, rămas până astăzi sub denumirea de “Calea țării”. Datorită unui incendiu care a distrus partea de răsărit a satului (după o altă tradiție datorită molimei), locuitorii rămași fără locuințe și-au construit altele de-a lungul râului Ucea, satul căpătând configurația actuală. Vechea vatră a satului se putea observa până nu demult. E interesant de relatat că
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
Geza al II-lea, adică după 1162, ca ""alii Flandrenses"", în ultimul sfert al secolului XII) au găsit pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o mică capelă. Aceasta era construită din calcar alb-verzui, avea formă rectangulară, cu absidă semicirculară spre răsărit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau colțurile sălii și începutul absidei, o arcadă semicirculară a intrării sudice. Sala avea un tavan plat, absida o semicalotă (lungimea capelei era de 13,5 m, a sălii de 9,80
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
sătul era așezat parțial pe drumul ce duce de la Ucea la Corbi, adică pe un segment din drumul național de pe vremuri din Țară Făgărașului, rămas pînă astăzi sub denumirea de “Calea țării”. Datorită unui incendiu care a distrus partea de răsărit a satului (după o altă tradiție datorită molimei), locuitorii rămași fără locuințe și-au construit altele de-a lungul rîului Ucea, sătul căpătînd configurația actuala. Vechea vatra a satului se putea constată pînă nu demult. Denumirea de Ucea a localității
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
într-un document emis de cancelaria voievodului muntean Mircea cel Bătrân), dar din cauza lipsei de apă, tot mai acută, ori din cauza apropierii prea mari de hotarul satului Toderița, populația a început să se mute la vreo 3 - 4 km spre răsărit, în locul în care se găsește astăzi satul Vad. Cea mai veche mențiune referitoare la Vad datează din secolul al XV-lea. Printr-un document din 10 iunie 1417, Mircea cel Bătrân a întărit lui "Ion", lui "Borcea" și lui "Calian
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
vulcani mai mici Bromo, Kursi( în indonezină "scaun"), Batok (în indoneziana "piatră"). Marea de nisip cu un diametru de 10 km, a fost strict protejată de lege încă din 1919. Cel mai spectaculos rămâne Bromo prin activitatea să și prin răsăriturile unice pe care le oferă. Bromo este unul dintre vulcanii venerați din Indonezia la care în fiecare an se aduc ofrande zeului vulcanului în ceremonia Kasada. În fiecare an , în a 14-a zi a lunii Kasada, din calendarul Tegger
Bromo () [Corola-website/Science/301012_a_302341]
-
hidrografice ale Crasnei si Crișului Repede. Localitatea Cizer, în structura sa actuală, cuprinde și satul Boianu Crasnei. Împreună, cele două așezări se învecinează cu satele Plesca la nord, Bănișor și Mal spre vest, Calea Lată în sud și Pria spre răsărit. Cizerul este situat la o distanță de 35 km față de municipiul Zalău Populația totală a așezării la recensământul din 1992 număra 1947 locuitori, din care 1816 erau români, 126 rromi, și 5 de alte naționalități. Numărul locuitorilor este într-o
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
secolul 18 majoritatea sesiilor iobăgești erau înșirate de-alungul văii Cizerului, cu câteva excepții pe "Valea Așului" și pe "Valea Rupturii". Harta iosefină, din jurul anului 1770, surprinde atât vatra veche de pe vale cât și o extensie spre Boianu Crasnei, limitată spre răsărit de "„ulița lu Cojoc”". Din aceasta coborau în vale "„ulița Dumii”", "„a Vesii”", și probabil cea "„a Mărceștilor”". Migrarea spre răsărit a așezării s-a accentuat odată cu trasarea "„drumului vechi al țării”" de-a lungul hotarului de răsărit al satului
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
iosefină, din jurul anului 1770, surprinde atât vatra veche de pe vale cât și o extensie spre Boianu Crasnei, limitată spre răsărit de "„ulița lu Cojoc”". Din aceasta coborau în vale "„ulița Dumii”", "„a Vesii”", și probabil cea "„a Mărceștilor”". Migrarea spre răsărit a așezării s-a accentuat odată cu trasarea "„drumului vechi al țării”" de-a lungul hotarului de răsărit al satului. În 1790 acest drum de hotar era încă unul secundar, circulat mai mult de localnici spre târgul de la Hodin și spre
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
limitată spre răsărit de "„ulița lu Cojoc”". Din aceasta coborau în vale "„ulița Dumii”", "„a Vesii”", și probabil cea "„a Mărceștilor”". Migrarea spre răsărit a așezării s-a accentuat odată cu trasarea "„drumului vechi al țării”" de-a lungul hotarului de răsărit al satului. În 1790 acest drum de hotar era încă unul secundar, circulat mai mult de localnici spre târgul de la Hodin și spre satele din valea Crișului Repede. Într-o hartă a Transilvaniei de la 1832 "„drumul țării”" apare deja marcat
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
aparține lui Gheorghe Bașta iar in 26.09.1672 moșia de la Poarta de Fier trece in posesia lui Szentivamyr Samuel. În lucrările monografice de la începutul secolului al XX-lea se mentioneaza: Vașcapău este un sat mic așezat înspre marginea de răsărit a "comitatului Sălaj" și din vremurile cele mai vechi a fost locuit numai de români. Poporul povestește că pe locul acesta a fost așezat mai demult satul Ciumărna. În afară de știrile scrise este cunoscut faptul că la o distanță de 15
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
din culmi deluroase despărțite de pârâul Marin. Satul este amplasat pe două dealuri, unul cu expoziție nordică, iar celălalt cu expoziție sudică. Cei doi versanți sunt uniți printr-o coastă de deal, situată în partea de vest a satului. Înspre răsărit, dealurile sunt deschise, dând posibilitatea scurgerii apelor spre Râul Crasna. Altitudinea Marinului variază între 288 de metri, lângă Biserica Ortodoxă „Sfinții Mihail și Gavril”, și 392 de metri, la Colțul Hireazului. Casele situate la cea mai mare altitudine sunt cele
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
comuna Seaca din județul Teleorman, Muntenia, România. Până în anul 1965, localitatea s-a numit Cioara si a fost comună de sine stătătoare. Satul Năvodari din comuna Seaca, este situat la nord de Dunăre la aproximativ 5 - 6 km, și la răsărit de Gura Oltului la 20 - 30 km, în acea parte a Munteniei neocupată de romani în urma victoriei armatei romane asupra Daciei. Partea de sud a Munteniei, inclusiv satul Năvodari, a dispus în trecut și dispune și în prezent, de pământ
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
de înmormântare pentru oamenii bogați ai grupului, alături de movilă se afla cimitirul unde erau înmormântați oamenii de rând). În limbajul localnicilor încă se mai păstrează denumiri ca:Măgura Ciorii (sau Măgura Pristoaselor), situată deasupra satului Năvodari Cimitirul Vechi, situat la răsărit de măgură , Măgura Vânătorilor situată deasupra comunei Vânători, Găvanul Sârbilor situat În nord vestul satului Măgura Luciei situată la sud de comuna Seaca, în jurul Lacului Lucia. După sfârșitul războaielor daco-romane, o parte a Daciei a fost transformată în provincie romană
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
limesul Alutanus nu a satisfăcut pretențiile administrației romane și de aceea cu doi ani înainte de a muri Traian (Traian a murit la 11 august 117 ), a început construirea Transalutanusului (un al doilea val de apărare situat la 20-100 km spre răsărit de primul, pe o lungime de 235 km) care ținea de la Dunăre din dreptul localității Poiana (fosta comună Flămânda) spre Roșiorii de Vede, Câmpulung Muscel, Cumidava (Râșnov Jud. Brașov) Finalizarea acestor construcții a avut loc în vremea împăratului Septimiu Sever
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]