8,256 matches
-
alții, că e putred de bogat și are nevoie disperată de o femeie cu care să călătorească prin lume, o femeie care să testeze fantasticele servicii ale lanțului de spa-uri de lux. Julia și-a strâns degetele ca în jurul unui stilou imaginar. — Deci unde mama mă-sii trebuie să semnez? Ei, presupun că fiecare doarme așa cum își așterne, a râs Susan. Atâta timp cât nu te măriți cu el! —Să nu mă mărit cu el? Julia s-a uitat la ea nevenindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ostracismul nostru social e aproape complet. Mă cuprinde dintr-odată dorința să fiu una dintre femeile acelea care răspund la invitații cu promptitudine, pe hârtie de scris groasă, de culoarea untului și cu chenar creat de William Morris. Și cu stiloul, nu cu o cariocă uscată de culoare verde deschis pe care am pescuit-o din penarul lui Emily. Rich dă din umeri. — Revino-ți, Kate. O s-o iei razna. Poate, dar mi-ar plăcea să am de ales. 11.57
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pe un ton cam prea ridicat. Sunt doar o femeie foarte ocupată care nu are nevoie de un copil În plus În acest moment. Așa că dacă ați putea să-mi dați rețeta... Doctorul notează ceva Încet și meticulos, cu un stilou antic pe al cărui nas s-a adunat un guguloi de muci de cerneală. Fiecare cuvânt pe care-l scrie cu el are un aspect gata mânjit. Mă Întreabă dacă mai am și alte simptome. Dar nu sunt bolnavă. Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
delicios să te scufunzi În zăpada rece, acceptând neantul. Mă gândesc la căpitanul Oates, la Polul Sud: —O să ies acum și s-ar putea să lipsesc ceva timp. —Doar ce te-ai Întors, Katie, se răstește Rod țintindu-mă cu stiloul lui Mont Blanc. Îmi dau seama că am spus cu voce tare ce gândeam, ca una dintre acele femei nebune care umblă pe străzi Îmbrăcate În saci de gunoi, turuind despre lumea lor interioară paranoică. —Scuze, Rod. E vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ar folosi-o, oricum, la fel cum nici o femeie care vrea să fie luată În serios nu o poate face.) „Bineînțeles, bebelușul nu va produce nici o schimbare, James“, m-am auzit spunând, iar el a notat ceva În carnet cu stiloul lui Cartier de aur. „Devotament?“ a scris el și a subliniat cu două linii. Voi dori să mai reduc din numărul de clienți străini pe care-i aveam? Desigur că nu. Nu am știut. În luna a opta, am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
prezența continuă a deltaplanului, mi-am coborît privirea. Pe solul acoperit de cărbune erau două monede de argint, probabil modul șoferului de a-și exprima disprețul la adresa familiei celui care Îi măcelărise angajatorii. Am Îngenuncheat și am Împins monedele cu stiloul, apoi mi-am dat seama că erau o pereche de chei de mașină prinse laolaltă cu o mică za de metal și parțial Îngropate În țărînă. Fără să stau pe gînduri, am fost convins că că erau cheile Bentley-ului, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
al cărui nume adevărat este Brian Dumpster. Bill își râse în barbă. —Brian Dumpster! repetă el. —Ce chestie! Deci tatăl tău e american? —Bravos, Bill, ai câștigat Premiul pentru credulitate Hugo Fielding pe anul 1998! O să-ți primești mai târziu stiloul placat cu argint, zise Hugo cu aciditate. Bill pufni și mormăi ceva despre fătălăii cu pretenții, iar Hugo își miji ochii în semn de amenințare. —Drăguță, zise el pe tonul cel mai degajat, rămânând un pic în urmă pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
zăbovească: era doar un birou. Observă câteva fire tăiate atârnând precum rădăcinile unui copac prăbușit: cineva furase telefoanele și faxul și lăsase restul. Poate că le-a scăpat ceva, se gândi Salam. Trase de sertarele biroului, sperând să găsească un stilou din aur sau chiar o casă de bani. Dar nu găsi decât niște coli vechi de hârtie. Dedesubt se afla un sertar mai mare; o să-l deschidă și pe ăsta și o să plece. Încuiat. Se îndreptă spre ușă, dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
prin care să caute. Era o fundătură. Se mai uită o singură dată la birou. Gândește, Maggie, gândește. Doar un telefon, un fax, un carnețel gol, o poză cu, presupuse ea, Eyal și sora lui când erau mici, și un stilou într-un suport. Nimic. Se îndepărtă, după care se întoarse iarăși. Luă carnețelul, îl ridică și îl ținu în bătaia luminii. —Uri! Vino încoace! Acolo, ca și cum ar fi fost incrustate în pagină, se zăreau urmele fără cerneală a ceea ce spera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
un fel de album pe care i-l punea majordomul pe masa din sufragerie, după desert, și așternea pe hârtie, cu scrisul lui elegant și curgător, menu-ul pentru ziua următoare. Avea un obicei ciudat de a-și lăsa creionul sau stiloul să vibreze chiar deasupra hârtiei În timp ce se gândea la următorul șir de cuvinte. Mama dădea din cap, aprobând vag sugestiile lui sau făcea o grimasă. Gospodăria era cu numele pe mâna fostei ei doici, ajunsă pe vremea aceea o băbuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
grenadă germană a fost lăsată să explodeze la câțiva metri de vizitatori. Înainte de a fi publicat În volum, raportul a apărut În foileton Într-un cotidian rus. Acolo tata relatase cu o anumită naivitate caracteristică vechii lumi, cum Îi dăruise stiloul lui marca Swan amiralului Jellicoe, care i-l luase cu Împrumut la masă pentru a da un autograf pe o listă de bucate și Îi elogiase penița delicată și fluentă. Această nefericită dezvăluire a mărcii stiloului a fost prompt reflectată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
lumi, cum Îi dăruise stiloul lui marca Swan amiralului Jellicoe, care i-l luase cu Împrumut la masă pentru a da un autograf pe o listă de bucate și Îi elogiase penița delicată și fluentă. Această nefericită dezvăluire a mărcii stiloului a fost prompt reflectată În ziarele londoneze printr-o reclamă „Mabie, Todd and Co., Ltd.,“ care cita traducerea pasajului și Îl Înfățișa pe tata Înmânând produsul firmei comandantului-șef al marii flote, sub cerul haotic al unei bătălii navale. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Să nu vomiți, ai grijă. Ia întâi o gură mică, de curaj, mi-a șoptit Ana. La masa de lângă noi se așezase scriitoarea. O bătrână care venea parcă de când lumea acolo. Scotea teancuri de foi, caiete, grămezi de pixuri, creioane, stilouri și scria întruna. Mă fascina întotdeauna când o vedeam. Dar despre ea, poate, altă dată. Acum ridic paharul de votcă și încă ezit dacă să beau sau nu. Îl țin în dreptul nasului și las, mai întâi, să mă inunde boarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
magazin, mi-am pus pe jos lângă mine servieta și sacoșa de la SavaMart și-am scos felicitarea din pungă - am zâmbit din nou doar privind-o. Ce fel de nebunie era asta? Am clătinat din cap și mi-am scos stiloul din buzunarul de la piept, apoi, înainte de a mă gândi prea bine și a sfârși prin a nu scrie nimic, am scris: „Sper doar să te faci bine curând“ la marginea de jos a paginii dinăuntru. Am ezitat întrebându-mă cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Eram sigură că nu mă înșel. Puse cartea poștală pe masă, luă o bucată de hârtie și încercă să imite semnătura profesorului. După mai multe tentative se declară satisfăcută. ― O să meargă! Ceilalți o priveau muți. Bătrâna duse degetul la frunte: ― Stiloul! Sculptorul îl scoase grăbit pe al lui și i-l oferi. ― Domnule Matei, râse îngăduitor Melania Lupu, gîndiți-vă ce și-ar închipui Miliția constatând că Panaitescu a folosit stiloul dumneavoastră. Pe al lui îl caut. Îl găsiră într-unul din
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
O să meargă! Ceilalți o priveau muți. Bătrâna duse degetul la frunte: ― Stiloul! Sculptorul îl scoase grăbit pe al lui și i-l oferi. ― Domnule Matei, râse îngăduitor Melania Lupu, gîndiți-vă ce și-ar închipui Miliția constatând că Panaitescu a folosit stiloul dumneavoastră. Pe al lui îl caut. Îl găsiră într-unul din buzunare. Bătrâna se așeză din nou în fața biroului. Cu un calm desăvârșit, fără să-i tremure mâna, reproduse dintr-o singură trăsătură de condei iscălitura lui Panaitescu. P-ul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
parafa complicată erau desăvârșite. ― Fantastic! exclamă sufocat Matei. Asta zic și eu plastografie! Melania Lupu își îndreptă spatele: ― Nu e mare lucru. Puțină îndemînare. Cartea poștală o s-o rupem. Să nu se poată face comparație... Șochează două semnături identice. Șterse stiloul cu batista, apoi clapele mașinii de scris. Se adresă cu un surâs amabil sculptorului: ― Domnule Matei, vreți să mă ajutați? Trebuie doar să ridicați mașina. Așa! Așa! Aici pe pat e foarte bine. Puțin mai la stânga... Perfect! Clipi privindu-l
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
conduse încetișor până în dreptul mesei. Îl așeză pe scaun. ― Să nu vă gândiți la nimic. ― ... i-a murdărit haina... Plânge... Moș Crăciun plînge! De ce-l lăsați? Nu vă e milă? Își șterse nasul cu mâneca hainei. Melania Lupu îi puse stiloul în mână. Îl mângâie încetișor pe tîmplă: ― Știți bine că da. Mi-e milă. Scrieți! Matei privi năuc tocul, coala albă de hârtie. ― Scrieți, repetă bătrâna. Dictă rar: Eu, subsemnatul Tudor Matei... Tânărul începu să scrie. Melania Lupu, aplecată peste
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu orice alt mijloc de transport în comun sau individual. Întâi septembrie a anului respectiv. O minunată dimineață a unui început promițător. Cu o mapă sub braț, neagră, din vinilin, cu fermoar metalic în care avea: un caiet nou, un stilou chinezesc cu cerneală albastră, repartiția ministerială și buletinul de identitate, acte ce trebuiau prezentate directorului de școală, coborî din tren plin de optimism și speranță. După ce a părăsit gara cu ronduri de flori și după ce a reperat coordonatele geografice ale
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un anume citat din nuvela lui Alexandru Ivasiuc, fie că, profitând de tăcerea celor din jur, chiar în autobuz sau în tren, îmi desfăceam hârtiile volante și mototolite în grabă, unde aveam anumite selecțiuni din text, copiate în fugă cu stiloul (adevărată merinde pentru cel care vrea cu orice preț să depășească discuțiile banale din jurul lui) și le reciteam de atâtea ori, pasaj cu pasaj, până reușeam să intru bine în pielea personajului. Pe o porțiune destul de întinsă a drumului, profitând
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
buimacă, scăpând „ș“-uri În stânga și-n dreapta. El trebuie să vadă tot și să treacă nevăzut. Dacă oamenii Îl recunosc, n-or să mai șpună nimic de-adevăratelea. Or să pozeze și el n-o să mai afle nimic șpecial. Stiloul domnișoarei Warren alerga pe hârtie. Acum, că-l pornise să vorbească, se putea gândi cu repeziciune. Nu mai trebuia să-l preseze cu Întrebări. Creionul ei trasa semne fără sens, care semănau destul de mult cu cele stenografice, ca să-l convingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Nu-i șănătos. Câtă dreptate aveți! spuse Janet Pardoe, oprindu-se pentru un moment pe culoar și Întorcând spre el ochii ei strălucind de admirație. Domnișoara Warren scria o scrisoare, dar Îi văzu trecând. Își pusese planșeta pe genunchi, și stiloul Îi scârțâia pe hârtie, Împroșcând cerneală și făcând găuri adânci În hârtie. Dragă verișoară Con (scria ea), Îți scriu pentru că nu am nimic mai bun de făcut. Sunt În Orient Express, Însă nu mă duc până la Constantinopol. Voi coborî la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
plătești pe socoteala mea mai mult de opt șilingi și unsprezece pence metrul. Albastru, cred - mi s-ar potrivi -, dar, desigur, nu marin. Bărbatul despre care-ți spuneam (scria domnișoara Warren, urmărind-o pe Janet Pardoe cu ochii și Împotmolind stiloul În hârtie) se crede prea deștept pentru mine, dar tu știi la fel de bine ca mine - nu-i așa, Con? - că pot fi foarte al dracului cu oricine crede așa ceva. Janet este o pramatie. Mă gândesc să-mi iau altă companioană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
mine. Ai fost Întotdeauna mai norocoasă, dar stai până o s-o vezi pe Coral. Pentru Dumnezeu, nu uita de catifeaua aia! Multă dragoste. Mabel. P.S. Ai auzit că unchiul John a murit subit ziua următoare, aproape pe prag la mine? Stiloul domnișoarei Warren sfârși scrisoarea cu un iaz mare de cerneală. Îl Înconjură cu o linie groasă și scrise Pardon. Apoi Își șterse stiloul de fustă și trase de cordonul soneriei, chemând un chelner. Gura Îi era teribil de uscată. Coral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Mabel. P.S. Ai auzit că unchiul John a murit subit ziua următoare, aproape pe prag la mine? Stiloul domnișoarei Warren sfârși scrisoarea cu un iaz mare de cerneală. Îl Înconjură cu o linie groasă și scrise Pardon. Apoi Își șterse stiloul de fustă și trase de cordonul soneriei, chemând un chelner. Gura Îi era teribil de uscată. Coral Musker rămase pentru câtva timp pe culoar, privindu-l pe Myatt și Întrebându-se dacă ceea ce sugerase Mabel Warren era adevărat. El stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]