8,234 matches
-
avut parte de așa ceva. Orientarea scheletelor din morminte a fost diferită și neregulată, întâlnindu-se câteva orientate pe direcția vest-est, cele cu sicriu; altele spre nord-vest — sud-est, iar cele mai multe pe direcția nord-sud, în special acelea de pe partea de nord a terasei, terasă care coincidea cu malul sudic al apei Bârladului în acest punct, respectiv malul drept. De asemenea, nu a rezultat nici un fel de inventar sepulcral în vreunul din mormintele răvășite. Cercetătorul ieșean Dan Gh.Teodor, căruia i-am expus mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte de așa ceva. Orientarea scheletelor din morminte a fost diferită și neregulată, întâlnindu-se câteva orientate pe direcția vest-est, cele cu sicriu; altele spre nord-vest — sud-est, iar cele mai multe pe direcția nord-sud, în special acelea de pe partea de nord a terasei, terasă care coincidea cu malul sudic al apei Bârladului în acest punct, respectiv malul drept. De asemenea, nu a rezultat nici un fel de inventar sepulcral în vreunul din mormintele răvășite. Cercetătorul ieșean Dan Gh.Teodor, căruia i-am expus mai târziu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceramice, provenite de la vase datând din secolul I î. Hr.-I d. Hr., așadar aparținând culturii geto-dace și daco-romane. Pe hotarul Torcești-Ivești, teritoriu ce se afla în vechime în stăpânirea satului Torcești, sat component al comunei Umbrărești, pe un promontoriu al terasei estice, de unde se deschide o largă perspectivă spre direcțiile din jur, am găsit ceramică de foarte bună calitate, exclusiv romană, toată de culoare roșie-cărămizie. Presupunem că a funcționat aici un post de observație al armatei romane, fie în timpul când zona
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
civilizația numită Dridu se încadrează cronologic între secolele VIII-XI. Așadar, românii din această perioadă conviețuiau cu populații alogene, dar pe vetre diferite. Reputatul cercetător de la Institutul de Arheologie din București, dr. Eugen Comșa, a realizat o periegheză „de-a lungul terasei Bârladului”, între Drăgănești și Ivești, și i-a comunicat autorului, la 1 martie 1972, rezultatele cercetării: pe un grind, din dreptul Torceștilor, „din loc în loc se găsesc fragmente ceramice mari, din vase modelate din pastă nisipoasă, lucrate la roată înceată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
informații cu caracter de legendă privind întemeierea satului și proveniența numelui Umbrărești, în două variante. Prima legendă leagă numele satului de specificul comunității, care își avea casele în cuiburi (grupări) dispersate pe sub poalele întinsei păduri din lunca Bârladului, pe fruntea terasei de vest a râului și prin unele poieni. Prin urmare, predominantă, ca fenomen natural, în întreaga așezare ar fi fost umbra la care, zice legenda, s-ar fi odihnit cândva și Ștefan cel Mare cu oștenii săi, după o grea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
până în cea a Siretului, pentru a întemeia aici sat. Deci, Umbrea ar fi fost întemeietorul satului care-i va purta numele. Ceva mai târziu, continuă legenda, un fiu al lui Umbrea, numit Condrea, ar fi urcat cu oamenii săi pe terasa de vest a Bârladului, și ar fi întemeiat satul Condrea. În mod evident, numele celui ce a inițiat urzirea noii așezări a fost preluat, ca și în cazul precedent. Antroponimele Umbrea din legendă și Umbrar din realitatea documentară nu sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de hotar. Cu alte cuvinte, deși convențional, hotarul de aici s-a păstrat neschimbat. Extrema răsăriteană a hotarului de nord pornea din Valea Herătăului, unde făcea „cheutoare” cu moșia Trohăneștii (Barcea), și mergea spre apus, în linie relativ dreaptă “traversa terasele și larga luncă a Bârladului, până într-o veche matcă, de unde cotea apoi spre nord, urmând de fapt vechiul curs al Bârladului, numit în hotarnica din 1892 din Bârlăzelul Sec, separând până aici moșia Umbrăreștilor de moșia Trohăneștii a mănăstirii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
știm precis când a început desprinderea și nici care a fost motivul ei) o colectivitate de oameni, care și-au alcătuit locuințele în grupuri, prin poienile din pădurea aflată pe malurile Bârladului, pe o întindere de 5-6 km și pe terasa de vest, la Condrea de mai trâziu, ca de aici, o bună parte, să treacă peste Siret. Toate aceste grupuri de locuitori au rămas, din punct de vedere juridic, administrativ-teritorial și social-economic, în comunitatea cunoscută și atestată, prin documentele scrise
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și, foarte important, izvoare de apă, izvoare dispărute în prezent în urma lucrărilor de mutare a cursului apei Bârladului și de desecări prin care a fost acoperit și vechiul curs. Au fost distruse în aceste împrejurări și împrăștiate vestigiile arheologice de pe terasa de aici, inclusiv necropola străveche, fără ca cei îndrituiți să fi întreprins demersurile și lucrările necesare în vederea salvării și valorificării științifice a urmelor materiale vechi din zona afectată de lucrări. Sondajul întreprins în 1988 a fost doar un pretext pentru obținerea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni reduse, din epoca feudală timpurie sec/olele/ VIII-IX”. Evident că așezarea menționată se circumscrie perioadei de cultură Dridu, adică începutului afirmării etniei românești. Grindul trebuie localizat la poala terasei inferioare de la est de apa Bârladului, cursul vechi. Într-un capitol precedent am afirmat că, inițial, perimetrul satului și moșiei Torcești făceau parte integrantă din vastul spațiu al obștei umbrăreștene. Deci, comunitatea umană, ce se va dezvolta și va evolua
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Er. Grigorescu, au stăpânit-o până în anul 1945. Chiar înainte de primul război mondial, casele boierești de la Torcești nu au putut rezista inundațiilor, s-au ruinat, dar urmele lor încă se mai cunosc. Centrul moșiei a fost mutat la Ivești, pe terasă. Câteva construcții realizate aici de către vechii lor stăpâni, inclusiv o cramă modernă, sunt încă în bună stare. Așa ar fi trebuit și ar fi putut fi menținute și alte construcții, inclusiv a morii, dacă s-ar fi manifestat cât de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Salcia, determinându-ne să vedem identitatea comunitară din vechime a tuturor locuitorilor de pe cele două vetre, respectiv Cătunași și Salcia. Cum vatra Cătunașilor a fost inundată puternic, înainte și după primul război mondial, familiile de aici s-au strămutat pe terasă, entitate numită acum Umbrărești-Deal, păstrătoare a numeroase patronime din cele arătate mai sus în planul topografic al satelor Torcești și Blăjeri, întocmit de M. Nicoleanu în 1872, pe baza vechilor documente (menționate în plan); pe malul de vest al Bârladului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nostru, că grădinăritul a fost o îndeletnicire intensă pe suprafețele din lunca Umbrăreștilor, atât de către localnici, cât și prin lucrători sezonieri alogeni, se demonstrează și prin aceea că, încă în zilele noastre, locul situat între malul estic al Bârladului și terasa care-i corespunde s-a numit În grădinării, urmare a faptului că terenul era destinat culturii verdețurilor, astfel fiind numite zarzavaturile în unele documente, dar și în vorbirea locală. Iată, în continuare, informații documentare prin care se atestă grădinăritul în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Grădinării și culoare, diferită, delimitând astfel tot terenul de pe malul de est al Bârladului dintre satul Tămășeni și Slobozia (fostul Boziești), pe ambele laturi ale șoselei ce duce de la primărie la șoseaua națională și apoi la gară, dar numai până la terasă, adică exact locul pe care părinții noștri îl numeau În grădinării, deși, apoi se cultivau aici cereale. Situația s-a menținut până după primul război mondial. Cu ocazia întocmirii lucrărilor scriptice pentru expropriere, s-a întocmit și un proces-verbal, datat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numit cu termenul modern intravilan, mai existând încă unele enclave, pe care se practică grădinăritul de către localnici. E demn de menționat că respectiva îndeletnicire a luat acum amploare și ea se practică nu numai pe luncă, ci și pe ambele terase ale apei Bârladului. Este de prisos a mai specifica creșterea suprafeței cultivată în prezent cu zarzavaturi de tot felul, comparativ cu cea de altădată. Ar mai trebui, poate, adăugat ceva despre sistemul de irigații din trecut, căci grădinărie fără posibilitatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
loc de comerț, crâșma satului, dar și hanurile de la marginea satelor boierești mai mari, ori situate la încrucișări de drumuri, la treceri peste poduri, dar și pe drumurile mari cu tract intens. Spre exemplu, pe drumul cel mare Tecuci-Galați, de pe terasa estică superioară a Bârladului, în Planul hotarnic din 1841, pe direcția moșiei Tămășenilor, la extremitatea estică, găsim însemnată cu cifra 7: „Crâșmă și Drumul Mare al Galaților”. În situația că satul se afla în forma de organizare devălmașă, cazul Umbrăreștilor-răzeși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fie uscatul de pe traseul urmat de apă pentru vehiculele pe tălpige sau pe roți. Dar se poate ușor observa că albiile râurilor în zonele de câmpie, cum e la noi, au divagat de-a lungul timpului pe întreg spațiul dintre terase, drumul de uscat urmând, la rându-i, aceste mutații. Drumuri cum sunt acum șoseaua națională Tecuci-Galați ori cele care duc din șoseaua națională spre apus până la Condrea, iar spre răsărit până la Cudalbi, sunt creații din epoca modernă imediată. Vestigii arheologice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a înființa iarmaroace multianuale la Umbrărești (Siliștea) arată că drumul era încă frecvent parcurs, căci nu poate concepe nimeni o astfel de întreprindere decât într-o zonă ușor și intens circulată. Or, e posibil ca tocmai schimbarea intensității traficului de pe terasa vestică a Bârladului pe cea estică, transfer ce se produce în acest timp (perioada regulamentară), să fi constituit motivul renunțării, locul devenind mai puțin sau deloc propice demersului inițial. În lucrarea intitulată Legăturile economice dintre Moldova și Transilvania în secolele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Și totuși, acest drum era considerat „mare” în comparație cu micile căi lăturalnice, de mai restrânsă circulație ca distanță și nu ca frecvență. Căci, în zona noastră, „Drumul cel Mare” pentru traseul Tecuci-Galați a fost în tot Evul Mediu cel care străbătea terasa superioară de est a Bârladului, la peste 10 km distanță spre est de actuala șosea națională. Denumirea de „Drumul Mare”, vizând respectivul traseu, era încă păstrată și folosită de părinții noștri, când mergeam la un loc pe care îl obținuseră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la peste 10 km distanță spre est de actuala șosea națională. Denumirea de „Drumul Mare”, vizând respectivul traseu, era încă păstrată și folosită de părinții noștri, când mergeam la un loc pe care îl obținuseră, prin împroprietărirea din 1921, pe terasa de est a satului Drăgănești-Barcea, dar care la data aceea nu era decât un fel de „hațaș” lat de 40-50 m, deci urme ale unui fost drum, căci traficul se mutase demult pe actuala șosea națională, rămânând pentru cel vechi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșiilor Torcești, Bozieștii, Tămășenii, lucrat de inginerul statului, Iosif Baiardi, în anul 1841. Iar acest ingenios plan surprinde și alte drumuri decât cele arătate până aici. Actuala șosea națională Tecuci-Galați este înscrisă prin textul „Alt drum al Galaților”, cel de pe terasa superioară estică a Bârladului este prezentat drept „Drimul mare al Galaților”, însemnându-se aici cu cifra 7: „Crâșmă”, iar puțin mai la sud cu cifra 8: „Fântână”. Deci, între ceea ce localnicii numeau „deasupra dealului” și Herătău, mai aproape de această vale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-l biserica. Nu se putea altfel. Este demn de observat cum, în privința păstrării vechii forme de organizare religioasă-teritorială, limitele dintre parohii s-au păstrat chiar în condițiile în care s-au produs mutări ale vetrelor de locuit: din luncă pe terase (Siliștea, Condrea, Umbrărești-Deal). Numai fluctuațiile ca număr de populație vor genera mici schimbări în delimitarea limitelor teritoriale dintre parohii. În cele ce urmează vom încerca să supunem atenției cititorului câteva date, din care să se poată constata existența și funcționarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
est de actuala biserică a satului Siliștea. Este neîndoielnic că undeva, în perimetrul acestei vechi vetre, se află o necropolă și urme ascunse ale unei simple construcții bisericești, ce a viat înaintea aceleia de zid construită de boierii Costăchești, pe terasa vestică a Bârladului, a cărei temelie se află alături de biserica în funcțiune acum. Supoziția se bazează pe urmele arheologice care atestă o viețuire aici cu o continuitatea de câteva bune veacuri, pe faptul că am văzut, în urma lucrărilor de grădinarie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dumitru Vlad, om și preot cu un comportament exemplar din toate punctele de vedere; a păstorit peste 50 de ani (1933-1987). În prezent, parohia aceasta și a Torceștilor, ca urmare a creșterii numărului de enoriași și a extinderii satelor pe terasa de est, s-a divizat în Umbrărești-Vale și Umbrărești-Deal, ambele păstrând același hram, „Sfinții Voievozi”, parohia din deal sărbătorind și praznicul Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), în timp ce vechea parohie de la Torcești a rămas cu hramul Intrarea în Biserică (Ovidenia). Parohia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
est, s-a divizat în Umbrărești-Vale și Umbrărești-Deal, ambele păstrând același hram, „Sfinții Voievozi”, parohia din deal sărbătorind și praznicul Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), în timp ce vechea parohie de la Torcești a rămas cu hramul Intrarea în Biserică (Ovidenia). Parohia de pe terasă l-a adoptat ca patron pe Sfântul Ilie. Obștea umbrăreșteană a dat preoți și altor sate, cum au fost: „popa Gheorghe din Boziești”, ajuns preot la Itrinești (Tutova), preotul Teodor Liușcă, slujitor mulți ani la biserica Banu din Nicorești. De
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]