11,725 matches
-
Al. Candiano-Popescu, împreună cu alți deputați implicați în mișcarea republicană din august 1870 (Anton Arion, C.T. Grigorescu) fă ceau parte din gru pul de 20 de deputați care au prezentat principelui Carol, în decem brie 1870, adresa de răspuns la mesajul Tronului; era, evident, un nou afront adus domnitorului de Camera dominată de liberali. în Constituțiune un asemenea articol, care să răspundă la această mare trebuință a oricărei societăți constituite. De când s-a introdus juriul și s-a ridicat pedeapsa morții pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
câte unul; peste tot patruzeci și patru. Toate orașele unui district formează un singur colegiu cu orașele de re zidență.» Să trecem acum la alcătuirea Senatului. În toate țările constituționale, Senatul trebuie să fie un corp conservator și ponderator între Tron și Adunare. Pentru a răspunde la acest scop, trebuie ca atât alegătorii cât și aleșii să aibă o avere teritorială însemnată și un număr oarecare de senatori trebuie să fie numiți, cu anume condițiuni de admisibilitate, direct de către domn. Acest
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fanariotă. Căci nu toți grecii românizați erau fanarioți.307 158 bucureștii de altădată Carlos“ („Cronica interioară“, Pressa, an. X, nr. 1, 23 ianuarie 1877, p. 1). „Alteța-sa regală“, Don Carlos de Bourbon, duce de Madrid (1848-1909), pretendent rătăcitor la tronul Spaniei, aflat în vizită în România, fusese eroul unui război de succesiune terminat în 1876 în favoarea lui Alfonso al XII-lea. 306. După retragerea în 1876 a guvernului conservator Lascăr Catargiu a urmat o lungă și rodnică guvernare liberală de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nefaste La moartea principelui Alexandru Ioan I. Cuza De pre malurile Senei Unde-un geniu infernal Străbătea prin focul Ghenei P-un cadavru bucefal, Spulberând cu pași profani Gloria a mii de ani, Galicul alectrion Anunța în depărtare Sfărâmarea unui tron Și a unui Cesar mare.8 De p-al Dunărei mal verde, Unde geniul roman Rătăcise pân-a perde Calea divului Traian, Prin căi alte nerăzbite De mâini vitrege urzite, Buciumul lugubru sună, Anunțând și el de sus Că-ntr
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un mai mare limbagiu în Europa decât acel ținut de Alexandru Ioan I? Alexandru Ioan I ținea cheia Orientului și nimic nu se făcea în Orient nu numai fără știrea, dar fără voia lui. El era gata a-și sacrifica tronul, persoana Sa, numai să-și apere țara de orice pericol, pentru că El era con știincios națiunii române. Șapte ani ne-am odihnit, șapte ani n-a fost umiliațiune! ... dară a căzut silnic și România și-a întrerupt cariera [Sa]... A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ci erau fiii lui Alexandru Cuza născuți din legătura acestuia cu frumoasa Maria Obrenovici (n. Catargi), văduva diverse Șaptesprezece zile mai târziu vine vestea morții la Paris a prințului Gheorghe Bibescu, fostul domnitor al Munteniei. Gheorghe Bibescu, care era pe tron când a izbucnit revoluția de la 1848, a murit la vârsta de 71 ani.18 În luna mai ministrul de Finanțe Petre Mavrogheni publică un decret prin care fixează un nou curs monetelor străine ce circulau în țară. Toate aceste monete
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Turnu-Severin - 2, celelalte orașe câte un deputat. Senatul avea două colegii - în primul fiind reprezentați marii moșieri, iar în al doilea proprietarii din mediul urban. Din Senat mai făceau parte câte un reprezentant al universităților din București și Iași, moștenitorul tronului, cu începere de la vârsta de 18 ani, mitropoliții și „episcopii eparhioți“; aveau drept de vot cetățenii care împliniseră 21 de ani (cu excepția femeilor și a militarilor); vârsta minimă pentru a fi ales deputat era de 25 de ani, iar senator
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puterea sa armată și a chemat toate rezervele. Știrea e pozitivă, deoarece supușii austriaci din România, cari fac parte din rezerve, sunt invitați a merge la corpurile lor. Ungurii cugetă a proclama de rege al Ungariei pe principele Rudolf, moștenitorul tronului Austriei. [Astfel Ungaria n-ar mai fi legată de Austria decât prin casa de Habsburg.] Știrea ne este adusă de mai multe ziare germane, cărora ideea [pare a] le surâde, austriace și ungurești. 1. Într-adevăr, la începutul Războiului de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
franci, dată Sultanului.3 Principele Carol și miniștrii săi au speculat asupra penuriei tezaurului otoman și proiectul lor este deja aprobat de Rusia și de Germania. Se asigură încă c-aderarea Rusiei este făcută pe învoiala d-a se reda tronului imperial partea meridională a Ba sarabiei din nou încorporată cu Moldova în virtutea tratatului de la 1856. Aderarea Germaniei ar fi fost cumpărată prin concesiuni favorabile inte reselor germane în afacerea căilor ferate. 280 bucureștii de altădată 2. ROM., an. XX, 7
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din motivele amintite mai sus. 28. La 31 martie/12 aprilie 1876; o zi mai târziu I.C. Brătianu îl va vizita pe prinț avertizându-l ca „la caz când opozițiunea nu va fi chemată la cârmă, atât țara, cât și Tronul vor fi expuse unui nou pericol“ (Memoriile, vol. VIII, p. 45). 29. Mai exact, principele Carol. 30. Versiunea oficială a eșecului lui Gh. Vernescu menționată în Monitorul oficial al României precum și în memoriile principelui Carol se referă la faptul că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din Petersburg, cum se întâmplă cu așa-numiții conservatori români. În totul, afacerile din România nu trebuie puse într-o paralelă cu cele din Serbia. Pe când în Serbia răzbelul, mărirea și întinderea Statului e o dorință a poporului, care înhață tronul pentru realizarea ei, în România singur tronul face politică aventuroasă, iară poporul suspină după liniște și repaos. Misiunea Austriei nu este, dar, d-a menține pe principele Carol pe zdruncinatul său tron. Noi, urmărind în Orient o politică curat de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
numiții conservatori români. În totul, afacerile din România nu trebuie puse într-o paralelă cu cele din Serbia. Pe când în Serbia răzbelul, mărirea și întinderea Statului e o dorință a poporului, care înhață tronul pentru realizarea ei, în România singur tronul face politică aventuroasă, iară poporul suspină după liniște și repaos. Misiunea Austriei nu este, dar, d-a menține pe principele Carol pe zdruncinatul său tron. Noi, urmărind în Orient o politică curat de interese, nu putem prinde gust pentru noul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Statului e o dorință a poporului, care înhață tronul pentru realizarea ei, în România singur tronul face politică aventuroasă, iară poporul suspină după liniște și repaos. Misiunea Austriei nu este, dar, d-a menține pe principele Carol pe zdruncinatul său tron. Noi, urmărind în Orient o politică curat de interese, nu putem prinde gust pentru noul minister al sabiei din București.“34 Acest articol dezlega multe mistere, însă opinia publică din țară nu-i dădu o prea mare importanță. Mai întâi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de fapt o „ediție specială“) din 13 aprilie 1877; am verificat textul cu MOF., nr. 83, 13/25 aprilie 1877, pp. 2466-2467. 33. Cu ocazia deschiderii corpurilor legiuitoare, joi 14/26 aprilie 1877, principele Carol a rostit obișnuitul mesaj al Tronului, alcătuit de astă dată de Mihail Kogălniceanu, în care erau sintetizate principalele îngrijorări ale națiunii române într-un moment de răscruce al istoriei sale. După ce mesajul preciza că „stăruințele noastre pe lângă marile puteri pentru recunoașterea și ca un drept a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Chiar prin ai săi fii.] Străin pus-ați domn în țară Pentru românism! Poftiți!... vă târăște iară Către despotism! Toate javrele golane El le-a pricopsit Dându-le de ros ciolane De cum a venit! Însă... termenul sosește E apropiat Și tronul se despărțește De ăst blestemat! Străinul, v-o spui eu, pică Căci e de nimic Și de lege n-are frică Ca orice calic. Când se vede deodată Cum nu a gândit: Stăpân p-o țară bogată Pentru jăfuit!] Unire
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Damé. Acest ziar trebuia să înceteze în mod grabnic și sub presiunea opiniunei publice în luna noiembrie același an. (Id., ibid., nr. 11772, 13 august 1922, pp. 1-2.) Pagina 390 * La 15 noiembrie se deschide Parlamentul printr-un mesagiu al Tronului pe care-l citește Ion Brătianu, deoarece principele Carol este peste Dunăre în capul armatei. Mesagiul este scris în stilul cronicarilor, place mult și face o adâncă impresiune. Scena este emoționantă și mișcătoare. Ion Brătianu, când citește rândurile din mesagiu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prințul Mihail Sturdza, diplomat de carieră, care afirmă că departe de a primi vreun îndemn sau vreun sprijin din partea Germaniei, „până în ultimul moment, insistențele Legației Germaniei s-au exercitat pe lângă Mișcare[a Legionară - n.a.] în sensul rămânerii lui Carol pe Tron”, ceea ce aruncă o altă lumină asupra evenimentelor din acea perioadă. În această perioadă, mediile germane din România - diplomați, ziariști, oameni de afaceri, trimiși speciali din Germania, servicii de informații etc. - au trimis permanent la Berlin rapoarte referitoare la evoluția situației
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
instituțiilor statului. Manifestele răspândite de legionari, acuzatoare la adresa regelui Carol, au fost analizate de Secția informațiilor politice a N.S.D.A.P. care, printre altele, s-a exprimat că aprecierile brutale la adresa fostului monarh ar fi trebuit să lipsească la urcarea pe tron a Marelui Voievod de Alba-Iulia, „pentru demnitatea Majestății Sale Regelui Mihai și pentru starea sa sufletească”. Totodată, în pofida celor mai bune intenții ale generalului Antonescu, a fost evidențiată lipsa de oameni noi și capabili în jurul acestuia - „îi lipsesc momentan cadrele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Bayer (Beyer). Frecventează, „cu dese întreruperi”, începând cu 1718, Academia la Moscova, apoi la Astrahan (1722-1723), precum și Academia de Științe din Petersburg (1725-1730). Ajunge locotenent de gardă în armata rusă (sora lui mai mare, Maria, îl socotea moștenitor îndreptățit al tronului părintelui lor), ambasador al Rusiei la Londra (1732-1738), ambasador la Paris (1738-1744). Moare răpus de tuberculoză la numai treizeci și cinci de ani. La Londra, sub influența poetului italian Paolo Rolli, adoptă, pentru tălmăciri în limba rusă, versul liber corespunzător rimelor italiene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
despotice și poate mai puternice, așează ghirlande de flori peste lanțurile de fier ce-i încătușează, înăbușă în ei simțămîntul libertății căreia îi erau destinați, îi fac să-și iubească sclavia, transformîndu-i în ceea ce numim popoare civilizate. Necesitatea a înălțat tronurile, științele și artele le-au consolidat... toate nevoile pe care poporul și le creează sînt tot atîtea lanțuri cu care el se leagă"33. Acestor moravuri civilizate le opune moravurile austere ale perșilor și romanilor: Cînd arta nu ne șlefuise
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
epoci funeste, când toate dau înapoi. Prințul Ruset, protagonistul romanului, e o speță moldavă de Don Juan, pe care îl cuprinde o iubire nebunească tocmai pentru fiica domnitorului țării, inamicul jurat al familiei sale. El îi răpise chiar tatălui său tronul și îi suspecta de uneltiri la Poartă pe urmașii fostului voievod. Ruset însoțește un abate francez care străbate țara, în drum spre Constantinopol, cu o misiune secretă, prilej de prezentare ingenioasă a Moldovei, dintr-o perspectivă apuseană, și a obiceiurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
informații asupra pregătirilor de incursiune ismailiteană; tot el îl prinde cu jbilțul pe fiul Hanului și se duce după iubita răpită până în inima tătărimii; deghizați în negustori de vite, Jderii trec hotarul dinspre Polonia și îi lovesc pe conspiratorii la tronul domnesc. Sunt alături de Ștefan în bătălia cumplită de la Valea Albă, unde pier comisul Manole și fiul lui cel mai mare. Episoade din cântece bătrânești (Chira Chiralina, Șerb sărac, Doicin bolnavul, Novăceștii) devin scene de roman, tratate cu fervoare imaginativă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
după ce primește o inițiere egipteană în simbolistica religioasă, se oprește la Bizanț ca să studieze noua credință (creștinismul) „comparativ” cu învățătura lui Zamolxis, conform misiunii primite. Încercând să o protejeze pe nevinovata împărătiță Maria de intrigile sângeroase care se țes în jurul tronului, începe să simtă o atracție amoroasă pentru ea și își neglijează sarcina spirituală. Anamneza, „trezirea”, intervine la capătul unui exercițiu mistic de biruire a trupului prin concentrare intelectuală, post și rugăciuni. Reușind o unire nepieritoare, în spirit, cu Maria, ultimul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
o pată roșie pe el arată că mamă-sa, cînd îl purta în pîntece, a băgat în sîn arnici* roșu. Arvună Să nu întorci arvuna înapoi, că n-ai să ai noroc de ce ai vrut să vinzi. Așchie Așchiile de la tronul* mortului să se lapede pe apă. Ață Cînd o femeie coasă cămeși și ața din ac se încurcă, cel ce va purta cămeșa are să fie fudul cu ea. Cînd doi inși răsucesc o ață și unul șade jos, iar altul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă - alun tulpan - pînză străvezie tureatcă - carîmbul cizmei Ț țandură - așchie țapoș - ca de țap țarcalan - cerc țarcă - pasăre țăpoi - furcă țest - capac pus peste pîine pe vatra încinsă țevie - țeava suveicii, mosor țingălău - clopoțel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]