8,098 matches
-
ansamblului permeabil la vapori, respectiv în zona de conversie a fluxurilor de căldură. Dintre cele două fenomene fizice emergente, doar permeabilitatea la vapori poate fi stopată sau redusă, de la foarte permeabil la impermeabil, prin eliminarea difuziei vaporilor și fluxului de vapori. Considerând o incintă care separă un mediu interior de un mediu exterior printr-o termoizolație impermeabilă la vapori (IIV) sau un ansamblu termoizolant ne-permisiv (AI-NP) - 5, figura arată în secțiune transferul de căldură de la Ti cald la Te rece
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
emergente, doar permeabilitatea la vapori poate fi stopată sau redusă, de la foarte permeabil la impermeabil, prin eliminarea difuziei vaporilor și fluxului de vapori. Considerând o incintă care separă un mediu interior de un mediu exterior printr-o termoizolație impermeabilă la vapori (IIV) sau un ansamblu termoizolant ne-permisiv (AI-NP) - 5, figura arată în secțiune transferul de căldură de la Ti cald la Te rece. Grosimea termoizolației 4 determină un coeficient R-value care conferă posibilitatea fluxului cald să ”împingă” punctul de rouă față de
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
permisiv (AI-NP) - 5, figura arată în secțiune transferul de căldură de la Ti cald la Te rece. Grosimea termoizolației 4 determină un coeficient R-value care conferă posibilitatea fluxului cald să ”împingă” punctul de rouă față de suprafața interioară Si de contact cu vaporii calzi, în interiorul materialului termoizolant. Primul volum 1 al IIV/AI-NP, inclusiv suprafața interioară Si devine zonă fără punct de rouă în raport cu condițiile de condens ale vaporilor calzi Ti, UR (Temperatura aerului și a vaporilor din interior, Umiditatea Relativă). Fluxul cald
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
fluxului cald să ”împingă” punctul de rouă față de suprafața interioară Si de contact cu vaporii calzi, în interiorul materialului termoizolant. Primul volum 1 al IIV/AI-NP, inclusiv suprafața interioară Si devine zonă fără punct de rouă în raport cu condițiile de condens ale vaporilor calzi Ti, UR (Temperatura aerului și a vaporilor din interior, Umiditatea Relativă). Fluxul cald convertește fluxul rece în zona tridimensională 2 care poate fi asimilată ca fiind zona-limită a punctului de rouă unde vaporii calzi pot condensa, dacă ajung în
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
suprafața interioară Si de contact cu vaporii calzi, în interiorul materialului termoizolant. Primul volum 1 al IIV/AI-NP, inclusiv suprafața interioară Si devine zonă fără punct de rouă în raport cu condițiile de condens ale vaporilor calzi Ti, UR (Temperatura aerului și a vaporilor din interior, Umiditatea Relativă). Fluxul cald convertește fluxul rece în zona tridimensională 2 care poate fi asimilată ca fiind zona-limită a punctului de rouă unde vaporii calzi pot condensa, dacă ajung în această zonă. În IIV/ AI-NP vaporii nu trec
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
rouă în raport cu condițiile de condens ale vaporilor calzi Ti, UR (Temperatura aerului și a vaporilor din interior, Umiditatea Relativă). Fluxul cald convertește fluxul rece în zona tridimensională 2 care poate fi asimilată ca fiind zona-limită a punctului de rouă unde vaporii calzi pot condensa, dacă ajung în această zonă. În IIV/ AI-NP vaporii nu trec de suprafața interioară (caldă) Si fiind considerat material/ansamblu termoizolant impermeabil la vapori, așadar condensul nu se poate produce datorita neîndeplinirii condițiilor de condens. Dacă materialul
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
și a vaporilor din interior, Umiditatea Relativă). Fluxul cald convertește fluxul rece în zona tridimensională 2 care poate fi asimilată ca fiind zona-limită a punctului de rouă unde vaporii calzi pot condensa, dacă ajung în această zonă. În IIV/ AI-NP vaporii nu trec de suprafața interioară (caldă) Si fiind considerat material/ansamblu termoizolant impermeabil la vapori, așadar condensul nu se poate produce datorita neîndeplinirii condițiilor de condens. Dacă materialul/ansamblul termoizolant considerat este permeabil (difuzie de vapori și/sau vapori transportați
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
2 care poate fi asimilată ca fiind zona-limită a punctului de rouă unde vaporii calzi pot condensa, dacă ajung în această zonă. În IIV/ AI-NP vaporii nu trec de suprafața interioară (caldă) Si fiind considerat material/ansamblu termoizolant impermeabil la vapori, așadar condensul nu se poate produce datorita neîndeplinirii condițiilor de condens. Dacă materialul/ansamblul termoizolant considerat este permeabil (difuzie de vapori și/sau vapori transportați de aer), zona limita a punctului de roua 2 devine zonă de condens pentru vaporii
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
zonă. În IIV/ AI-NP vaporii nu trec de suprafața interioară (caldă) Si fiind considerat material/ansamblu termoizolant impermeabil la vapori, așadar condensul nu se poate produce datorita neîndeplinirii condițiilor de condens. Dacă materialul/ansamblul termoizolant considerat este permeabil (difuzie de vapori și/sau vapori transportați de aer), zona limita a punctului de roua 2 devine zonă de condens pentru vaporii calzi care ajung în acea zonă. Volumul afectat de fluxul rece 3 este considerat zona punctului de rouă unde vaporii calzi
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
AI-NP vaporii nu trec de suprafața interioară (caldă) Si fiind considerat material/ansamblu termoizolant impermeabil la vapori, așadar condensul nu se poate produce datorita neîndeplinirii condițiilor de condens. Dacă materialul/ansamblul termoizolant considerat este permeabil (difuzie de vapori și/sau vapori transportați de aer), zona limita a punctului de roua 2 devine zonă de condens pentru vaporii calzi care ajung în acea zonă. Volumul afectat de fluxul rece 3 este considerat zona punctului de rouă unde vaporii calzi, cu siguranță, vor
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
vapori, așadar condensul nu se poate produce datorita neîndeplinirii condițiilor de condens. Dacă materialul/ansamblul termoizolant considerat este permeabil (difuzie de vapori și/sau vapori transportați de aer), zona limita a punctului de roua 2 devine zonă de condens pentru vaporii calzi care ajung în acea zonă. Volumul afectat de fluxul rece 3 este considerat zona punctului de rouă unde vaporii calzi, cu siguranță, vor condensa, dacă sunt transportați în condiții de permeabilitate. În condițiile unei rezistențe termice (R-value) mari a
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
de vapori și/sau vapori transportați de aer), zona limita a punctului de roua 2 devine zonă de condens pentru vaporii calzi care ajung în acea zonă. Volumul afectat de fluxul rece 3 este considerat zona punctului de rouă unde vaporii calzi, cu siguranță, vor condensa, dacă sunt transportați în condiții de permeabilitate. În condițiile unei rezistențe termice (R-value) mari a unei IIV/ AI-NP 5, temperatura Tsi a suprafeței interioare (calde) Si devine aproximativ egală cu temperatura interioară (caldă) Ti a
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
cu siguranță, vor condensa, dacă sunt transportați în condiții de permeabilitate. În condițiile unei rezistențe termice (R-value) mari a unei IIV/ AI-NP 5, temperatura Tsi a suprafeței interioare (calde) Si devine aproximativ egală cu temperatura interioară (caldă) Ti a aerului/vaporilor, așa încât suprafața Si în contact cu vaporii calzi cu siguranță nu poate fi suprafață de condens. Suprafața interioară (caldă) a unei IIV/ AI-NP poate fi conceptual extinsă și asimilată cu o structură de perete, substrat sau chiar perete tip cavitate
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
în condiții de permeabilitate. În condițiile unei rezistențe termice (R-value) mari a unei IIV/ AI-NP 5, temperatura Tsi a suprafeței interioare (calde) Si devine aproximativ egală cu temperatura interioară (caldă) Ti a aerului/vaporilor, așa încât suprafața Si în contact cu vaporii calzi cu siguranță nu poate fi suprafață de condens. Suprafața interioară (caldă) a unei IIV/ AI-NP poate fi conceptual extinsă și asimilată cu o structură de perete, substrat sau chiar perete tip cavitate. Cât timp Si considerată ca volum se
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
considerat ca orice alt obiect din mediul cald, considerat în contextul condensului (cu condiția să fie menținută temperatura de zonă fără punct de rouă). Ilustrarea diagramatică 10 arată schematic variația temperaturilor având în vedere punctul de rouă în relație cu vaporii (calzi) din interior. Dacă diferența între temperatura interioara (ridicată) Ti și temperatura exterioară (scăzută) Te este în marje normale (Ex. Ti = 20°C și Te = -10°C) temperaturile din zona fără punct de rouă 1 vor scădea înspre un volum
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
Ti = 20°C și Te = -10°C) temperaturile din zona fără punct de rouă 1 vor scădea înspre un volum axial al IIV/ AI-NP 5 unde apare zona limită a punctului de rouă 2 (zona de condens) în relația cu vaporii calzi. Dacă diferența de temperaturi este extremă (Ex. Ti = 20°C si Te = -30°C) zona fără punct de rouă 1 normal se micșorează, zona limită a punctului de rouă 2 apropiindu-se de suprafața interioară Si. Estimarea diferențelor de
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
Aceasta este singura regulă care trebuie considerată, dacă o termoizolație sau sistem de perete este realizat după descrierea IIV/AI-NP 5, pentru atingerea obiectivului de a evita formarea condensului. După o înțelegere aprofundată a fenomenologiei și configurației termo-izolațiilor impermeabile la vapori sau ansamblelor termoizolante ne-permisive, principiul evitării condensului poate fi enunțat mai simplu: "Condensul este evitat atunci când fluxul cald convertește fluxul rece într-o izolație termică impermeabilă la vapori (IIV) sau într-un ansamblu termoizolator ne-permisiv (AI-NP)". http://www
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
După o înțelegere aprofundată a fenomenologiei și configurației termo-izolațiilor impermeabile la vapori sau ansamblelor termoizolante ne-permisive, principiul evitării condensului poate fi enunțat mai simplu: "Condensul este evitat atunci când fluxul cald convertește fluxul rece într-o izolație termică impermeabilă la vapori (IIV) sau într-un ansamblu termoizolator ne-permisiv (AI-NP)". http://www.eios.ro/files/PRINCIPIUL EVITARII CONDENSULUI.pdf
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
pe larg datorită costurilor care sunt relativ reduse. Procesul implică prese mari care pot cântări până la câteva sute de tone cu scopul de a produce o presiune de 5 GPa la 1500 °C. A doua metodă, care folosește depunerea de vapori (CVD), creează o plasmă de carbon peste un substrat pe care atomii de carbon sunt depuși pentru a forma diamantul. Alte metode includ formarea explozivă (formându-se nanodiamante) și sonicarea soluțiilor de grafit. În procedeul cu presiune și temperatură mare
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
cristalele singure ale diamantelor CVD. Mobilitatea mare este favorabilă pentru tranzistorii cu efect de câmp de frecvență ridicată. Diamantele sintetice care sunt utilizate ca pietre prețioase sunt fabricate prin metoda HPHT (presiune și temperatură mare) sau metoda CVD (depunere de vapori). Culorile acestora variază de la galben la albastru, dar pot fi rareori chiar incolore (sau albe). Culoarea galbenă provine de la impuritățile de azot ce au rămas din timpul procesului de fabricație, în timp ce culoarea albastră provine de la impuritățile de bor. Alte culori
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
un număr mare de rituri preislamice. Venerarea lunii denotă o societate pastorală, în timp ce venerarea soarelui constituie o trăsătură a stadiului agrar, ulterior. Și în zilele noastre, beduinii musulmani Rwala consideră că existența le este gestionată de lună care ar condensa vaporii de apă, așterne roua binefăcătoare pe pășune, făcând posibilă viața plantelor. Simbolul este recurent și în tradiția populară. Într-un proverb libanez se afirmă că: "Dacă ai lună nu te mai uita la stele". Apa este un imbol al manifestării
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
sonometrele care măsoară nivelul de presiune acustică. Cu ajutorul său, prin măsurări repetate, se poate obține o hartă de zgomot a unei localități sau zone. În mediile industriale, o sursă importantă de poluare acustică o reprezintă țevile prin care circulă gazele, vaporii sau lichidele, acestea reprezentând adeseori un risc grav pentru sănătatea și siguranța muncitorilor. Alte surse de poluare acustică în mediul industrial sunt: În localități, sursele de poluare fonică sunt clasificate în: Potrivit unui studiu publicat de Organizația Mondială a Sănătății
Poluare acustică () [Corola-website/Science/330978_a_332307]
-
glucidele (gelatina vegetală, mucilagiul) conferă pastei de henna o consistență dorită pentru a se fixa de păr și pot astfel juca un rol în pătrunderea lawsonei în păr și alte țesuturi. Tulpina conține cantități variabile de taninuri. Prin distilare cu vapori, florile dau 0,01-0,02% ulei esențial (ulei de hennă), care conține în principal α- și β-ionone, care pot servi ca bază în parfumerie. Semințele conțin aproximativ 10% de ulei nesicativ vâscos, compus în principal din acizi oleic, linoleic și
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
lui Avogadro i-a permis acestuia să deducă natura diatomică a numeroaselor gaze prin studierea volumelor în care reacționează ele. De exemplu: când doi litri de hidrogen reacționează cu doar un litru de oxigen pentru a produce doi litri de vapori de apă (la presiune și temperatură constantă), înseamnă că o singură moleculă de oxigen se împarte în două, pentru a contribui la formarea a două particule de apă. Astfel, Avogadro a putut oferi estimări mai exacte ale masei atomice a
Teoria atomică () [Corola-website/Science/337522_a_338851]
-
Primul tub electronic, dioda, avea doi electrozi, un filament și anodul. A fost inventată în 1904 de John Ambrose Fleming și a fost folosită ca în aparatele de radio. Primul tub cu trei electrozi a fost unul cu descărcare în vapori de mercur, brevetat la 4 martie 1906 de austriacul Robert von Lieben. Independent, în 1906 inginerul american Lee De Forest a inventat tuburi cu trei electrozi, prin adăugarea unui electrod într-o diodă, tuburi numite Audion. Audion este considerată prima
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]