82,461 matches
-
a fost folosită de suedezi pentru a se putea prezenta pe ei înșiși ca fiind partea nedreptățită, chiar și atunci când ei se aflau în situația de avantaj militar și politic, cum ar fi în cazul cuceririi și anexării Scaniei până la tratatul de la Roskilde din 1658. Evenimentul i-a adus lui Christian al II-lea porecla "Kristian Tyrann" în Suedia, poreclă după care este cunoscut până în ziua de azi. În Suedia circulă ideea greșită că regele Christian al II-lea ar fi
Masacrul de la Stockholm () [Corola-website/Science/324119_a_325448]
-
alimentare. Oțetul de masă tinde să fie mai diluat (5% - 8% acid acetic), în timp ce murăturile comercializate folosesc în general soluții mai concentrate. Oțetul de mere este unul din cele mai vechi medicamente cunoscute de umanitate, menționat pentru prima oară din tratate de medicină egiptene, scrise în urmă cu mai bine de trei milenii în urmă. Medicii Greciei antice îl foloseau pe scara largă, acesta regăsindu-se și în scrierile lui Hipocrate. Este folosit și în medicina populară românească. Romanii din zonele
Oțet () [Corola-website/Science/324120_a_325449]
-
sud a acestui comitat a fost ocupată de Imperiul Otoman în perioada 1663-1685 și administrată de acestă că eyaletul Uyvar. La sfârșitul Primului Război Mondial, teritoriul său a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia, aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920). Ca urmare a prevederilor controversatului Primului Arbitraj de la Viena, partea de sud a fostului comitat a devenit parte a Ungariei în noiembrie 1938. Această a fost unită cu partea de sud a fostului comitat Honț pentru a
Comitatul Bars () [Corola-website/Science/324152_a_325481]
-
a devenit parte a Ungariei în noiembrie 1938. Această a fost unită cu partea de sud a fostului comitat Honț pentru a forma "comitatul Bars-Hont", cu capitala la Levice (în ). După cel de-al doilea război mondial, granițele stabilite prin Tratatul de la Trianon au fost restaurate, iar regiunea a revenit iarăși Cehoslovaciei. În 1993, Cehoslovacia s-a divizat și regiunea Tekov a devenit parte a Slovaciei. În 1910, populația comitatului era de 179.312 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20
Comitatul Bars () [Corola-website/Science/324152_a_325481]
-
Holmes este descris, după ce și-a injectat cocaină, ca lecturând "un volum vechi cu litere negre". În concluzia povestirii "Un caz de identitate", Holmes citează un poet persan (iranian). În "Stea-de-Argint", Holmes apare ca parior în cursele de cai. În "Tratatul naval", Holmes cade în reverie privind un trandafir, în cursul căreia el susține conceptul de creație inteligentă, deși doar din punct de vedere moral și nu ca un principiu științific. În aceeași povestire, el îi prezintă lui Watson valorile sociale
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
Din Evul Mediu târziu capitala a fost orașul Zemplén, pentru ca în 1748 să devină orașul Sátoraljaújhely (în ). La sfârșitul Primului Război Mondial, jumătatea nordică a comitatului Zemplén a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia, aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920). Jumătatea sudică (inclusiv cea mai mare parte a orașului Sátoraljaújhely care a fost divizat) a rămas în Ungaria ca parte a comitatului Zemplén. Ca urmare a prevederilor controversate ale Primului arbitraj de la Viena (noiembrie 1938), o parte
Comitatul Zemplén () [Corola-website/Science/324176_a_325505]
-
Indian, întrucât fuseseră acordate unor popoare amerindiene prin Legea Înlăturării Indienilor, în schimbul teritoriilor lor istorice de la est de râul Mississippi. Până în acel moment, teritoriul fusese utilizat exclusiv de amerindieni. În 1866, după Războiul Civil American, guvernul federal a impus noi tratate triburilor care susținuseră Confederația, obligându-le să facă diverse concesii, inclusiv teritoriale. Cele Cinci Triburi Civilizate au fost obligate să-și emancipeze sclavii și să le acorde cetățenie cu drepturi depline în triburile lor, în schimb triburile păstrându-și autonomia
Teritoriul Oklahoma () [Corola-website/Science/324169_a_325498]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Pojonului" (în , în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul al IX-lea și până în 1920. În anul 1920, prin Tratatul de la Trianon, teritoriul acestui comitat a fost împărțit între Slovacia și Ungaria. Teritoriul său se află actualmente în vestul Slovaciei și în nord-vestul Ungariei. Capitala comitatului a fost orașul Pojon (în , în , în ), azi Bratislava. se învecina la nord-vest cu
Comitatul Pojon () [Corola-website/Science/324188_a_325517]
-
germani (în principal la Bratislava și în orașele mari) și croați (în special în suburbiile Bratislavei). La sfârșitul Primului Război Mondial, o mare parte a comitatului Pojon a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia, aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920). El a continuat să existe până în 1927 sub denumirea de comitatul Bratislava, în cadrul Cehoslovaciei, dar a avut atribuții complet diferite și granițe parțial modificate. O mică parte de la sud de Dunăre a rămas parte a Ungariei și
Comitatul Pojon () [Corola-website/Science/324188_a_325517]
-
din județul Győr-Moson-Pozsony. Ca urmare a prevederilor controversatului Prim Arbitraj de la Viena, partea de sud-est a fostului comitat (Žitný ostrov, Senec, Galanta) a devenit parte a Ungariei în noiembrie 1938. După cel de-al doilea război mondial, granițele stabilite prin Tratatul de la Trianon au fost restaurate, iar regiunea a revenit iarăși Cehoslovaciei. În 1993, Cehoslovacia s-a divizat și regiunea Bratislava a devenit parte a Slovaciei. În 1910, populația comitatului era de 389.700 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20
Comitatul Pojon () [Corola-website/Science/324188_a_325517]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Komárom" (în , în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul al XI-lea și până în 1920. În anul 1920, prin Tratatul de la Trianon, teritoriul acestui comitat a fost împărțit între Slovacia și Ungaria. Teritoriul său se află actualmente în sudul Slovaciei (1/2) și în nord-vestul Ungariei (1/2), pe ambele maluri ale fluviului Dunărea. Capitala comitatului a fost orașul Komárom
Comitatul Komárom () [Corola-website/Science/324198_a_325527]
-
s-a divizat în 1920 în orașele Komárom - din Ungaria- și Komárno - din Cehoslovacia). La sfârșitul Primului Război Mondial, partea de la nord de Dunăre a comitatului Komárom a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia, aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920). El a format regiunea Komárno a noului stat format. Partea aflată la sud de Dunăre a rămas parte a Ungariei și a fost unită cu partea sudică a comitatului Esztergom pentru a forma comitatul Komárom-Esztergom. Orașul Komárom
Comitatul Komárom () [Corola-website/Science/324198_a_325527]
-
nord a fostului comitat a devenit parte a Ungariei în noiembrie 1938, fiind recreat comitatul Komárom, format din teritoriul său antebelic plus o mare parte a insulei Rye (Žitný ostrov). După cel de-al doilea război mondial, granițele stabilite prin Tratatul de la Trianon au fost restaurate, iar regiunea a revenit iarăși Cehoslovaciei. Numele părții maghiare a comitatului a devenit iarăși Komárom. Județul a fost redenumit Komárom-Esztergom în 1992. În 1993, Cehoslovacia s-a divizat și partea nordică a fostului comitat Komárom
Comitatul Komárom () [Corola-website/Science/324198_a_325527]
-
O organizație interguvernamentală, denumită și organizație internațională guvernamentală, este o formă de asociere a statelor suverane sau a altor organizații interguvernamentale, întemeiată pe dispozițiile unui tratat, având un act constitutiv și organe comune și având o personalitate juridică distinctă de aceea a statelor sau organizațiilor care o compun. Articolul 2 al Convenției de la Viena privind dreptul tratatelor (1969) definește organizațiile internaționale ca fiind "organizațiile interguvernamentale". Comisia
Organizație interguvernamentală () [Corola-website/Science/324193_a_325522]
-
sau a altor organizații interguvernamentale, întemeiată pe dispozițiile unui tratat, având un act constitutiv și organe comune și având o personalitate juridică distinctă de aceea a statelor sau organizațiilor care o compun. Articolul 2 al Convenției de la Viena privind dreptul tratatelor (1969) definește organizațiile internaționale ca fiind "organizațiile interguvernamentale". Comisia de Drept Internațional a propus definiția următoare: "o asociere de state, constituită prin tratat, înzestrată cu o constituție și organe comune și posedând o personalitate juridică distinctă de cea a statelor
Organizație interguvernamentală () [Corola-website/Science/324193_a_325522]
-
de aceea a statelor sau organizațiilor care o compun. Articolul 2 al Convenției de la Viena privind dreptul tratatelor (1969) definește organizațiile internaționale ca fiind "organizațiile interguvernamentale". Comisia de Drept Internațional a propus definiția următoare: "o asociere de state, constituită prin tratat, înzestrată cu o constituție și organe comune și posedând o personalitate juridică distinctă de cea a statelor membre." Sunt elemente care definesc o organizație interguvernamentală: De regulă, numai statele sunt membre ale organizației interguvernamentale. În mod excepțional, alte entități pot
Organizație interguvernamentală () [Corola-website/Science/324193_a_325522]
-
Autonomia juridică înseamnă că organizațiile internaționale guvernamentale au propria lor personalitate juridică, atât în ordinea internă (statul pe teritoriul căruia își are sediul organizația), cât și în ordinea internațională. Organizația internațională dobândește personalitate juridică prin voința statelor fondatoare, exprimată în tratatul de constituire. Personalitatea juridică internațională este însă limitată la domeniile în care organizațiile interguvernamentale sunt abilitate să acționeze. Organizațiile internaționale rămân instrumente ale colaborării între state, astfel că sunt subordonate voinței statelor fondatoare. În temeiul voinței statelor, personalitatea juridică internațională
Organizație interguvernamentală () [Corola-website/Science/324193_a_325522]
-
însă limitată la domeniile în care organizațiile interguvernamentale sunt abilitate să acționeze. Organizațiile internaționale rămân instrumente ale colaborării între state, astfel că sunt subordonate voinței statelor fondatoare. În temeiul voinței statelor, personalitatea juridică internațională le permite organizațiilor interguvernamentale să încheie tratate, să stabilească legături diplomatice, să prezinte reclamații internaționale pentru pagubele suportate, să recunoască alte subiecte de drept internațional, să aibă autonomie financiară. Personalitatea juridică internațională a organizațiilor internaționale nu se poate stabili a priori și nu este identică, prin conținutul
Organizație interguvernamentală () [Corola-website/Science/324193_a_325522]
-
mobile sau imobile, pentru încheierea unor contracte). Pentru ca organizațiile interguvernamentale să-și poată atinge scopurile pentru care au fost create,trebuie ca acestea să poată încheia acte juridice spre a dobândi drepturi și a-și asuma obligații în temeiul unor tratate, să poată sta în justiție spre a-și valorifica eventualele pretenții și să aibă un statut juridic care le subliniază poziția internațională, beneficiind de anumite imunități și privilegii. Pe lângă aceste capacități fundamentale legate de personalitatea juridică internațională s-au mai
Organizație interguvernamentală () [Corola-website/Science/324193_a_325522]
-
subliniază poziția internațională, beneficiind de anumite imunități și privilegii. Pe lângă aceste capacități fundamentale legate de personalitatea juridică internațională s-au mai adăugat capacitatea de a întreține relații diplomatice, dreptul de a recunoaște alte subiecte de drept internațional și autonomia financiară. Tratatele pot avea ca obiect statutul organizației, schimbul de informații între organizațiile internaționale, statutul sediului organizației. Organizațiile interguvernamentale pot participa la încheierea unor tratate alături de state (de exemplu, Uniunea Europeană poate încheia tratate referitoare la acordurile tarifare și comerciale, acordurile de asociere
Organizație interguvernamentală () [Corola-website/Science/324193_a_325522]
-
de a întreține relații diplomatice, dreptul de a recunoaște alte subiecte de drept internațional și autonomia financiară. Tratatele pot avea ca obiect statutul organizației, schimbul de informații între organizațiile internaționale, statutul sediului organizației. Organizațiile interguvernamentale pot participa la încheierea unor tratate alături de state (de exemplu, Uniunea Europeană poate încheia tratate referitoare la acordurile tarifare și comerciale, acordurile de asociere cu statele terțe, acorduri de pescuit, acorduri din domeniul transporturilor, al mediului înconjurător sau al energiei). Organizațiile interguvernamentale pot fi clasificate după mai
Organizație interguvernamentală () [Corola-website/Science/324193_a_325522]
-
recunoaște alte subiecte de drept internațional și autonomia financiară. Tratatele pot avea ca obiect statutul organizației, schimbul de informații între organizațiile internaționale, statutul sediului organizației. Organizațiile interguvernamentale pot participa la încheierea unor tratate alături de state (de exemplu, Uniunea Europeană poate încheia tratate referitoare la acordurile tarifare și comerciale, acordurile de asociere cu statele terțe, acorduri de pescuit, acorduri din domeniul transporturilor, al mediului înconjurător sau al energiei). Organizațiile interguvernamentale pot fi clasificate după mai multe criterii: după aria de acțiune (în raport cu numărul
Organizație interguvernamentală () [Corola-website/Science/324193_a_325522]
-
lansat prin Carta de la Paris privind constituirea unei adunări prin intermediul căreia parlamentarii să poată aduce o contribuție substanțială la procesul CSCE. Adunarea Atlanticului de Nord, spre deosebire de alte adunări parlamentare, nu se află în relație formalizată cu organizația interguvernamentală corespondentă - NATO. Tratatul de la Washington nu face nicio referire la crearea unui forum parlamentar. A fost înființată în anul 1955 ca adunare a legislatorilor din Europa Occidentală și din America de Nord care și-au propus să dezbată probleme de interes comun. La 1 iunie
Organizație interguvernamentală () [Corola-website/Science/324193_a_325522]
-
, cunoscut și că "Varmeghia Honț" (în , în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul al XV-lea și până în 1920. În anul 1920, prin Tratatul de la Trianon, teritoriul acestui comitat a fost împărțit între Slovacia și Ungaria. Teritoriul său se află actualmente în sudul Slovaciei (3/4) și în nordul Ungariei (1/4). Capitala comitatului a fost orașul Šahy (în , în , în ). În prezent, teritoriul
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
Malohont) și apoi la sfârșitul secolului al XIX-lea (când a fost alipita comitatului porțiunea din jurul orașului Krupina). La sfârșitul Primului Război Mondial, majoritatea teritoriului comitatului Honț a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia, aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920). O mică parte a comitatului (circa 1/4), situată la sud-est de răul Ipeľ, a rămas în Ungaria. În Cehoslovacia, comitatul a continuat să existe sub denumirea de comitatul Honț ("Hontianska župa"). În 1923, el a devenit
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]