828,913 matches
-
dintre aliați și germani, șansele vindecării în cazul unei răni fiind și mai reduse în cazul militarilor japonezi. Intervenția rapidă juca de asemenea rol mare. Harrison considera că un infanterist britanic rănit grav avea șanse de 25 de ori mai mari să scape în Al Doilea Război Mondial decât în Primul Război Mondial. Tot în această perioadă a început folosirea DDT-ului în lupta împotriva insectelor purtătoare a malariei, boală endemică în marea majoritate a regiunilor tropicale din lume. Pe de
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
grav avea șanse de 25 de ori mai mari să scape în Al Doilea Război Mondial decât în Primul Război Mondial. Tot în această perioadă a început folosirea DDT-ului în lupta împotriva insectelor purtătoare a malariei, boală endemică în marea majoritate a regiunilor tropicale din lume. Pe de altă parte naziștii făceau experiențe inumane cu prizonierii din lagărele de concentrare iar japonezii cu prizonierii de război încălcând grav etica medicală. După război acești medici au fost judecați la Procesul de la
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
fost judecați la Procesul de la Nuremberg unde pentru a preveni ca în viitor să se mai întâmple așa ceva, s-au introdus Codurile de la Nuremberg. Medicii japonezi în Unitatea 731 (codul unității medicale care făcea cercetări medicale) au făcut un număr mare de vivisecții și experiențe, în principal asupra prizonierilor chinezi. Printre descoperirile științifice și tehnologice care au revoluționat industria militară pot fi amintite:
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
reprezintă punctul central al orașului Suceava. Piața se întinde între Casa de Cultură (la vest) și Bulevardul Ana Ipătescu (la est), paralel cu Strada Nicolae Bălcescu (la nord), fiind traversată pe lățime în partea sa vestică de Strada Ștefan cel Mare. Datorită poziționării, piața mai este denumită de localnici Esplanada din fața Casei de Cultură. Din partea estică a spațiului public se realizează accesul către Parcul Șipote-Cetate, cea mai întinsă zonă verde a orașului. Tot în vecinătatea estică se află un restaurant McDonald
Piața 22 Decembrie din Suceava () [Corola-website/Science/328797_a_330126]
-
centrală de transport public local. Pe lungime, Piața 22 Decembrie este mărginită de blocuri de locuințe. În extremitatea sud-vestică se află clădirea fostei societăți IRE, iar în cea nord-vestică Hotelul „Suceava” (fostul Hotel „Central”). După traversarea pieței, Strada Ștefan cel Mare se continuă către nord până în Strada Curtea Domnească, în apropiere de Biserica Sfântul Dumitru, constituind artera pietonală din centrul Sucevei, o zonă preponderent comercială. Sub Piața 22 Decembrie se află două parcări subterane, ce pun la dispoziția sucevenilor 162 de
Piața 22 Decembrie din Suceava () [Corola-website/Science/328797_a_330126]
-
Casei de Cultură. Piața 22 Decembrie s-a numit inițial Piața 23 August, nume ce a fost schimbat după Revoluția din decembrie 1989. Ea a apărut în anii '60, ca urmare a sistematizării centrului Sucevei din perioada comunistă, când o mare parte din clădirile vechi au fost demolate și pe locul lor a apărut un complex nou de blocuri de locuințe. Între clădirile demolate se numără și Casa Națională, edificiu format din două corpuri, primul ridicat la începutul secolului al XX
Piața 22 Decembrie din Suceava () [Corola-website/Science/328797_a_330126]
-
început lucrările de construcție la parcările subterane din subsolul pieței. Lucrările au fost finalizate la sfârșitul anului 2012. Arhitecții au sistematizat piața centrală astfel încât să aibă deschidere spre Cetatea de Scaun a Sucevei și Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Parcul Șipote-Cetate. Aceste două obiective pot fi observate din piața publică. În partea vestică a spațiului, lângă Casa de Cultură a Sindicatelor, a fost amplasată Statuia lui Petru al II-lea Mușat, monument din bronz închinat voievodului moldovean Petru
Piața 22 Decembrie din Suceava () [Corola-website/Science/328797_a_330126]
-
decembrie 2010, monumentul a fost reamplasat în Parcul Drapelelor din apropierea Palatului Administrativ. La 10 aprilie 2009, în estul Pieței 22 Decembrie, lângă fântâna arteziană, a fost amplasat Oul uriaș, monument realizat din fibră de sticlă și omologat drept cel mai mare ou tradițional de Paște din lume. În noaptea de 2/3 martie 2010, Oul uriaș a fost mutat pe platoul Cetății de Scaun a Sucevei, în apropiere de Muzeul Satului Bucovinean.
Piața 22 Decembrie din Suceava () [Corola-website/Science/328797_a_330126]
-
Pitonul reticulat ("Broghammerus reticulatus") este o specie de șerpi neveninoși, constrictori, din familia pitonilor ("Pythonidae"), răspândit în pădurile tropicale, liziere și pășunile adiacente din Sudul Asiei, care se hrănesc cu mamifere medii sau mari și cu păsări (pe care le omoară prin sufocare, încolăcindu-se în jurul lor); este unul dintre cei mai lungi șerpi din lume, având o lungime de 4-9 m și o greutate de 90-140 kg, însă poate atinge o lungime de
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
răspândită în pădurile tropicale, liziere și pășunile adiacente, în mlaștini de apă dulce sau în apropierea lor, râuri, lacuri, peșteri sau zone stâncoase. Este găsită adesea în apropierea apei, fiind un excelent înotător. Acesta a fost, de asemenea observat în mare departe de mal, fiind capabil să colonizeze o serie de insule mici. Până la sfârșitul secolului al XIX pitonul reticulat era considerat comun în unele orașe mari din Asia, în special în Bangkok. Aria de distribuție acoperă, practic, toată Asia de sud-est: Bengal
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
în apropierea apei, fiind un excelent înotător. Acesta a fost, de asemenea observat în mare departe de mal, fiind capabil să colonizeze o serie de insule mici. Până la sfârșitul secolului al XIX pitonul reticulat era considerat comun în unele orașe mari din Asia, în special în Bangkok. Aria de distribuție acoperă, practic, toată Asia de sud-est: Bengal, Bangladesh, Birmania, Thailanda, Cambodgia, Laos, Vietnam, Malaezia, Brunei, Filipine și Indonezia (cu excepția Noua Guinee). Este mai activi pe timp de noapte, mai ales când trăiește aproape de
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
activi pe timp de noapte, mai ales când trăiește aproape de oameni. Se odihnește în locuri ascunse: vizuini construite de alte animale sau în interiorul buștenilor găunoși. Ca și majoritatea șerpilor, această specie este un vânător de ambuscadă, care își petrece o mare parte din timpul său nemișcat și ascuns așteptând ca prada să se apropie de el, sau se furișează spre pradă. El vânează mai frecvent la sol, dar, uneori, în ciuda greutății sale uriașe se cațără în copaci sau înoată în apă
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
prada să se apropie de el, sau se furișează spre pradă. El vânează mai frecvent la sol, dar, uneori, în ciuda greutății sale uriașe se cațără în copaci sau înoată în apă. Hrana sa constă în principal din mamifere medii sau mari și păsări. Pitonii de talie mică (3-4 m) vânează, în principal, șopârle, șobolani, alte rozătoare. Specimenele mai mari atacă prăzi diverse: viveride (binturongi, civete), maimuțe, cervide (cerbi), porci sălbatici, păsări mari. În apropiere locuințelor umane se hrănesc, de asemenea, cu
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
uneori, în ciuda greutății sale uriașe se cațără în copaci sau înoată în apă. Hrana sa constă în principal din mamifere medii sau mari și păsări. Pitonii de talie mică (3-4 m) vânează, în principal, șopârle, șobolani, alte rozătoare. Specimenele mai mari atacă prăzi diverse: viveride (binturongi, civete), maimuțe, cervide (cerbi), porci sălbatici, păsări mari. În apropiere locuințelor umane se hrănesc, de asemenea, cu câini, pisici, păsări de curte. Printre prăzile cele mai mari mâncate a fost un urs malaiez ("Helarctos malayanus
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
Hrana sa constă în principal din mamifere medii sau mari și păsări. Pitonii de talie mică (3-4 m) vânează, în principal, șopârle, șobolani, alte rozătoare. Specimenele mai mari atacă prăzi diverse: viveride (binturongi, civete), maimuțe, cervide (cerbi), porci sălbatici, păsări mari. În apropiere locuințelor umane se hrănesc, de asemenea, cu câini, pisici, păsări de curte. Printre prăzile cele mai mari mâncate a fost un urs malaiez ("Helarctos malayanus") de 23 kg ucis de un piton reticulat de 6,95 m și
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
în principal, șopârle, șobolani, alte rozătoare. Specimenele mai mari atacă prăzi diverse: viveride (binturongi, civete), maimuțe, cervide (cerbi), porci sălbatici, păsări mari. În apropiere locuințelor umane se hrănesc, de asemenea, cu câini, pisici, păsări de curte. Printre prăzile cele mai mari mâncate a fost un urs malaiez ("Helarctos malayanus") de 23 kg ucis de un piton reticulat de 6,95 m și digerat în 10 săptămâni. Au fost raportate prăzi mai mari. Prăzile cele mai frecvente măsoară aproximativ ¼ din lungimea șarpelui
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
câini, pisici, păsări de curte. Printre prăzile cele mai mari mâncate a fost un urs malaiez ("Helarctos malayanus") de 23 kg ucis de un piton reticulat de 6,95 m și digerat în 10 săptămâni. Au fost raportate prăzi mai mari. Prăzile cele mai frecvente măsoară aproximativ ¼ din lungimea șarpelui, dar depășesc adesea greutatea sa. Ca toți pitonii el ucide prin constricție. Ei pot ucide și mănâncă oameni, cu toate că acest lucru este foarte rar. Sunt specii ovipare. Femela depune în medie
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
măsoară aproximativ ¼ din lungimea șarpelui, dar depășesc adesea greutatea sa. Ca toți pitonii el ucide prin constricție. Ei pot ucide și mănâncă oameni, cu toate că acest lucru este foarte rar. Sunt specii ovipare. Femela depune în medie 15-80 de ouă. Femelele mari pot depune mai mult de o sută de ouă simultan, în timp ce femelele mai mici depun mai puțin de doua duzini. Fiecare ou măsoară 10-13 cm lungime. Temperatura de incubare este de 31-32 °C și sunt necesare în medie 88 zile
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
zile pentru eclozare. Femelele apăra cu înverșunare ouăle lor, încolăcindu-se în jurul lor. Puii ieșiți din ouă, măsoară 61-91 cm și sunt asemănători cu adulții. Pitonii ajung la maturitate sexuală în jurul vârstei de 3-4 ani. Femelele sunt, de obicei, mai mari decât masculii. Această specie de pitoni este vânată pentru pielea lor frumos ornamentată, pentru carnea lor și este utilizat în medicamente populare. Pielea lor cu ornamente complexe fac ca acest șarpe să fie cel mai vândut pentru fabricarea articolelor din
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
lor și este utilizat în medicamente populare. Pielea lor cu ornamente complexe fac ca acest șarpe să fie cel mai vândut pentru fabricarea articolelor din piele. În plus, șerpii sunt populari în comerțul cu animale de companie, cu toate că dimensiunile lor mari în fac dificil de întreținut. Unii fermieri îi omoară, deoarece se tem că pitonul le va mânca animalele de fermă, în timp ce alții îi omoară, deoarece se tem că le vor mânca copiii lor sau pe alte persoane. Specia este considerată
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
de pe malul mării, el este vizitat de poetul Victor Labri (Dan Condurache), un fost prieten care era membru în Colegiul Superior al Ligii ce guverna insula (era redactorul unei reviste, realiza o emisiune de televiziune și locuia într-o casă mare și frumoasă). În primele zile de la sosire, Daniel are ocazia să constate că situația în țară s-a schimbat în rău. Guvernatorul omnipotent (Ștefan Sileanu) și Liga conduc destinele insulei, intenționând să creeze un om nou, diferit de omul existent
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
iar atunci autoritățile încep să-l șicaneze: nu i se mai permite să ia masa la cantină și i se impune să închirieze vila unor alte persoane, deoarece Oficiul Central de Locuințe considera că scriitorul deținea un spațiu locativ prea mare pentru o singură persoană. Daniel își vinde o parte din lucruri și este silit să primească chiriași o femeie cu un copil pe nume Grégoire. Jean Elby este lăsat liber pentru o oră pentru a-l revedea pe Daniel și
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
și-au retras sprijinul în ultimul moment. În ajutorul lui Veroiu a venit regizorul Dan Pița, directorul companiei Solaris Film și vechi colaborator. Cei doi regizori au realizat împreună o conferință de presă în vara anului 1993. Scenariul filmului conținea mari deosebiri față de roman; astfel, dacă romanul era „un amalgam de stări”, scenariul extrăgea din el o acțiune cât mai coerentă cu putință. Filmul a fost produs de Solaris-Film, în coproducție cu Star-Film. Filmările au fost realizate în colaborare cu Studioului
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
de Centrul Național al Cinematografiei. La momentul apariției, filmul a trecut aproape neobservat de public și chiar și de critici. Era anul în care filmele de comedie "A doua cădere a Constantinopolului" și "Crucea de piatră - Ultimul bordel" realizau încasări mari. Valerian Sava îl considera un film nefericit, fără a argumenta motivul. Dana Duma scria într-un articol publicat în 1994 în revista „Noul Cinema” că „filmul lui Mircea Veroiu este o utopie negativă care ne amintește că dictatura poate apărea
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
transferurile sunt finalizate pentru fiecare client sau pentru fiecare tranzacție. Prin contrast, "decontările pe netă" presupun plata doar a soldului net debitor sau încasarea doar a soldului net creditor. "Decontările pe bază brută" sunt specifice transferurilor de fonduri de valorilor mari, iar "decontările pe bază netă" sunt specifice transferurilor de fonduri de valori mici. Decontarea pe bază brută înseamnă că fiecare transfer este decontat individual și nu pe bază netă. Decontările pe bază netă presupune compararea în cadrul unei perioade date, a
Sistem de plăți () [Corola-website/Science/328792_a_330121]