828,913 matches
-
Cinematografiei. "Prin cenușa imperiului" a fost primit favorabil de către critica cinematografică, care a evidențiat autenticitatea acțiunii, viziunea demistificantă a istoriei, interpretarea seducătoare a lui Gheorghe Dinică și regia profesionistă a lui Andrei Blaier. Criticul Călin Stănculescu îl considera una dintre „marile ecranizări ale cinematografiei românești”, afirmând că acest film are o „monumentalitate și profunzime prin paralelismul dintre agresivitatea mecanismului Istoriei și dimensiunile grotești ale eforturilor individuale de a supraviețui cu orice preț”. O opinie mai nuanțată a formulat-o Tudor Caranfil
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
nuanțată a formulat-o Tudor Caranfil care a remarcat că succesiunea întâmplărilor nu determină o creștere a dramatismului, iar prăbușirea personajelor în Infern este, din acest motiv, prea schematică. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Osînda" al lui Sergiu Nicolaescu), iar compozitorul Radu Șerban a primit Premiul pentru muzică. Filmul a obținut și unele distincții internaționale: Premiul pentru interpretare masculină (Gheorghe Dinică) la Festivalul Internațional
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
fiind atrase de materiile fecale proaspăt depuse sau substraturile organice în descompunere. Cele mai comune specii sunt " haemorrhoidalis", care este răspândită pe scară largă în America, Europa, Africa și Asia, și "Sarcophaga carnaria" comună în regiune palearctică. Sarcofagele sunt muște mari și păroase fără colorit metalic, cu o lungime de circa 10-25 mm. Ele sunt, de obicei, cenușii. Toracele adulților are trei dungi longitudinale largi și negre sau brun închise. Abdomenul este marcat bogat cu pete pătrate de culoare închisă, negru
Sarcophaga () [Corola-website/Science/328809_a_330138]
-
care sunt extrem de active. Femelele sunt vivipare (larvipare), larvele ies din ouă în abdomenul femelei și sunt depuse ca primul stadiu larvar pe substraturile organice în descompunere, așa cum fac și muștele țețe și speciile de muște "Wohlfahrtia". Aceasta creează un mare avantaj față de concurenții potențiali (muștele califoride) pentru hrană din cauza că distrugerea ouălor de către răpitori sau paraziți este evitată, iar larvele se pot hrăni imediat, în loc să aștepte pentru a ieși din ou câteva zile înainte de hrănire. "Sarcophaga crassipalpis" depune ouă care
Sarcophaga () [Corola-website/Science/328809_a_330138]
-
locul 2, în urma candidatului PSD - Daniel Florea și în fața fostului primar Marian Vanghelie (PDS). Procentajul obținut de Ovidiu Raetchi a fost cel mai bun scor al unui candidat PNL în București la alegerile locale 2016. Ovidiu Raetchi este inițiatorul proiectului "Marea Grădină Centrală" care propune reamenajarea zonei din jurul Palatului Parlamentului. Se are în vedere dărâmarea zidului curții Palatului Parlamentului și integrarea a 35 de hectare de spațiu în circuitul verde al Capitalei prin construirea unui parc care să cuprindă aria din jurul
Ovidiu Raețchi () [Corola-website/Science/328810_a_330139]
-
logofătului Ioan Norocea de Pitești și Szaszsebes (Sebeș, jud. Alba). Mama sa, domnița Stana, a fost fiica domnitorului Mircea Ciobanul, stră-stră-nepot al lui Mircea cel Bătrân, și a doamnei Chiajna, fiica lui Petru Rareș și nepoată a lui Ștefan cel Mare. Ajuns căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, Petru și-a pierdut viața în bătălia de la Șelimbăr, jud. Sibiu. A fost înmormântat în biserica românească din Teiuș, ctitorită împreună cu soția sa. Mormintele celor doi ctitori au existat în biserică, acum greco-catolică
Petru Racz () [Corola-website/Science/328814_a_330143]
-
tabloul votiv din sec. al XVII-lea și pisania originală dăltuită în piatră, în limba slavonă cu blazonul Rácz de Galgó și numele lui Mihail Rácz II., al treilea ctitor al bisericii. Membrii familiei Rácz s-au împărțit în două mari ramuri: cea de Galgó (Gâlgău), maghiarizată, și cea de Tӧvis (Teiuș), românească. Ambele au jucat un rol important în istoria Transilvaniei . Din ramura de Galgó (Gâlgău) a făcut parte Claudia Rhédey de Kiss Rhéde, stră-străbunica M.S. Regina Elisabeta a II
Petru Racz () [Corola-website/Science/328814_a_330143]
-
abia din 1101, fiind la vremea sa cunoscut sub numele de Friesland de vest. De altfel, titlul lui Dirk al III-lea a fost de conte în Friesland. Frizia apuseană era diferită de regiunea de astăzi a Olandei. Cea mai mare parte a teritoriului era mlăștinoasă fiind supusă inundațiilor continue, motiv pentru care era greu locuibilă. Principalele arii ale habitatului se aflau în zona dunelor de pe coastă și în zonele mai înalte din apropierea râurilor. Contele Dirk era membru al casei de
Dirk al III-lea de Olanda () [Corola-website/Science/328808_a_330137]
-
SL9 nu avea decât 15 km diametru. Diferența provine de la faptul că, în cazul cometei C/2013 A1, impactul ar afecta o planetă telurică și nu o planetă gazoasă uriașă. Cometa provine din Norul lui Oort care înconjoară, la foarte mare distanță, Sistemul nostru Solar. Ca și toate cometele ieșite din această regiune a spațiului, ea a fost, fără îndoială, pusă în mișcare de o perturbație gravitațională legată de trecerea unei stele. Cometa circulă pe o orbită hiperbolică ceea ce semnifică faptul
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
râdea, si la începutul captivității Roxelana ar fi plătit pentru că a îndrăznit să râdă, fiind pedepsită cu biciul. Atunci ar fi jurat răzbunare și a făcut-o din plin. Roxelana nu avea înfățișarea fetelor obișnuite din harem; nu avea ochii mari și negri, nu avea buze cărnoase și nu era cocheta. ""Giovane, mă non bella"" (tânără, dar nu frumoasă), ""mică de statura și destul de grațioasa"", o descrie un ambasador venețian în 1526. Cea mai mare bogăție a Roxelanei era mintea ei
Roxelana () [Corola-website/Science/328812_a_330141]
-
obișnuite din harem; nu avea ochii mari și negri, nu avea buze cărnoase și nu era cocheta. ""Giovane, mă non bella"" (tânără, dar nu frumoasă), ""mică de statura și destul de grațioasa"", o descrie un ambasador venețian în 1526. Cea mai mare bogăție a Roxelanei era mintea ei. Avea talentul de a-l întreține pe sultan cu felul său de a povesti, dându-i astfel, fără să pară, sfaturi. În 1533 ambasadorul venețian Navagero scria ""Maiestatea să sultanul o iubește pe Roxelana
Roxelana () [Corola-website/Science/328812_a_330141]
-
eunuci, printre care un bucătar și furnizoe de merinde de preț, un croitor și furnizor de textile fine. Haremul era acum aproape de Curte (Divan), locul guvernării. Hŭrrem devenise sfatnica de încredere al lui Suleiman și se pare că avea o mare influență în politica externă. Două scrisori ale sale către regele Poloniei, Sigismund al II-lea August, s-au păstrat. Pe timpul vieții ei, Imperiul Otoman a păstrat relații pașnice cu acel stat. Ambasadorii statelor europene i se adresau Roxelanei și îi
Roxelana () [Corola-website/Science/328812_a_330141]
-
opinii, cu un scor mediu de 6.8/10. Consensul critic este următorul: „Nu este la fel de emoționant cum ar trebui să fie, dar povestea lui Peter Weir are o ambiție incisivă și interpretări puternice pentru a realiza un spectacol vizual mare”. Revista "Empire" a acordat filmului trei stele din cinci și a menționat: „Este bine, dar de la acest regizor am ajuns să ne așteptăm la lucruri mărețe”. "The Guardian" a acordat trei stele din cinci și a afirmat: „Weir a realizat
Drumul de întoarcere () [Corola-website/Science/328817_a_330146]
-
spaniol ""Los Serrano"" și a dat un demo cu piesele sale. Producătorul i-a cerut să interpreteze piesă "1+1 son 7" într-un episod alături de Fran Perea.Episodul va apărea pe 30 iulie 2004. Grupul a primit astfel un mare impuls în cariera lor. Ei au primit un contract cu compania muzicală Globomedia Música. Primul lor album că "El Sueño de Morfeo" a fost produs de Manel Santisteban. Primul lor single ""Nunca volverá"" a fost lansat în ianuarie 2005, devenind
El Sueño de Morfeo () [Corola-website/Science/328830_a_330159]
-
cu privire la faptul că noua arena națională de fotbal se va afla aproape de Globe Arena. Noul stadion a fost finalizat în 2012 și poate găzdui 50.000 de spectatori la meciurile de fotbal. În plus, la concerte și alte evenimente de mari dimensiuni numărul spectatorilor poate crește la 67.000. Acesta poate fi folosit pe tot parcursul anului datorită acoperișului retractabil. Dimensiunea terenului este de 68 × 105 metri. De asemenea, acoperișul retractabil are aceleași dimensiuni. Înălțimea stadionului este de 33 metri. Arena
Friends Arena () [Corola-website/Science/328821_a_330150]
-
cerințele FIFA și UEFA pentru a putea organiza meciuri la cele mai importante competiții. Potrivit SvFF numele stadionului a fost acordat companiei Swedbank în schimbul a 153 millioane SEK (aproximativ 20.5 millioane euro) până în anul 2023. Aceasta este cea mai mare sumă oferită de o companie în Suedia pentru a deține numele unei arene sportive. Pe 28 martie 2012 Swedbank a cedat numele stadionului unei organizații non-profit, Friends. Costul construcției a fost de apoximativ 1.9 billioane SEK (170 millioane euro
Friends Arena () [Corola-website/Science/328821_a_330150]
-
Hotel Arena care va avea 250 de camere, săli de ședințe și mai multe restaurante. Lângă acesta se va construi și un complex comercial cu 240 de magazine. Acesta se va numi Mall of Scandinavia și va fi cel mai mare mall construit vreodată în Suedia. Costul total al proiectului este estimat la 4 miliarde SEK. Stadionul este situat la aproximativ 1.2 km de stația de metrou Solna (aproximativ șase km de la Stația Centrală din Stockholm) și are o parcare
Friends Arena () [Corola-website/Science/328821_a_330150]
-
să invite ofițeri din Franța și din alte țări europene să îi instruiască armata. De asemenea, a trimis studenți să învețe în Europa, urmând exemplul turcilor otomani. Muḥammad 'Alī a înființat școli de medicină, farmacie, inginerie și agronomie. În ciuda numărului mare de instituții create, puține au supraviețuit după moartea sa. Dintre succesorii săi, Ismă'īl (1863-1879) a angajat ofițeri americani la academia militară și a fost primul care a creat școli de fete în Egipt. Atitudinea sa proocidentală și-a găsit
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
contribuit la nașterea conștiinței naționale și a mișcării naționale arabe. Politica reacționară a sultanului ' Abdul-Ḥamīd la Istanbul i-a determinat pe intelectualii siro-libanezi să se îndrepte către Egiptul lui Ismă'īl, care se afla atunci în plină evoluție culturală. Avântul marii prese egiptene de limbă arabă datează din această vreme a animatorilor, egipteni sau siro-libanezi. Dar mișcarea, fără să se fi dezinteresat de problemele strict culturale, a devenit din acel moment, mai hotărât politică sau, mai degrabă, politico-religioasă, ajungând sub patronajul
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
de Beirut, unde s-a născut autorul. Cultura arabă tradițională a deprins-o de la un călugăr, apoi și-a îmbogățit-o prin lecturi din cele mai diverse: gramatică, retorică, lexicologie și poezie. Compunea versuri ocazionale de la o vârstă fragedă, în mare parte panegrice, adresate emirului, dar care n-au fost păstrate. În 1840 s-a mutat la Beirut, unde a ajuns vestit ca unul dintre cei mai buni cunoscători ai limbii arabe clasice și ai științelor limbii. La Beirut a intrat
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
cărora le corecta scrierile în arabă și pe care îi ajuta la traducerea Bibliei. În 1863, când Buțrūs al-Bustănī a înființat Școala Națională, a fost invitat să predea acolo gramatica și să participe la revizuirea și corectarea primei părți din marele dicționar enciclopedic semnat de acesta. Mai târziu, este profesor la Școala Patriarhala și la instituția care va deveni apoi Universitatea Americană din Beirut. Nășīf al-Yăziğī s-a preocupat de următoarele domenii: științele limbii, logică, drept canonic, medicină și muzică. Multe
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
superioară din punct de vedere numeric celei grecești. S-a oprit pe malul nordic al râului "Asopos" din Beoția, în apropiere de Plateea, unde și-a fortificat tabăra așteptând atacul inamic. Aliații greci, care reușiseră să adune o armată foarte mare (după standardele acelei epoci), erau grupați în jurul nucleului format din experimentații războinici spartani conduți de regele Pausanias; acestora li s-au alăturat 8.000 de hopliți atenieni, 600 de exilați plateeni, precum și contigentele trimise de polisurile Megara, Corint și altele
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
mai mult relațiile dintre Plateea și Teba. Instigat de tebani, în anul 429 î.Hr. regele Archidamos al Spartei a atacat Plateea, aliat al Atenei, care împiedica legăturile directe dintre Pelopones și Beoția. Cu tot ajutorul promis, Atena, încă bântuită de marea epidemie de ciumă, nu a putut face nimic pentru plateenii asediați. Plateea a capitulat după doi ani de asediu (în 427 î.Hr.), constrânsă de terminarea proviziilor din cetate și în acest fel Liga peloponesiacă a dobândit ceea ce urmărea: controlul drumului
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
refugiaților plateeni să-și reconstruiască cetatea. Plateea a fost însă din nou distrusă de către tebani în 373 î.Hr., locuitorii ei confruntându-se cu un nou exil la Atena. După bătălia de Chaeronea din 338 î.Hr. și reprimarea de către Alexandru cel Mare în 335 î.Hr. a revoltei tebane, Plateea a fost reconstruită. Ea nu a mai jucat însă niciun rol mai important în istoria Greciei, având aceeași soartă ca și celelalte cetăți din Beoția. În secolul al VI-lea d.Hr. zidurile
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
trupele Ioanei d'Arc a marcat un punct de cotitură în Războiul de 100 de Ani. Eliberarea Orléans-ului a fost primul succes major al trupelor franceze după înfrângerea dezastruoasă de la Azincourt din 1415. Situația disperată a Orléans-ului, care avea o mare importanță strategică și morală pentru poporul francez, a fost salvată de apariția bruscă pe scena politică a țărancei Ioana d'Arc în fruntea trupelor franceze, care într-un timp scurt au ridicat asediul orașului. Contemporanii cred că, Orléans-ul odată căzut
Asediul Orléans-ului () [Corola-website/Science/328826_a_330155]