82,461 matches
-
din 1818-1829, Imperiul Otoman a acceptat toate prevederile tratatului de la Londra semnat pe 6 iulie 1827. Tratatul din 1827 a fost a fost completat prin semnarea documentelor negociate în cadrul Conferinței de la Londra din 1832. Cele două tratate au înlocuit prevederile tratatului din 1827 și în plus a recunoscut independența Greciei, pe care Regatul Unit, Regatul Franței și Imperiul Rus se angajau să o garanteze.
Tratatul de la Londra (1827) () [Corola-website/Science/325796_a_327125]
-
prevenție, Alboin și-a întărit alianța cu avarii, semnând ceea ce Paul Diaconul numește un "foedus perpetuum" („tratat veșnic”) și ceea ce în secolul al IX-lea "Historia Langobardorum codicis Gothani" s-a referit la un "pactum et foedus amicitiae" ("pact și tratat de amiciție"), adăugând că tratatul a fost pus pe hârtie. Tratatul prevedea că avarii urmau să ia în posesiune Pannonia și să dea în schimb sprijin militar longobarzilor odată ajunși în Italia, ori de câte ori aceștia ar fi cerut ajutor. În baza
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
alianța cu avarii, semnând ceea ce Paul Diaconul numește un "foedus perpetuum" („tratat veșnic”) și ceea ce în secolul al IX-lea "Historia Langobardorum codicis Gothani" s-a referit la un "pactum et foedus amicitiae" ("pact și tratat de amiciție"), adăugând că tratatul a fost pus pe hârtie. Tratatul prevedea că avarii urmau să ia în posesiune Pannonia și să dea în schimb sprijin militar longobarzilor odată ajunși în Italia, ori de câte ori aceștia ar fi cerut ajutor. În baza acordului, longobarzii erau îndrituiți ca
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
Diaconul numește un "foedus perpetuum" („tratat veșnic”) și ceea ce în secolul al IX-lea "Historia Langobardorum codicis Gothani" s-a referit la un "pactum et foedus amicitiae" ("pact și tratat de amiciție"), adăugând că tratatul a fost pus pe hârtie. Tratatul prevedea că avarii urmau să ia în posesiune Pannonia și să dea în schimb sprijin militar longobarzilor odată ajunși în Italia, ori de câte ori aceștia ar fi cerut ajutor. În baza acordului, longobarzii erau îndrituiți ca, în cazul eșuării invaziei Italiei, să
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
cauzată în parte și un apel venit de la ostrogoții care trăiau pe teritoriul Italiei. Momentul ales pentru părăsirea Pannoniei a fost neobișnuit de timpuriu. Cauza deplasării în prima parte a anului poate a fost teama indusă de vecinătatea avarilor, în pofida tratatului de prietenie încheiat recent. Ca semn al neliniștii poate fi considerată și măsura luată de Alboin de a pustii Pannonia înainte de plecare, în ideea de a crea un fel de cordon care să separe longobarzii de avari. Calea aleasă de
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
Emisiunilor Militare de Televiziune din Ministerul Apărării Naționale din România, difuzată de TVR1. Prima emisiune militară de televiziune a prins contur la 30 martie 1968, cu titlul "De strajă patriei" și a fost transmisă cu o săptămână înainte ca trupele Tratatului de la Varșovia să invadeze Cehoslovacia. Nicolae Ceaușescu, care era la curent cu planul de suprimare a "Primăverii de la Praga", a considerat că, în situație de război, o emisiune a armatei este deosebit de utilă. Emisiunea, cu durata de 30 de minute
Pro Patria () [Corola-website/Science/325042_a_326371]
-
cu muntele Țării Moria, pe care s-a desfășurat scena Sacrificiului lui Isaac. În cartea Cronici Muntele Templului este chiar numit Muntele Moria. Avraam însuși l-a numit "Iahve ire" sau „În munte Domnul se arată”. În Talmudul babilonean, in tratatul Taanit există un midraș, un comentariu, care susține că acesta este muntele de unde vine „Hahoraa ”(învățămintele, instrucțiunea) pentru poporul Israel, fiind după câte se pare vorba de Sanhedrinul care se reunea în Sala numită Lishkat Hagazit . Muntele este amintit și
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Înainte de a se ajunge la un rezultat, atât Grigore cât și Carol au murit. La puțină vreme după moartea lui Grigore al III-lea din 741, Zaharia a fost ales în Scaunul Apostolic; Liutprand a fost bucuros să semneze un tratat de pace pentru 20 de ani și să restituie orașele din Ducatul de Roma pe care le cucerise. Petrecând mulți ani pe tron și ajungând în situația de a aduce aproape integral Peninsula Italică sub o singură stăpânire, Liutprand a
Liutprand al longobarzilor () [Corola-website/Science/325085_a_326414]
-
Monografia este un studiu științific amplu asupra unui subiect anumit, tratat detaliat și multilateral, din toate punctele de vedere. Monografiile sunt, în general, lucrări de o mare complexitate, ele operând cu date și cifre ce cuprind toate sferele vieții spirituale și social-economice ale unei localități sau arii geografice mai largi și
Monografie () [Corola-website/Science/325101_a_326430]
-
a fost ceva mai norocoasă; soțul ei, Arechis al II-lea, a rezistat pentru o vreme lui Carol, până când, în 787 a fost nevoit să încheie pace cu francii; la îndemnurile Adelpergăi și ale bizantinilor, el a refuzat să ratifice tratatul de pace, care ar fi presupus cedarea unei părți din Ducatul de Benevento către Papalitate. După ce Arechis a murit, Adelperga a continuat politica de intrigi, în special prin susținerea fratelui ei, Adalgis, aflat într-un prelungit exil la Constantinopol, atunci când
Adelperga () [Corola-website/Science/325102_a_326431]
-
(UE) a fost introdusă de Tratatul de la Maastricht (semnat în 1992, intrat în vigoare din 1993). Cetățenia europeană este complementară cetățeniei naționale și conferă drepturi, cum ar fi dreptul de a vota în alegerile europene, dreptul la libera circulație și dreptul la protecție consulară din partea ambasadelor
Cetățenia Uniunii Europene () [Corola-website/Science/325115_a_326444]
-
drepturi, cum ar fi dreptul de a vota în alegerile europene, dreptul la libera circulație și dreptul la protecție consulară din partea ambasadelor altor state UE. Conceptul de cetățenie europeană ca un concept distinct a fost introdus pentru prima dată de către Tratatul de la Maastricht, și a fost prelungit prin Tratatul de la Amsterdam. Înainte de Tratatul de la Maastricht, din 1992, tratatele Comunității Europene ofereau garanții privind libera circulație a persoanelor active economic, dar nu și pentru celelalte persoane. Tratatul de la Paris din 1951, prin
Cetățenia Uniunii Europene () [Corola-website/Science/325115_a_326444]
-
în alegerile europene, dreptul la libera circulație și dreptul la protecție consulară din partea ambasadelor altor state UE. Conceptul de cetățenie europeană ca un concept distinct a fost introdus pentru prima dată de către Tratatul de la Maastricht, și a fost prelungit prin Tratatul de la Amsterdam. Înainte de Tratatul de la Maastricht, din 1992, tratatele Comunității Europene ofereau garanții privind libera circulație a persoanelor active economic, dar nu și pentru celelalte persoane. Tratatul de la Paris din 1951, prin care se înființa Comunitatea Europenă a Cărbunelui și
Cetățenia Uniunii Europene () [Corola-website/Science/325115_a_326444]
-
la libera circulație și dreptul la protecție consulară din partea ambasadelor altor state UE. Conceptul de cetățenie europeană ca un concept distinct a fost introdus pentru prima dată de către Tratatul de la Maastricht, și a fost prelungit prin Tratatul de la Amsterdam. Înainte de Tratatul de la Maastricht, din 1992, tratatele Comunității Europene ofereau garanții privind libera circulație a persoanelor active economic, dar nu și pentru celelalte persoane. Tratatul de la Paris din 1951, prin care se înființa Comunitatea Europenă a Cărbunelui și Oțelului, a stabilit dreptul
Cetățenia Uniunii Europene () [Corola-website/Science/325115_a_326444]
-
la protecție consulară din partea ambasadelor altor state UE. Conceptul de cetățenie europeană ca un concept distinct a fost introdus pentru prima dată de către Tratatul de la Maastricht, și a fost prelungit prin Tratatul de la Amsterdam. Înainte de Tratatul de la Maastricht, din 1992, tratatele Comunității Europene ofereau garanții privind libera circulație a persoanelor active economic, dar nu și pentru celelalte persoane. Tratatul de la Paris din 1951, prin care se înființa Comunitatea Europenă a Cărbunelui și Oțelului, a stabilit dreptul la libera circulație a lucrătorilor
Cetățenia Uniunii Europene () [Corola-website/Science/325115_a_326444]
-
introdus pentru prima dată de către Tratatul de la Maastricht, și a fost prelungit prin Tratatul de la Amsterdam. Înainte de Tratatul de la Maastricht, din 1992, tratatele Comunității Europene ofereau garanții privind libera circulație a persoanelor active economic, dar nu și pentru celelalte persoane. Tratatul de la Paris din 1951, prin care se înființa Comunitatea Europenă a Cărbunelui și Oțelului, a stabilit dreptul la libera circulație a lucrătorilor din aceste industrii, iar prin Tratatul de la Roma din 1957 s-a introdus dreptul la libera circulație a
Cetățenia Uniunii Europene () [Corola-website/Science/325115_a_326444]
-
libera circulație a persoanelor active economic, dar nu și pentru celelalte persoane. Tratatul de la Paris din 1951, prin care se înființa Comunitatea Europenă a Cărbunelui și Oțelului, a stabilit dreptul la libera circulație a lucrătorilor din aceste industrii, iar prin Tratatul de la Roma din 1957 s-a introdus dreptul la libera circulație a lucrătorilor și a serviciilor. Istoric vorbind, principalele avantaje de a fi un cetățean al unui stat UE a fost dreptul la liberă circulație între statele membre. Totuși, odată cu
Cetățenia Uniunii Europene () [Corola-website/Science/325115_a_326444]
-
circulație a lucrătorilor și a serviciilor. Istoric vorbind, principalele avantaje de a fi un cetățean al unui stat UE a fost dreptul la liberă circulație între statele membre. Totuși, odată cu crearea cetățeniei europene, au luat ființă și anumite drepturi politice. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că cetățenii să fie "„reprezentați direct la nivelul Uniunii, în Parlamentul European”" și de "„a participa la viața democratică a Uniunii”" (Tratatul privind Uniunea Europeană, Titlul II, Art. 10). Sunt acordate în special următoarele drepturi:
Cetățenia Uniunii Europene () [Corola-website/Science/325115_a_326444]
-
membre. Totuși, odată cu crearea cetățeniei europene, au luat ființă și anumite drepturi politice. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că cetățenii să fie "„reprezentați direct la nivelul Uniunii, în Parlamentul European”" și de "„a participa la viața democratică a Uniunii”" (Tratatul privind Uniunea Europeană, Titlul II, Art. 10). Sunt acordate în special următoarele drepturi:
Cetățenia Uniunii Europene () [Corola-website/Science/325115_a_326444]
-
Șilingul britanic este o monedă istorică din epoca Regatului Marii Britanii și, mai târziu, a Regatului Unit; în urma Tratatului Uniunii, din 1707, a adoptat și denumirea de Scot, în Scoția. Cuvântul șiling este un termen de contabilitate din vremea anglo-saxonilor. În Kent, valoarea unui șiling era echivalentă cu valoarea unei vaci, iar în alte părți era echivalentă cu valoarea
Șiling (monedă britanică) () [Corola-website/Science/325127_a_326456]
-
ca efect dezmembrarea Imperiului Otoman. Chestiunea Orientală a apărut odată ce puterea Imperiului Otoman a intrat în declin după 1683, când forțele sale au fost înfrânte în bătălia de la Viena de către forțele aliate austriece și polono-lituaniene conduse de Ioan Sobieski. Prin tratatul de la Karlowitz semnat în 1699, Imperiul Otoman a fost obligat să cedeze o serie de posesiuni europene, printre care și Ungaria. Expansiunea otomană spre vestul Europei a încetat, iar turcii au încetat să mai fie o amenințare pentru Austria, care
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]
-
pentru Austria, care a devenit în schimb puterea dominantă în sud-estul Europei. Chestiunea Orientală a devenit cu adevărat evidentă doar în timpul războaielor ruso-turce din secolul al XVIII-lea. Primul dintre aceste războaie din 1768 - 1774 s-a încheiat cu semnarea tratatului de la Kuciuk-Kainargi. Acest tratat a permis țarului să devină „protector” al creștinilor ortodocși aflați sub suzeranitatea sultanului și a asigurat Imperiului Rus statutul de putere navală la Marea Neagră. Un nou conflict ruso-turc a izbucnit în 1787. Împărăteasa Ecaterina a II
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]
-
devenit în schimb puterea dominantă în sud-estul Europei. Chestiunea Orientală a devenit cu adevărat evidentă doar în timpul războaielor ruso-turce din secolul al XVIII-lea. Primul dintre aceste războaie din 1768 - 1774 s-a încheiat cu semnarea tratatului de la Kuciuk-Kainargi. Acest tratat a permis țarului să devină „protector” al creștinilor ortodocși aflați sub suzeranitatea sultanului și a asigurat Imperiului Rus statutul de putere navală la Marea Neagră. Un nou conflict ruso-turc a izbucnit în 1787. Împărăteasa Ecaterina a II-a semnat o alianță
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]
-
împăratul Iosif al II-lea. Cei doi au căzut de acord asupra împărțirii Imperiului Otoman, alarmând prin această alianță o serie de puteri europene - Regatul Unit, Franța și Prusia. Austria a fost forțată să se retragă din război în 1791. Tratatul de la Iași din 1792 a dus la creșterea dominației ruse în zona Mării Negre. Poziția marilor puteri europene față de Imperiul Otoman a devenit clară la începutul secolului al XIX-lea. Rusia era cea mai interesată în Chestiunea Orientală. Imperiul Rus dorea
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]
-
Unit considera de asemenea că echilibrul puterilor ar fi fost grav afectat în cazul prăbușirii Imperiului Otoman. Atenția puterilor europene a fost îndreptată spre contracararea acțiunilor lui Napoleon Bonaparte la începutul secolului al XIX-lea. Napoleon a semnat în 1807 Tratatul de la Tilsit cu Rusia, prin care urmărea să-și asigure dominația în vestul Europei. Această alianță urma să-i asigure lui Napoleon sprijinul Rusiei în războiul cu Regatul Unit. În schimb, Rusia avea permisiunea să ocupe Moldova și Muntenia. În
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]