12,426 matches
-
fundamentale ale Poveștilor lui Creangă par să se țină strâns de binecunoscuta formulă a învingerii răului de către bine. Aceste adevăruri, descoperite prin veacuri și revenind sempitern trebuie repetate mereu, pentru a evita tot felul de năpaste. Creangă răspândește astfel o înțelepciune și prin aceasta se dovedește un clasic. Din punct de vedere al formei Creangă ascultă de legile generale ale morfologiei basmului, dar conferă narațiunilor lui valoare de parabolă. El redescoperă chintesențele general umane, lăsând loc moralistului care merge până în ascunzișurile
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ține să-l recomande pe Creangă celor ce vor să se "înfrupte", la propriu, din scriitura densă în delicii și picanterii a "stilului rustic". În vitrina pentru străinătate, el poate figura ca reprezentant tipic al țăranului român, dotat atât cu înțelepciune hâtră ănarquoise), dar și cu vigoare expresivă. În medalionul ăfișa de autor) asupra lui Creangă din cuprinsul Antologiei, Iorga apasă pe excentricitatea humuleșteanului, care a schimbat rând pe rând mai multe ocupații, de la preoție la a fi negustor și mai
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
este imediat lămurită prin diferite exemple sau asemănări luate din fenomenele naturii, din regnul plantelor sau al animalelor, din faptele omenești, și cu deosebire din moravurile și obiceiurile oamenilor de atunci. În toate discursurile lui, face apel la puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu, la mila, dragostea, dreptatea și voia Sa. Cele mai frumoase pagini oratorice au fost inspirate de gândul la măreția lui Dumnezeu și la fragilitatea creaturilor, mărturie stând omiliile despre căderea lui Eutropiu. Sensul vanității lucrurilor din lume, care
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
pagini oratorice au fost inspirate de gândul la măreția lui Dumnezeu și la fragilitatea creaturilor, mărturie stând omiliile despre căderea lui Eutropiu. Sensul vanității lucrurilor din lume, care i se revelează cu atâta forță, are ca punct de sprijin necesar înțelepciunea dumnezeiască: Dumnezeu este portul care nu cunoaște furtună, adevărata cetate, pe când în lumea aceasta noi suntem doar ca niște călători care poposesc pentru o zi într-o casă de oaspeți și apoi pleacă<footnote F. Cayré, Précis de Patrologie. Histoire
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
fenomen intrapsihic și nu poate exista în noi decît sub forma unei emoții supraconștiente posedînd o forță sublim motivantă. Forța aceasta sublim motivantă, adică armonizantă, este însă tocmai supraconștiința etică, creatoarea miturilor. De unde rezultă că motivațiile elice sînt legate, conform înțelepciunii mitice, de simbolul metafizic al "divinității". 4)ILUSTRAREA PRE-ȘTIINȚEI PSIHOLOGICE A LIMBAJULUI SIMBOLIC Este important să ilustrăm încă de acum prin analiza cîtorva simboluri procedeul analogic al formării simbolismului mitic și al deschiderii lui legale. Unul dintre cele nai constante
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sănătății psihice, Apollo este în același timp divinitatea supremă a sănătății. Atît timp cît armonia sufletului, sublimarea perfectă, nu este realizată unicul mijloc de abordare este viziunea intuitivă a sfertului care trebuie depus în acest sens. Această viziune intuitivă este înțelepciunea, efortul spiritualizării sub forma sa practică. Mitul personifică relația inseparabilă dintre viziunea intuitivă și realizarea armonioasă prin legătura dintre soră și frate. Sora lui Apollo este Atena, simbolul înțelepciunii. Condiția înțelepciunii este lupta permanentă împotriva dezacordului dorințelor. Atena simbolizează combativitatea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sfertului care trebuie depus în acest sens. Această viziune intuitivă este înțelepciunea, efortul spiritualizării sub forma sa practică. Mitul personifică relația inseparabilă dintre viziunea intuitivă și realizarea armonioasă prin legătura dintre soră și frate. Sora lui Apollo este Atena, simbolul înțelepciunii. Condiția înțelepciunii este lupta permanentă împotriva dezacordului dorințelor. Atena simbolizează combativitatea spiritului, care, prin victoria sa, deschide calea spre viziunea sferei ideale. Atena este simbolul viziunii intuitive care, realizată combativ, duce la victoria a ceea ce înseamnă înțelepciunea (ea este imaginată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
trebuie depus în acest sens. Această viziune intuitivă este înțelepciunea, efortul spiritualizării sub forma sa practică. Mitul personifică relația inseparabilă dintre viziunea intuitivă și realizarea armonioasă prin legătura dintre soră și frate. Sora lui Apollo este Atena, simbolul înțelepciunii. Condiția înțelepciunii este lupta permanentă împotriva dezacordului dorințelor. Atena simbolizează combativitatea spiritului, care, prin victoria sa, deschide calea spre viziunea sferei ideale. Atena este simbolul viziunii intuitive care, realizată combativ, duce la victoria a ceea ce înseamnă înțelepciunea (ea este imaginată stînd în spatele
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
este Atena, simbolul înțelepciunii. Condiția înțelepciunii este lupta permanentă împotriva dezacordului dorințelor. Atena simbolizează combativitatea spiritului, care, prin victoria sa, deschide calea spre viziunea sferei ideale. Atena este simbolul viziunii intuitive care, realizată combativ, duce la victoria a ceea ce înseamnă înțelepciunea (ea este imaginată stînd în spatele omului-erou în momentele decisive sau în cele de ezitare, inspirîndu-i decizia justă). Inspiratoare de înțelepciune, simbol al viziunii intuitive, care incită la lupta pentru găsirea armoniei, simbol al intuiției spirituale și sublime, Atena s-a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
deschide calea spre viziunea sferei ideale. Atena este simbolul viziunii intuitive care, realizată combativ, duce la victoria a ceea ce înseamnă înțelepciunea (ea este imaginată stînd în spatele omului-erou în momentele decisive sau în cele de ezitare, inspirîndu-i decizia justă). Inspiratoare de înțelepciune, simbol al viziunii intuitive, care incită la lupta pentru găsirea armoniei, simbol al intuiției spirituale și sublime, Atena s-a născut gata înarmată din capul lui Zeus, "spiritul". Ar fi fără îndoială dificil să găsim o definiție simbolică mai bună
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cu atît mai mult cu cît, fără a schița o cît de slabă tentativă de aprofundare, semnificația psihologică a divinităților este indiscutabilă în mitologia greacă. Ca să nu cităm decît cîteva exemple: Zeus este simbolul spiritului, Hera al dragostei. Atena al înțelepciunii și combativității elanului, iar Apollo al armoniei. Fără să insistăm asupra motivului care a împiedicat să se țină cont de o astfel de dovada (imposibilitatea de a aborda preștiința simbolică fără studierea prealabilă a ansamblului funcțiilor psihice), trebuie să subliniem
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în termenul de "maladii ale spiritului". Intenția în general prost înțeleasă a prudenței lingvistice este fără îndoială includerea în maladile spiritului a contrapolului ambivalent al nervozității inhibitive: banalizarea triumfantă, flagel al vieții sociale, cauza principală a domniei nedreptății în lume. Înțelepciunea mitică o exprimă prin simbolul "Prințului Lumii" reprezentat de Satan, simbolul intențiilor subconștiente: cînd al celor prea bune, cînd al celor prea rele. Intențiile prea rele ale banaității constituie principiul răului pentru că ele sînt mai mult decît moralismul cel puțin
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
răului pentru că ele sînt mai mult decît moralismul cel puțin în epocile decadente ipostaziate în ideal și aceasta pînă în punctul în care plîngerile împotriva nedreptății vieții sînt subconștient motivate de regretul de a nu putea participa la triumful blazaților. Înțelepciunea mitică stigmatizează moralismul inhibitiv prin simbolul "posedat de diavol", care exprimă faptul că mortificarea moralizantă este o maladie psihică mai puțin gravă decît "moartea sufletului": banalizarea. Justiția imanentă, expresie a responsabilității esențiale, culminează în faptul că omul poate renaște chiar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a cărei sublimitate constă tocmai în rezistența lucidă în fața tentațiilor perverse, atît a celor de resemnare, cît și a celor de agresiune cu orice preț. Indignarea este trăsătura comună tuturor vanităților culpabile și tuturor acuzațiilor tînguitoare și agresive. Ca și înțelepciunea mitică, prudența lingvistică condamnă fuga de răspundere reprezentată de indignare și în principiu resentimentul. Dar ea este și un proces dinamic, cauza și totodată efectul oricăror deliberări morbide: indig-nîndu-ne, devenim treptat nedemni. Omul nu este demn de recompensă (bucuria) decît
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Ființă s-a născut economia. Iată-ne ajunși la temeiul metafizic al economiei ca știință. El ne relevă sensul Ființei. A oferi și a primi sunt acte economice, profund umane, sunt modalități ale Ființei de a ieși din mister, din înțelepciunea a ceea ce este ascuns și îl fac pe om atent la misterul din el și din jurul lui, oferindu-i un mod de raportare la Ființă. Oamenii sunt, așadar, ființe economice, ce "gestionează" economia Ființei. Mînați de foamea mileniului alb, ei
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
în între-gime debarasat de o sarcină pe care nu ar putea încerca să o îndeplinească fără a se expune, în mod infailibil, la a se vedea înșelat în mii de feluri și pentru îndeplinirea convenabilă a că-reia nu există nici o înțelepciune umană, nici cunoștințe care să poată fi suficiente, sarcina de a fi supraintendentul industriei particularilor și de a o dirija spre întrebuințările cele mai adecvate interesului general al societății"22. În pofida preocupării sale de obiectivitate și refuzului său de a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
meșteșugarilor și a comercianților, care-i asigură prosperitatea materială; cea a războinicilor și gardienilor, care-i asigură apărarea și ordinea interioară și cea a conducătorilor, ce dirijează ansamblul social. Găsim la Platon o adevărată teorie a managementului public, bazat pe înțelepciune și virtute, pe depășirea interesului personal și pe victoria împotriva pasiunilor! Oamenii nu sunt, așadar, egali, ci tre-buie selecționați cu grijă și fiecăruia trebuie să-i revină rolul potrivit în ierarhia socială. Ei primesc o educație identică dar, la un
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cu grijă și fiecăruia trebuie să-i revină rolul potrivit în ierarhia socială. Ei primesc o educație identică dar, la un moment dat, propriile aptitudini intelectuale, fizice și morale îi vor departaja. Cetatea perfectă se bazează pe patru mari virtuți: înțelepciunea, curajul, cumpătarea și dreptatea, ultima fiind încoronarea celorlalte trei și întemeindu-se tocmai pe așezarea fiecăruia la locul pe care-l merită. Individul nu are nici un drept asupra avuției sociale, prima clasă fiind cea care muncește, produce, schimbă, celelalte două
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și în ma-nuscrisele descoperite la Nag Hammadi, ce au născut o nouă "Hermes-manie". Scopul scrieri-lor îl constituia inițierea novicilor în știința se-cretă, în vederea iluminării și identificării cu absolutul. Chintesența științei hermetice a fost astfel transmisă pînă astăzi, vizînd contopirea înțelepciunii lumești cu cea cerească, divină. Al doilea principiu al lui Hermes susține că fiecare ființă posedă un al doilea corp, eteric, format dintr-o substanță fină, invizibilă, ce înfășoară corpul fizic determinîndu-i starea. Ideea va fi preluată mai tîrziu de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Lăsați ca fiecare să urmeze Lumina așa cum o vede el, este îndeajuns pentru toată lumea, astfel ca (în cele din urmă) să putem vedea toate lucrurile expuse la Lumină, Lumină dulce și îmbucurătoare". Astfel de cuvinte lucrează haric și pot aduce înțelepciune celui ce se învrednicește aplecîndu-se asupra lor. Alți autori (Eric Voegelin, Th. Molnar, Tilo Schabert, Steven McKnight ș.a.) consideră că gnosticii sunt răspunzători de toate utopiile și ideologiile totalitare moderne, ca și de atașamentul excesiv față de știință și de tehnologie
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
părintelui Toma d'Aquino, căruia mulți îi atribuie tratatul alchimic Aurora Consurgens, al misticului german Jacob Boehme sau al celui francez Saint-Martin. La toți aceștia, Sophia apare ca o expre-sie feminină a lui Dumnezeu, care-i îndrumă pe credincioși către înțelepciune. În scrierile gnostice, Hristos apare ca salvatorul Sophiei, mirele divin, "glasul deșteptării în eonul nopții veșnice". El îl imploră pe Tatăl să-l trimită pentru a-și îndeplini mi-siunea izbăvitoare: "Pentru binele omenirii, trimite-mă, Tată! Mă voi pogorî cu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
agnosis) este adevărata sursă a răului; cunoașterea gnostică poate fi dobîn-dită numai ca rezultat al revelației interioare personale; împlinirea spirituală presupune o evoluție în trepte, de la condiția unui profan (hyletic) pînă la cea a unui sfînt iluminat; principiul feminin al înțelepciunii (Sophia) joacă un rol extrem de important, de Maică ce ocrotește și salvează lumea; gnosticismul preferă mitul faptelor. Hristos e mai curînd un arhetip, un principiu, decît un personaj istoric; gnosticismul manifestă o tendință evidentă spre antinomianism, spre o slabă considerație
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
o animalitate tehnologică în era roboticii, oamenii caută în ei ceva sacru, caută resorturi pro-funde pe care să se reîntemeiezc, să se asume, să se suporte. Totodată, există aici o încercare de autodepășire, de înnobilare cu sens. Fascinația exercitată de înțelepciunile minore, de sistemele etice și morale atee, este-tismele ieftine și falsul pietism, pline de semnificații vide, ca și reciclarea privilegiată a unor sensuri private, pălesc în fața noii noze, care ne reamintesc că ființăm în Dumnezeu, că suntem numai în El
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Entre le temp et l'éternité, Paris, Fayard, 1988; Rawls J., Théorie de la justice, Seuil, 1987 Robbins L., An Essay on the Nature and Signifiance of Economic Science, McMillan, London 1984; Robinson J., Economic Philosophy, Aldine, Chicago, 1962; Safran A., Înțelepciunea Cabalei, Editura Hasefer, București, 1997; Samuelson P., Foundations of Economic Analysis, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1947; Schmitter P.S., Lehmbruch G. Trends Toward Corporatist Intermediation, Beverly Hills, Sage, 1979; Schumpeter J., History of Economic Analysis, Oxford University Pres, New York, 1954
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
junimeais@yahoo.com office@editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 Constantin Noica, Devenirea întru Ființă. Scrisori despre logica lui Hermes, Editura Humanitas, București. 1998. p. 275. 2 Vladimir Soloviov, Îndreptățirea binelui. Editura Humanitas, București, 1993, p. 378. 3 Alexandru Safran, Înțelepciunea Cabalei, Editura Hasefer, București, 1997, p. 13. 4 Michel Beaud, Gilles Dostaler, La pensée économique depuis Keynes, Seuil, Paris, 1993, p. 187. 5 K. R. Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, vol. I. Vraja lui Platon, Editura Humanitas, București, 1993
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]