8,899 matches
-
în noua cunoaștere, în noile experiențe, a stabili strategia de monitorizare și îndrumare a lor pe noua problemă și de ce instrumente are nevoie. La fel, pot clarifica factorii afectivi care influențează învățarea, motivația, pot stimula crearea și folosirea oportunităților sau încurajarea explorării. Dar o condiție esențială pentru acestea se dovedește a fi formarea astfel a educatorului, dezvoltarea pe măsură a pregătirii sale psihopedagogice, profesionale. Paradigma priorității învățării în instruire (față de predare) este derivată în variate microparadigme care reflectă cum teoriile învățării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
directă, în stil propriu, chiar dacă sunt riscuri). • Oferirea educaților a mai multor oportunități de confruntare cu noile informații și experiențe pentru construirea cunoașterii la nivel mental, nu prin transmitere-asimilare. • Îndreptarea atenției asupra proceselor utilizate, a metodelor, a progresului individual, a încurajării învățării prin cercetare. • Punerea accentului pe învățarea constructivistă, prin rezolvarea de probleme, situații, sarcini în contexte variate. • Crearea de condiții generale pentru această paradigmă, cu schimbarea concepției asupra instruirii, în sensul reflectării a celor mai bune căi de cunoaștere, înțelegere
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
noii paradigme privind instruirea, pentru că schimbarea de paradigmă în epoca informației, a cunoașterii cere învățare activă, mai ales personalizarea acestei învățări. Și cercetările psihologice confirmă rolul câtorva factori: • al emoțiilor (pe fond neurospihic în activarea conexiunilor, ceea ce în educație înseamnă încurajare, trăire, context, motivație, inovație, pentru a evita insuccesul, frustrarea, pasivitatea, care blochează performanța), • al sprijinirii prioritare a formării și afirmării gândirii critice, pentru a nu adapta pasiv diferite modele și judecăți date, a găsi soluții la viața reală, a lua
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a abilităților de cunoaștere, diversificarea metodelor și instrumentelor, oferirea de situații flexibile, asumarea de responsabilități în folosirea oportunităților facilitate, stimularea autocontrolului, îndrumarea colaborării și comunicării, ghidarea rezolvării de situațiile-problemă) sau b) diferite servicii de susținere a educaților (consiliere, mentorat, sprijinire, încurajare, antrenare în activități extracurriculare dezbateri, lecturi publice, produse realizate și confruntate, expoziții ș.a.) și c) verificare, evaluare după progrese și rezultate particularizate, ca performanțe și apoi după standarde. ► Cercetările tematice insistă pe schimbarea rolurilor celor implicați, dar și calitățile educatorului
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în realitatea, care-i stabilește scopurile. Procesele sunt minimalizate, nu sunt apreciate în sine. • Organizarea disciplinară a instruirii. • Activitățile sunt hotărâte de către educator, dominând cele de transmitere și de exersare, în baza relațiilor didactice. • Sunt suplimente acționale la conținutul cursului. • Încurajarea experiențelor de prelucrare mentală a conținutului. • Domină activitatea frontală, cu recursul și la cea independentă Criterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) • Utilizează proiecte de cercetare pentru a realiza înțelegerea. Educații utilizează feedbackul asupra
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de verificare unitare, pentru cunoștințe prioritar, standardizate, exacte. • Controlul se referă la pas cu pas, așa cum a fost predat conținuCriterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) țile și depășirea lor, problemele învățării și apoi încurajarea pentru optimizarea învățării. • Educatorul verifică cum învață elevii, cum sunt implicați, cu accent pe procesele cunoașterii. • Educatorul utilizează verificarea continuă, prin prelucrarea conținutului după obiective, prin tehnici alternative, pentru a aprecia nivelul competențelor de bază și a dezvoltării lor apoi
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu rute de rezolvare, tabele comparative pe criterii, liste de alternative, modelări, analiza SWOT. Prin acțiuni de prevenire a insuccesului, a perturbării, a erorilor în rezolvare. Condiții în înțelegerea creativă Procedee, tehnici, instrumente • De respectare a condițiilor necesare climatului creativ: încurajarea independenței, limitarea constrângerilor, încurajarea comunicării, stimularea intereselor variate, acceptarea unor riscuri. • De eliminare a atitudinilor de blocaj: descurajare a ideilor, hipercriticism, sarcasm, rigiditate, lipsă de entuziasm, prețuire a memoriei, interese înguste, competență redusă, neacordare a sprijinului, conformism, autoritate, accent pe
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tabele comparative pe criterii, liste de alternative, modelări, analiza SWOT. Prin acțiuni de prevenire a insuccesului, a perturbării, a erorilor în rezolvare. Condiții în înțelegerea creativă Procedee, tehnici, instrumente • De respectare a condițiilor necesare climatului creativ: încurajarea independenței, limitarea constrângerilor, încurajarea comunicării, stimularea intereselor variate, acceptarea unor riscuri. • De eliminare a atitudinilor de blocaj: descurajare a ideilor, hipercriticism, sarcasm, rigiditate, lipsă de entuziasm, prețuire a memoriei, interese înguste, competență redusă, neacordare a sprijinului, conformism, autoritate, accent pe competiție, complacere în soluții
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin gruparea educaților și a materialelor. 3. Construirea astfel a unei structuri, scheme, rețele de idei ale temei, ca bază apoi pentru dezbatere, interpretare, învățare. 4. Formularea de întrebări exploratorii, pentru înțelegere, după planul de abordare, construit în grup. 5. Încurajarea educaților să formuleze cât mai multe interpretări și argumente, să coreleze cu alte teme, să se refere la aplicații. 6. Efectuarea de aprecieri asupra modului de înțelegere, învățare. Modelul OLE (Open Learning Environments), ca model constructivist (Hannafin, Land, Oliver, 1999
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
atitudini de așteptare", expectanțe care devin apoi, prin cunoașterea lor, impulsuri pentru proiectarea îndeplinirii și autocorectării comportamentului efectiv de rol. Pentru că primesc și ei atribuții, sarcini în clasă, atunci sunt afirmate și alte roluri psihosociale ale educatorului: de stimulare, de încurajare, de ajutor, de ofertă procedurală și de modele mai eficiente, de consiliere, îndrumare. În raport cu obiectivele propuse și cu problematica realizării lor, literatura pedagogică identifică numeroase roluri ale profesorului, utilizându-se criterii din acest context. Dacă la nivelul școlii-organizație, aspectul managerial-administrativ
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
B) Managementul prin motivație implică alt tip de motivație, decât cea pentru rezolvarea sarcinilor curente de învățare și probabil că mentalitatea autorității formale a educatorului va inhiba încă. El poate să asigure un climat care să motiveze participarea educaților, prin încurajare continuă (chiar pornind și de la erori făcute în învățare), să conștientizeze rolul efortului în realizarea sarcinilor, să arate valoarea înțelegerii problemelor, a utilității ei, a corelației cu alte teme deja apreciate, cu aspecte practice nonformale și informale. Sau educatorul poate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de formare a conștiinței și conduitei morale: explicația, convorbirea, dialogul, dezbaterea, problematizarea, studiul de caz, demonstrația, exemplul, exercițiul, jocul, aprobarea și dezaprobarea. Diversitatea procedeelor, tehnicilor specifice: îndemnul, sugestia, sfatul, apelul, dispoziția, entuziasmarea, cerința, rugămintea, aluzia, amenințarea, încrederea, ordinul, povața, lămurirea, încurajarea, stimularea, recompensa, perspectiva, modelul, recunoașterea, lauda, atribuirea de roluri, premierea, mustrarea, reproșul, observația, indiferența, ironia, blamarea, avertismentul, amânarea, etichetarea, pedeapsa, supravegherea, interdicția, atenționarea asupra consecințelor, evaluarea criterială, evaluarea reciprocă, autoevaluarea, reflecția personală, punerea în diverse situații, simularea, utilizarea tradițiilor, organizarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tip probabilistic mai mult decât cea cauzală a faptelor practice, ca și interpretarea lor de tip hermeneutic sau aplicarea unor criterii pertinente de evaluare, validare și justificare prioritar calitative, care sunt recunoscute în comunitate sau formarea specifică a practicienilor-cercetători sau încurajarea afirmării reflecțiilor variate asupra acestei problematici, în favoarea dezvoltării educației și a profesionalismului. 9.2. Ce fel de cercetare pedagogică poate realiza educatorul practician? 9.2.1. De la cercetarea-acțiune la acțiunea-cercetare Tot mai mult încep să se afirme argumentele, după anii
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
practicieni, prin reflecție, dialog deliberativ, valorizează experiențe pozitive, reduce tensiuni în realizarea eficientă a practicii. Procese implicate • Conceperea și aplicarea strategiei de cercetare-acțiune, în baza proceselor specifice de: sesizare a problemei reale a practicii, afirmare a reflecțiilor, articulare pentru rezolvare, încurajare a abordării critice, identificare a valorii acțiunilor, apropiere de experiența personală, stimulare a participării practicienilor în validarea cercetării în alte demersuri similare, interpretare a relațiilor de comunicare și colaborare, completare a reprezentărilor despre angajarea în dinamica rezolvării de probleme, analiză
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
care arhitectura politică a capitalismului global ajută la menținerea inegalităților materiale prin intermediul unei combinații între constrângere și efortul de a obține consimțământul (Cox 1993). Abordarea pe care școala neogramsciană o oferă în ceea ce privește economia politică internațională a tratat în mod special încurajarea studiului originilor, dezvoltării și posibilei transformări a hegemoniei globale (Gill 1993b). Membrii săi au analizat modul în care hegemonia este menținută prin cooperarea strânsă între elitele puternice din interiorul și din afara regiunilor centrale ale sistemului mondial precum și prin rețeaua din ce în ce mai
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
viața noastră psihică a unor Însușiri, atitudini sau manifestări opuse prin natura și orientarea lor, oricât de firească sau naturală ni s-ar părea pentru procesul evolutiv uman, n-ar trebui să reprezinte totuși un motiv de scuze sau de Încurajări pentru acele tendințe ale unora dintre noi de a trăi mai mult În delăsare, În păcat sau În ilegalități de tot felul. Defectele sufletești nu reprezintă, În majoritatea lor - excepție făcând doar oamenii aflați În situații psihopatologice evidente, cu substrat
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la Minister cu creionul pe hârtie; zece mii de ani ar fi Însemnat să-mi fi folosit În felul acesta ca s-o scot la capăt cu planul meu!. Acestei Întâlniri cu infinitatea lecturilor posibile nu-i lipsește legătura cu ideea Încurajării deciziei de a nu citi. Cum să nu-ți zici, În fața numărului incalculabil de cărți publicate, că orice Încercare de lectură, chiar și Întinsă pe durata Întregii vieți, e cât se poate de inutilă În raport cu toate cărțile care vor rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
1948 și 1970, pe care apoi și l-a fidelizat și pe care a Început să-l piardă În anii 1990. Premiile literare franceze contează tot mai puțin În afara Franței, ceea ce dovedește o inadcvare dintre gustul juraților și sensibilitatea contenporană. Încurajarea literaturii francofone nu dă Încă rezultatele excepționale pe care le au cărțile scrise de anglo-saxoni imigranți ca Salman Rushdie. People-izarea literaturii franceze tinde să se provincializeze, referințele ei fiind foarte puțin cunoscute În afara granițelor naționale. Beigbeder a publicat romanul 99
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Alain Moureau, cât și regizorii Sandrine Anglade, Alain Bézu și Jean-François Peyret, prin spectacolele lor și discuțiile care le-au urmat. Dintr-o datorie de reciprocitate, țin să le mulțumesc și studenților cu care am lucrat pe această temă, pentru încurajarea implicită ce mi-au oferit-o prin interesul arătat supravegherii în teatru și dincolo de el, în artă sau în viață. Nu înaintăm singuri decât rareori. George Banu Notă asupra edițieitc "Notă asupra ediției" Pentru această carte, mai degrabă eseu decât
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
În cazul psihoterapiei, prin cuvânt, dar și prin sentimentele afișate de terapeut față de subiectul său. Cuvântul Își depășește, ca semnificație, rolul pe care-l are de obicei În comunicarea interpersonală. Cuvântul, În actul reparator terapeutic, este consolare, reparație, suport moral, Încurajare, având ca scop recrearea interiorității persoanei, ajutând-o să-și redobândească curajul și Încrederea În forțele Sale, puterea de a suporta și de a depăși limitele suferinței. În cazul oricărei terapeutici, cuvântul este suportul care redă valorile morale pierdute. El
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
persoana mea și scopul pe care aceasta și-l propune de a-l realiza. În același timp, ea este și o relație psihologică, cu substrat moral, Între persoana mea și persoana celuilalt sau a celorlalți de diferite forme (apropiere, ajutor, Încurajare, consolare sau, dimpotrivă, respingere, defăimare, frustrare, conflict, ură, intrigă etc.Ă. În felul acesta, Între „intenție” și „necesitate” se va stabili o relație particulară. La originea intențiilor stau fie nevoile și dorințele eului, fie proiectele acestuia. Toate constituie motivații psihomorale
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ale dăruirii constau din actele pe care medicul sau personalul de Îngrijire medicală le acordă celor bolnavi, ca ființe apropiate aflate În suferință. Ele constau din următoarele proceduri: tratamentul medical sub toate aspectele sale, vizita bolnavilor și susținerea acestora medico-psihomorală, Încurajarea psihoterapeutică, consilierea preventivă sau În stările de convalescență, asistența specială acordată În secțiile de reanimare-terapie intensivă, asistența specială a bolnavilor cronici cu afecțiuni incurabile (E. Kübler-Rossă. Aceste forme de dăruire medicale au În primul rând caracterul de „Îngrijire” corporală, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de spirit a bolnavilor, a suferinței acestora. Este un act de susținere și de preluare coparticipativă a suferinței lor. Formele psihologice și sociale ale dăruirii constau din următoarele: susținerea, compătimirea, sfătuirea și apelul la exemple pentru persoanele aflate În dificultate; Încurajarea, oferirea de soluții sau de sprijin direct, aport emoțional și intelectual, comunicare, scoaterea din izolare, activități utile, Încurajare, redarea Încrederii și a demnității umane, a convingerii utilității sociale a persoanei respective. Aceste forme de dăruire vor contribui la restaurarea personalității
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
lor. Formele psihologice și sociale ale dăruirii constau din următoarele: susținerea, compătimirea, sfătuirea și apelul la exemple pentru persoanele aflate În dificultate; Încurajarea, oferirea de soluții sau de sprijin direct, aport emoțional și intelectual, comunicare, scoaterea din izolare, activități utile, Încurajare, redarea Încrederii și a demnității umane, a convingerii utilității sociale a persoanei respective. Aceste forme de dăruire vor contribui la restaurarea personalității celor aflați În suferință, În situații de impas, la resocializarea lor. O formă contrară dăruirii, care are o
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
unor emoții sau sentimente. Niciodată ideile nu sunt singure. Ele sunt de regulă asociate cu emoțiile sau cu sentimentele celui care vorbește. A adresa unei persoane aflate Într-o situație de impas, Închisă, un cuvânt de consolare, de mângâiere, de Încurajare este un ajutor, o susținere, o acțiune psihomorală extrem de importantă. Cuvintele construiesc o atmosferă de conversație care atrage și interesează, captivează sau care, dimpotrivă, pot Îndepărta persoanele una de alta, le pot traumatiza produce anxietate, repulsie. Cuvântul creează o ambianță
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]