8,846 matches
-
mezodermică (mezenchimală). Epidermul este alcătuit dintr-un epiteliu stratificat și pavimentos, cornificat, celulele sale fiind în permanență regenerare. El este lipsit de vase sangvine, nutriția celulelor are loc prin difuzarea limfei interstițiale din derm, prin intermediul membranei bazale și prin spațiile înguste (de cca 10 milimicroni), care separă între ele celulele vitale ale acestui strat. Epidermul este un protector mecanic contra pierderilor de apă din straturile profunde ale pielii și împiedică pătrunderea microbilor în ele. Celulele epidermului se împart, după origine, aspect
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
urcă spre suprafață devin tot mai turtite. Ele sunt mai acidofile decât cele bazale, dar sunt intens vitale, acest strat fiind sediul unor transformări importante în eczemă sau în metaplazii, și în alte numeroase afecțiuni. Celulele sunt separate prin spații înguste de cca 10 milimicroni, prin care circulă limfa interstițială nutritivă, rare celule limfocitare și se găsesc terminații nervoase amielinice. Aceste spații reunite constituie "sistemul lacunar epidermic" în care coeziunea celulară e menținută prin punți intercelulare. Citoplasma celulelor se caracterizează pe lângă
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
șisturile cristaline. În Cuaternar o mare parte a acestor munți a fost acoperită de ghețari montani. În urmă acțiunii lor morfologice au rezultat forme de relief specifice: vai cu profilul transversal sub forma literei „U”, circuri glaciare, parguri glaciare, crește înguste, cuvete lacustre și morene.
Munții Tatra () [Corola-website/Science/304864_a_306193]
-
picătură care ajunge pe podea poate formă o stalagmita care se poate uni cu stalactita și vor forma o coloană Stalactitele au un ritm de creștere foarte lent. Viteza poate fi influențată de următorii factori: Presiunea." Apă, venind pe fisuri înguste, are o anumită presiune creată de coloană de lichid acumulată. Ea devine tot mai agresivă, mărește prin dizolvare fisură și se încarcă cu dicarbonat de calciu. Cand picătură debușează într-un spațiu larg, cu aer, presiunea scade brusc și dicarbonatul
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
secole, dar exploatarea a început abia în 1939, când porțiunea îngropată a intruziunii Norilsk-Talnakh a fost descoperită sub munte. Pentru a deservi noul oraș a fost construită o cale ferată către portul Dudinka pe fluviul Enisei, la început, cu ecartament îngust (iarna 1935-1936), apoi, cu ecartament larg rusesc (1520 mm), la începutul anilor 1940. Din portul Dudinka, nichelul îmbogățit și cuprul sunt transportate la Murmansk pe mare, apoi la Monchegorsk și la topitoria din Peninsula Kola, în vreme ce produsele mai valoroase sunt
Norilsk () [Corola-website/Science/305514_a_306843]
-
Altai, care acoperă o mare parte a republicii și se continuă pe teritoriile țărilor vecine Kazahstan, Mongolia și China. Zona este activă din punct de vedere seismic, cutremurele fiind cele care au modelat crestele abrupte ale munților, separate de văi înguste și adânci. Cel mai înalt vârf muntos din republică este totodată și cel mai înalt punct din Siberia - Muntele Beluha, 4.506 m. Rezervele de apă reprezintă fără îndoială cea mai importantă resursă a republicii. Izvoarele tămăduitoare de apă minerală
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
în Munții Aninei din județul Caraș-Severin. Se situează pe raza localității Iabalcea (comuna Carașova), în apropierea Peșterii Comarnic. Are o lungime totală de 1.121 m. Mărimea peșterii crește pe măsură ce se avansează înăuntrul ei, pornind de la o galerie de intrare îngustă, cu săli mari legate între ele și culminând cu Sala Finală, lungă de 80 m, lată între 10 și 20 m și cu o înălțime de până la 20 m. Aceasta este și cea mai bogată în formațiuni calcaroase.
Peștera Popovăț () [Corola-website/Science/305636_a_306965]
-
cont de piedicile puse în cale, a forțat un atac masiv prin zona mlăștinoasă, dar cu cît se apropiau de ruine, soldații săi s-au trezit imobilizați de adîncimea crescîndă, de vegetația mlaștinii, de mîl și nămol. Românii cunoșteau culoare înguste pe care se putea merge printre smîrcurile mlaștinii și s-au retras, otomanii au rămas imobilizați în mlaștină. O cronică bulgară descrie începutul luptei: "..și lănci nenumărate s-au frînt iar cerul nu se mai vedea de desimea săgeților". Prima
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
(în arabă: مضيق تيران ), (în ebraică: מצרי טיראן, transliterare din limba ebraică: Meitzarey Tiran) este o strâmtoare îngustă, cu o lățime de 13 kilometri (8 mile), formată între Peninsula Sinai și Peninsula Arabică care separă Golful Aqaba de Marea Roșie. Denumirea Strâmtorii provine de la Insula Tiran localizată între cele două țărmuri, pe care s-a instalat un post de
Strâmtoarea Tiran () [Corola-website/Science/305694_a_307023]
-
tutun. Insula a fost renumită și pentru creșterea trandafirilor din care localnicii obțineau uleiul și parfumul de trandafir. Insula a fost locuită încă din antichitate. Herodot amintea de "Cyraunis", despre care scrie că "lungimea insulei este de 200 de stadii, îngustă, plină de măslini și de viță sălbatică". Prima atestare documentară este un raport al Cavalerilor Teutoni din 22 februarie 1430, despre fortificațiile bănățene, care vorbește despre "insula Saan" cu "216 oameni". De la 1430 devine cunoscută ca "Ada Kaleh". Din cauza poziției
Insula Ada Kaleh () [Corola-website/Science/305754_a_307083]
-
mai multe clădiri ș.a. Întrucât mediul fără fir este unul foarte dinamic, prin folosirea unor antene direcționale se poate influența modalitatea de propagare a semnalului radio. Astfel, energia și caracteristica unui semnal pot fi direcționate de-a lungul unui culoar îngust în loc să se lovească de pereți, ceea ce ar duce la o risipă de energie sau la interferențe de semnal nedorite. Antenele omnidirecționale emit undele radio în toate direcțiile (sferă), în timp ce antenele unidirecționale concentrează semnalul pe o direcție preferențială dată de orientarea
Rețea fără fir () [Corola-website/Science/306284_a_307613]
-
lanțului carpatic al Occidentalilor. Altitudinea maximă este atinsă în Vârful Măgura Priei (996 m). ului fac parte din treaptă montană de relief cu extensie redusă și joasă că altitudine, din ramificația nordică a Munților Apuseni. Culmea Meseșului este o formațiune îngustă de 5-8 km. și relativ uniformă, fără forme de relief abrupte, alungita de la sud-vest spre nord-est. Văile transversale ce o străbat ("Poicu, Ponița" și "Ragu") au fragmentat culmea în mai multe măguri separate, ce se prezintă sub forma unor masive
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
fost denumit de localnici ”Piatra de la Amiază”. Râurile Șinca, Holbav și Hoapec și-au săpat văi adînci de aproape 200-300 m cu versante intens erodate, care despart culmi rotunjite. De aceea așezările Poiana Mărului și Holbav evită în general văile înguste și umbrite, care nu permit decît o dezvoltare liniară. Casele s-au răsfirat pe ”dealuri” printre ogoare, fînețe și livezi. Pădurile de foioase și cele în amestec au rămas cantonate pe văi și în jumătatea nordică a acestei grupe muntoase
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
Coasta Țiganului - 1.034 m), alcătuită predominant din șisturi cristaline, corespunde nivelului suprafeței Poiana Mărului. Conglomeratele calcaroase, odinioară suprapuse cristalinului, au persistat ca martori de eroziune, formînd creste ascuțite și versante înclinate. Rîurile, care și-au săpat văi scurte și înguste, au depus la marginea munților numeroase conuri de dejecție. Înălțimile scad treptat cu 100-200 m spre nord și vest, cote ce depășesc frecvent 900 m întîlnindu-se în nord doar la muntele Negru (967 m), piscul Înalt (941 m), Runcu Bogatei
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
250-400 m, depresiuni strîmte sau șei mai înalte. Văile Lupșa, Comăna și Veneția au versante domoale cu aspect de culoare depresionare chiar și în cursul mijlociu, ce au facilitat pătrunderea așezarilor în munte. Culoarul depresionar de pe valea Bogății, fiind mai îngust, a fost utilizat doar ca pas între Brașov și Sighișoara. Față de grupa estică, unde satele au luat ființă pe rama muntoasă, în grupa vestică ele s-au stabilit mai întîi pe fundul plat al văilor și, ulterior, o parte din
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
precădere argiloasă. Caracterele fizice și chimice ale apelor sînt oglindite de numele a numeroase rîuri (Sărata, Borcutului, Secu, Slatinii, Izvorul Alb etc.), ca și aspectele geomorfologice ale văii (Valea Pustie, Grozavul, Teșna, Teșna Mică și Teșnița - cu semnificația de văi înguste; Strîmba, Pietroasa de Jos și de Sus, Valea Mare etc.) Anumite văi reflectă numele localităților pe care le străbat (Rodna, Coșnița, Coșna, Tureacul). Rîurile care drenează Munții Bîrgău sînt tributare Someșului Mare și mai puțin Bistriței Moldovene, care, prin intermediul Dornei
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
a îndividualizat un culoar depresionar născut prin eroziune diferențială la contactul dintre conglomeratele de Bucegi și marno-calcarele și gresiile din Munții Baiului. Versantul estic al Munților Bucegi se impune în peisaj printr-un abrupt de peste 1200 m, prin stîncărie, văi înguste și bogate păduri de conifere care-l îmbracă în jumătatea înferioară. De partea cealaltă a culoarului depresionar, în est, culmile Munților Baiului, aflate la 1 400-1600 m, se termină către Prahova prin versanți în trepte care dezvoltă o diferență de
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
munți reprezintă martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfârșitul Paleozoicului cu aspect de inselberg (munte insula). Ei ocupă colțul de nord-vest, ridicându-se deasupra Ostrovului Brăilei cu peste 300-400 m și se prelungesc sub forma unei culmi înguste deluroase (numită Pintenul Bugeacului) până în apropiere de Galați. Spre sud-est sunt separați de Podișul Babadagului prin Pasul Iaila sau Carapelit. La vest sunt flancați de Ostrovul Brăilei, spre care cad în trepte, iar la sud-est ei depășesc valea largă a
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
rezervații botanice, două rezervații paleontologice și o rezervație mixtă, dar și Parcul National Munții Măcinului. Arboretele de fag (Fagus sylvatica, Fagus taurica) în amestec, în principal cu carpenul (Carpinus betulus) și teiul argintiu (Tila tomentosa) se dezvoltă într-o vale îngustă și umedă la altitudini de 350-400 m. Mai apar jugastrul (Acer compester) arțarul, ulmul, gorunul. Se întânesc chiar și exemplare de fag cu grosimea de 0,8 m și o înălțime de 30 m. Subarboretul e slab reprezentat fiind alcătuit
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
măiestria meșterilor tăbăcari, pielari și cojocari care locuiau în acest târg. În 1409 regele Sigismund de Luxemburg cedează cetatea familiei Corvineștilor, care o vor transforma într-o reședința medievală. La sfârșitul secolului XIX au fost construite funicularele și căi ferate înguste, iar între anii 1882-1884 au fost puse în funcșiune primele trei furnale. În 1919 au luat ființă „Uzinele de Fier Hunedoara” - proprietate de stat . Așezările rurale s-au dezvoltat dintre munți și dealuri și dintre dealurile și văile depresionare. Aceste
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
și mărimea satelor este determinată de forma de relief; astfel, în Munții Poiana Ruscăi există sate mici de tip risipit, în timp ce satele aflate pe valea Cernei sunt mijlocii, cu structura răsfirata. De asemenea, în Munții Poiana Ruscăi satele evita văile înguste cu versanți abrupți, dezvoltându-se pe culmile interfluviale netede. Acestea sunt câteva dintre comunele care sunt situate pe valea Cernei și satele din care sunt compuse: După anul 1990, oadtă cu trecerea la economia de piață, în această zonă a
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Argeșului. Între 9-12 noiembrie 1330, s-a desfășurat Bătălia de la Posada. Ghizii români puși la dispoziția regelui de către Basarab i-ar fi condus apoi pe unguri într-un defileu unde acesta le pregătise o capcană. Odată ajunși în acea vale îngustă și prăpăstioasă, ungurii sunt atacați și zdrobiți de către mulțimea românilor urcați pe răpi, aruncând cu săgeți și pietre.Avantajat de teren, voievodul român a reușit să obțină o victorie care i-a asigurat pentru mai mulți ani un statut de
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
undă lumina trece neperturbată prin amestec, în timp ce la toate celelalte lungimi de undă va fi împrăștiată --- în particular în locurile unde trecerea dintr-un mediu transparent în altul se face la incidență razantă --- astfel încît filtrul transmite numai o bandă îngustă de lungimi de undă. Efectul Christiansen este surprinzător avînd în vedere că din două substanțe incolore și transparente se obține un amestec cu o culoare vie, de o puritate spectrală deosebită. La baza filtrului stă proprietatea lichidelor de a avea
Filtru Christiansen () [Corola-website/Science/306417_a_307746]
-
a ținut cursul la institutul din Zürich și s-a întâlnit cu Carl Gustav Jung și cu Ernst Jünger. Soții Eliade s-au reîntors la Paris la 9 iunie, iar scriitorul a adus o măsuță cam șubredă „într-o cămăruță îngustă, cu ferestrele deschise către un zid galben-cenușiu” (în care, după cum a aflat ulterior, se sinucisese cu gaz un student cu o săptămână înaintea sosirii lor), amenajând-o ca birou de scris. El a început să scrie la 15 iunie 1959
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
în partea de sud-vest a Australiei a fost întemeiata o așezare care a primit drepturi de oraș în anul 1856. La început, această regiune era considerată foarte inospitaliera, iar oamenii nu erau dispuși să se stabilească nici măcar pe fâșia litorala, îngustă acoperită de verdeață. Situația s-a schimbat însă radical când, în 1893, a fost descoperit aur în apropiere de Kalgoorlie, în centrul Australiei de Vest. Perspectiva îmbogățirii rapide a atras în aceste ținuturi mulți coloniști din estul continentului. Deși febră
Perth () [Corola-website/Science/306461_a_307790]