43,150 matches
-
La folie à travers les siècle (1967) M. Sendrial Franța Histoire culturelle de la maladie (1980) J. Postel și Cl. Quétel Franța Nouvelle Histoire de la psychiatrie (1983) Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
împlinita vârstă a bărbăției și mi-ați dat tărie prin învățătura științelor sacre”) - „Epistulae” (42), în Monumenta Germaniae Historica, Hanovra, 1826, vol. IV. Prețuirea nu se referea doar la dascălii yorkezi, ci și la remarcabila bibliotecă a școlii, a cărei absență o resimțea dramatic în perioada școlii palatine carolingiene. Într-o altă epistolă (12, în Monumenta Germaniae Historica, ed. cit., vol. IV) scria: Sed ex parte desunt mihi... exquisitores eruditionis scolasticae libelli, quos habui in patria per bonzam et devotissimam magistri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
condițiile propriei experiențe. Ideile de „cauzalitate locală” și de „separabilitate” ne obligă să presupunem că rezultatele obținute de unul din experimentatori ar trebui să fie complet independente de rezultatele obținute de celălalt. Este dezideratul fundamental al obiectivității științifice. El impune absența oricărei conexiuni nelocale. Dar teorema lui Bell susține cu totul altceva. Bell a demonstrat că în mecanica cuantică lucrurile stau diferit. Teorema lui Bell afirmă că predicțiile mecanicii cuantice sunt ireconciliabile cu independența rezultatelor celor doi experimentatori: rezultatele se influențează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
hermeneutica fenomenologică a relațiilor dintre adulți și copii; hermeneutica fenomenologică a speranței și a stabilității în educație; hermeneutica fenomenologică a interacțiunilor dintre meaning și teaching; hermeneutica fenomenologică a atmosferei, a ceremoniilor și a ritualurilor școlare; fenomenologia psihanalitică a „prezenței” și „absenței” în educație; problemele intertextualității în discursurile pedagogice; fenomenologia „scriiturii” și „gândirii” pedagogice; fenomenologia „locului secret” în educație; fenomenologia „singurătății” pedagogice; fenomenologia „timpului educațional” ș.a. Pe acest „tărâm al subtilității și profunzimii curriculare” s-au ilustrat personalități de mare anvergură ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de a fi azvârlit”/„starea de a fi aruncat” (die Geworfenheit)118 ș.a. Pedagogia fenomenologică este expresia generală a „grijii” (die Sorge; the thoughtfulness) omenești, a neliniștii interogatoare și a căutării înfrigurate a sensurilor care ne lipsesc și a căror absență e neființa, Neantul însuși (das Nichts); d) căutarea rostului uman: cercetarea fenomenologică nu produce cunoaștere de dragul cunoașterii, ci mai degrabă produce cunoaștere pentru a dezvălui rostul/sensul de a fi uman. Venim pe lume întâmplător, printr-un „accident cromozomial norocos
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și cu temelii șubrede”162. Chiar și stabilitatea disciplinelor de studiu este doar aparentă și iluzorie. Cherryholmes (1988) susține că marea lor majoritate, inclusiv cele științifice, sunt supuse presiunilor politice și economice. De fapt, complexitatea curriculumului nu este ceva atipic. Absența fundamentelor este mai puțin notabilă în curriculum decât în înseși disciplinele academice și în celelalte arii educaționale. Nu curriculumul în sine, ca alcătuire, e rău întemeiat; proasta întemeiere provine din chiar disciplinele de învățământ. Se pune așadar o problemă cu privire la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scriptologeală” absurdă care se întinde zilnic pe zeci de pagini. Gândirea praxeologică necesară întemeierii anticipate a demersurilor educative din clasă - care este clară și simplă - este copleșită cu tot soiul de exigențe, cerințe, îndrumări și sfaturi metodice fără nici o noimă. Absența „noimei” indică lipsa de rațiune; dar teoreticienii curriculumului au preferat să numească hiperraționalism acest fenomen dăunător. Wise (1979) scria: șCreșterea reglementărilor în școliț este hiperraționalizare, adică un efort de a raționaliza dincolo de limitele cunoașterii - ceea ce implică impunerea unor mijloace care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
baza „ierarhiei lui Gagné” exista o descriere de fenomene în legătură cu care fuseseră formulate mai multe aserțiuni cu valoare de „legi naturale”. Visul dintotdeauna al didacticienilor - fundamentarea psihologică a instruirii - era așadar împlinit. Herbart încercase acest lucru la vremea sa, dar absența unor cercetări psihologice consistente îl obligase să umple vidul cu așa-zisa psihologie realistă; dar aceasta, departe de a fi „realistă”, era o simplă fantezie de tip asociaționist. La jumătatea secolului XX, B.F. Skinner încercase să fundamenteze teoria instruirii programate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cât psihosociologice. Opțiunea este uneori paradoxală. Poți să optezi pentru un mod de viață mai simplu, mai plin de privațiuni, dar care oferă satisfacția integrării, a cufundării în șuvoiul dominant, împărtășit de cei mai mulți. Acest acord cu ambianța socială, caracterizat prin absența conflictelor, conferă confort psihic, o stare de echilibru, o dorință de realizare personală. A aparține grupului valorizat social înseamnă a dobândi o identitate socială pozitivă. A aparține unui grup etichetat negativ semnifică pierderea stimei de sine. Avem un exemplu - subiecții
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
regândiți. Le trebuia o nouă identitate, era necesar să li se ofere șansa unei noi integrări sociale. Dobândirea unei identități presupune îndeplinirea a cel puțin trei condiții: subiecții sociali trebuie să realizeze o priză de conștiință, identitatea nu există în absența sentimentului identificării; identitatea se construiește grație relațiilor individului cu alții, cu grupul; o identitate evoluează și se modifică în cursul existenței individului (Lipiansky, 1998). Aceste trei condiții au fost satisfăcute în procesul de creare a unei noi identități. A existat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
preț de aproape două generații, nu poate fi pusă doar pe seama forței. Nu este, în această constatare, nici o noutate. Majoritatea cercetărilor au arătat de multă vreme că nici chiar regimurile cele mai crude nu se pot menține la putere în absența unui minim consens social, care depășește sfera îngustă a privilegiaților. Dar acest lucru nu iese la iveală dintr-o perspectivă politică și ideologică a analizei. El apare însă imediat, atunci când examinarea acestor regimuri are loc din unghi social. Or, tocmai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
jenă, sfială, groază, spaimă, trac etc. Din această perspectivă, confruntarea cu perspectiva foamei și a frigului aduce câteva elemente diferite. Avem efectiv de-a face cu pericole exterioare, dar situate la limita registrului fricii. Căci, în acest caz, mai curând absența a ceva provoacă frica, și nu prezența imediată a unui anumit pericol. În speță, e vorba despre absența produselor alimentare sau a combustibililor. Prin urmare, e discutabil că frica e reductibilă la pericolul extern, căci amenințarea poate fi și anticipată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
elemente diferite. Avem efectiv de-a face cu pericole exterioare, dar situate la limita registrului fricii. Căci, în acest caz, mai curând absența a ceva provoacă frica, și nu prezența imediată a unui anumit pericol. În speță, e vorba despre absența produselor alimentare sau a combustibililor. Prin urmare, e discutabil că frica e reductibilă la pericolul extern, căci amenințarea poate fi și anticipată. Cu alte cuvinte, trăirea internă este la fel de importantă și în absența unei cauze externe clare. În acest sens
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anumit pericol. În speță, e vorba despre absența produselor alimentare sau a combustibililor. Prin urmare, e discutabil că frica e reductibilă la pericolul extern, căci amenințarea poate fi și anticipată. Cu alte cuvinte, trăirea internă este la fel de importantă și în absența unei cauze externe clare. În acest sens, în fața unui pericol nu toată lumea se teme - sau nu toată lumea se teme în aceeași manieră. Acest detaliu demonstrează indirect că există o participare internă, personală, în orice reacție de frică. În psihopatologie, această
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dificil de acceptat. Mai ales că prima fază a regimului Ceaușescu adusese o anumită doză de relaxare și de confort material. Oricum, arma foametei a fost folosită de o manieră diferită - ceea ce a funcționat a fost mai ales pericolul foamei. Absența victimelor este pozitivă, dar ea nu diminua dificultatea procurării alimentelor, nici frica subiacentă. În ceea ce privește frigul, prezența sa a fost mai puțin teoretizată de către istorici 9. Era însă o constantă în universul penitenciar comunist, așa cum putem desprinde din numeroasele mărturii ale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vadă un film la care tânjeam cu toții, trebuia neapărat să-l povestească. Producția orală, conversația cu tot ce are ea, exercițiul verbalizării depășeau cu mult producția scrisă. Pe bună dreptate, Andrei Pleșu considera că „euforia oralității explică, în opinia lui, absența literaturii de sertar și a samizdatului. Totul se consuma în «agora» discretă a dialogului, a cuvântului neconsemnat, a volatilității” (1994). Scrisul era asociat cu spațiul public: ne scriam articolele - teme de plan fără elan, ele erau spațiul cenzurii; oralitatea însemna
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la o singură încăpere - și, dacă depășește spațiul «legal», se va trage o perdea sau un paravan, în fine, eventual un perete ușor, ca s-o împărțiți cu alții; în celelalte camere, suplimentare, ar fi aduse persoane total necunoscute”. În absența informației asupra unor detalii concrete, de viață zilnică, pe care unele cuvinte ale limbii de lemn le mascau, neevocând aspecte pe care să le trăiască prin empatie, conceptul abstract de comunism îi lasă oarecum „reci” pe îndepărtații semeni din Occident
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai ocolite, să le zic mai „subtile”. Cele descrise sunt tehnici mai degrabă de „război”, fie el și doar informațional. Celelalte sunt tehnici „de gherilă”, de hărțuire, dintr-un îndelungat război de uzură. Nu trebuie nici ele disprețuite, pentru că, în absența lor, cultura din cei aproape cincizeci de ani de comunism ar fi fost și mai săracă, și mai malformată de o ideologie dementă, și mai mutilată decât a fost. Nu toți creatorii au avut curajul luptei deschise, dar unii dintre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau al XII-lea - a fost strecurată, în raportul citit de el, ideea inexistenței dictaturii în România. Pentru a-l determina să se apere de acuzațiile tot mai dese că este un dictator, a făcut o pledoarie, pretins științifică, pentru absența dictaturilor. Dictatura proletariatului devenise o etapă democratică, iar dictatura regală fusese uitată. Deoarece pentru dictator era important să iasă cu „fața curată” - prin orice mijloace, fie și mincinoase -, strategul ideii s-a făcut că a uitat de dictatura regală. În
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
decembrie 1989. S-a vorbit despre marea libertate a cuvântului până ce expresia s-a golit de sens. Libertatea a înlocuit cenzura cu pierderea măsurii ori prin sluțirea ei - cum se exprima un eseist. De la constrângerea nemăsurată s-a trecut la absența oricărei responsabilități pentru cuvântul scris, rostit, sugerat sau pentru imaginile și gesturile demonstrative. În vreme ce prin cenzură erau blocați cei care aveau ceva de zis, pe noua direcție se elimină preocuparea pentru ceea ce trebuie rostit și pentru asumarea efectelor. Dacă poți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
real, sunt personaje-cheie în distribuția mărfurilor și nu se poate vorbi despre rândul de așteptare fără a-i aduce în discuție. Apoi, fiindcă relația vânzător-client este cu totul diferită în cele două ideal-tipuri conturate, fiind strâns legată de prezența sau absența cozii. și, nu în ultimul rând, pentru că, în interviurile realizate de-a lungul timpului cu oameni obișnuiți, schimbarea atitudinii vânzătorilor față de clienți este adesea adusă în discuție ca un semn al tranziției, ca element vizibil cotidian al metamorfozei mentalității. Indicii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
i se opune, în capitalism, comis-voiajorul - ce îți sună la ușă, încearcă să te convingă, îți face reduceri, te sâcâie, numai să cumperi ceva - sau comenzile făcute prin telefon care sosesc cu promptitudine chiar la ușă. Între altele, prezența sau absența cozii este cea care intermediază între tipul de gestionar („gardian” sau „Moș Crăciun”) și tipul de sistem în care acesta evoluează („socialism sovietic” sau „capitalism”). Delegitimarea puterii: efect pervers al „cozii” și al „magazinelor speciale” Alături de explicațiile de tip economic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de muncă corecțională, dar s-a făcut și pușcărie propriu-zisă - aceștia erau, de fapt, deținuți politici; au fost deportați cel puțin 300 de greviști considerați periculoși. Au fost trecuți în șomaj aproape 4 000 de mineri, pretextul constituindu-l o absență la lucru sau o minimă dispută cu ori un protest față de conducerea minelor (pentru acest bilanț, vezi Barbu și Chirvase, 1997, p. 118). Câteva sute de familii au fost mutate din zonă. După închisoare ori deportare, este cunoscut cazul câtorva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tovarășilor din „vechea gardă”, cunoscut datorită tehnicilor de ascultare și supraveghere ale poliției politice și speculat la cel mai înalt nivel, îi făcea vulnerabili în fața comandamentelor eticii de familie exprimate de Ceaușescu. Mărturia unui membru al grupului de decizie menționează absența vreunui studiu ori a dezbaterilor în nucleul puterii politice privind consecințele legislației antiavort. Măsura a fost propusă în timpul unei vacanțe petrecute pe litoral de membrii CPEx. Într-o seară, aceștia au fost convocați intempestiv la o ședință în vila lui
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
necesitatea ca MEI să depună la dosar așa-zisul „angajament” despre care, la pct. 7 din interogatoriul luat, pretinde că l-aș fi dat și pe care recunoaște că îl posedă. Constrânsă însă să depun concluzii asupra fondului cauzei în absența acestei piese, arăt următoarele: Pe 5 mai 1982, Institutul de Cercetări Pedagogice și Psihologice din București, aparținând de MEI, mi-a desfăcut contractul de muncă conform art. 130 (1), litera i, din Codul muncii, pentru pretinse „abateri grave săvârșite prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]