8,773 matches
-
atenția mai degrabă asupra reducerii amenințărilor receptate, asupra creșterii puterii disponibile decât asupra sarcinii propriu-zise. Grupul utilizează mai bine capacitățile și cunoștințele/ competențele membrilor săi atunci când conflictul este centrat pe sarcină și mai puțin în situațiile în care conflictul este absent sau centrat pe relații. În anumite circumstanțe, este posibil ca un conflict centrat pe sarcină să se transforme într-unul centrat pe relațiile interpersonale. Pe moment, dacă participanții nu cad de acord asupra rezolvării sarcinilor, apar dezacordul și atribuirea conflictului
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
altora nu este deloc neglijabil... a) Tranzitele lui Neptun la Soare Conjuncție Dispoziție: Mult mai receptivă decât În mod normal. Individul vibrează la curenți impalpabili, la influențele subtile aproape ca un radar: resimte invizibilul - ceea ce-i poate da un aer absent, visător. Idealismul sporește și el, odată cu o atracție pentru cauzele mărețe. Individul se poate simți invadat de credință, poate avea elanuri mistice... E posibil Însă să se cufunde complet În iluzie și să cadă pradă unor influențe dăunătoare. Evenimente: Se
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
și costumier, între regizor și mașinist, între actori și ceilalți membri ai echipei etc.) și "comunicarea extrascenică" (realizată între actori ca exponenți, vizibili, ai echipei de teatru și spectatori); de altfel, se consideră că "în teatru se confruntă: 1. locutorii absenți (extraspectaculari): autor cititor = regizor; 2. locutorii prezenți (intraspectaculari): actori public; 3. locutorii fictivi (intrascenici): personajele" (Bodiștean, 2009, p. 188); în ecuația comunicării teatrale, se disting: în etapa ante-spectacol relația "regizor subiect scenograf" și relația "actor subiect regizor", iar în etapa
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
defensiv este cel care se simte "atacat", vizat în sens negativ de tot ceea ce spune locutorul și se manifestă printr-o atitudine de retragere, privire în pământ, roșeață în obraji, prin sintagme de disculpare de tipul eu..., nu... etc.; * ascultătorul absent este cel prezent doar fizic în situația de comunicare respectivă tipul de interlocutor căruia simți uneori nevoia să-i spui Bună dimineața!, indiferent de ora din zi; * ascultătorul revoltat/suprasaturat de o anumită temă de discuție, de actul comunicativ respectiv
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
4) identificarea cathartică, care se referă la "(a) eroul în suferință; ( b) eroul la strâmtoare" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "comoție tragică/descătușare sufletească", respectiv în "râsul participativ/destindere comică"; (5) identificarea ironică, care se referă la "eroul absent sau antieroul" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "surpriză (provocare)" (Jauss, 1983, p. 257). 81 "spațiu imaginar pe care scena nu-l arată niciodată (evocat numai de dialog)" (Hubert, 2011, p. 292). 82 "spațiu în care se joacă acțiunea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
grave asupra creșterii și dezvoltării pe toate planurile a copiilor, a căror îngrijire și educație necesită resurse. Uneori, copiii sunt puși să cerșească, mai ales în acele familii unde condițiile materiale sunt foarte precare iar nivelul de educație este aproape absent (copiii nu merg la școală, familia locuiește în mizerie, există un nivel crescut al promiscuității morale - toate acestea pe fondul unui consum permanent și necontrolat de alcool). Alteori, familia trăiește cu resurse bănești limitate, din care băutorul ,,ciuntește” permanent pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să crească abilitatea persoanei de a face față situației și să reducă/elimine stresul. Conform modelului efectului de amortizare a stresului, suportul social protejează indivizii în fața influenței evenimentelor stresante, indivizii afectați de stres și cu un suport social redus sau absent experimentând efecte negative asupra sănătății, în timp ce la indivizii cu niveluri înalte de suport social efectele negative ale stresului sunt reduse sau chiar eliminate. Sarason, Sarason și Pierce (1990) au analizat teoriile asociate acestui model. Astfel, au constatat că multe cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este necunoscut. Menționăm că agresiunile comise de minorii de 7-14 ani și adolescenți (15-18 ani) sunt în proporție foarte scăzută, câte 0,38% fiecare. În scenele de violență apar și agresorii, în majoritate adulți, în cadrul producțiilor ficționale. Minorii sunt aproape absenți din rândul agresorilor, dar remarcăm pe locul al treilea al agresorilor fenomenele din natură (11,32%). Graficul 6. Ponderea agresorilor în cadrul producțiilor ficționale Studiile arată că, atunci când actele de violență sunt comise de personajele principale ale producției, impactul și influența
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
într-o populație dată, constatarea apropierii sau a distanței lor în raport cu acest etalon și identificarea poziției acestora pe "piața" ideologică. Privind schema noastră, cititorul se poate întreba de ce anume o valoare sau alta este prezentă în schemă, în timp ce alta este absentă. Răspunsul este simplu: le-am menționat pe cele pe care le-am regăsit în sursele noastre în timpul cercetărilor. Enunțarea lor și importanța pe care le-o atribuim sunt rezultatul unei judecăți care se inspiră din frecvența lor, din consecințele pe
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
adevărul sau soluția unei probleme, departe de ei această intenție. Aceștia iau cuvântul sau scriu deoarece sunt convinși de adevărul lor și vor să îl demonstreze interlocutorului sau să dovedească în fața opiniei publice că au dreptate. Tentația seducției nu este absentă, mai ales în perioada electorală. Întâlnim încă o dată miza etică. Dacă ținem la cinstea intelectuală, putem să o formulăm astfel: cum să rămânem ata-șați la convingerile noastre deprinse cu prețul studiilor, al meditației, al confruntării cu propriile noastre acțiuni, acceptându
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
către sine - însuși rupându-se orice fel de legătură inteligibilă cu realitatea lumii posibile exterioare bolnavului. Această schimbare face ca bolnavul să devină o prezență stranie în spațiul realității externe, o „prezență negativă” (antisocialul, conflictualul, paranoicul) sau chiar un „individ absent” (bolnavii cronici degradați, demenții). După K. Jaspers, sectorul psihopatologiei este cunoașterea și înțelegerea vieții psihice anormale în ceea ce privește realitatea ei, mijloacele de expresie ale acesteia, raporturile sale de ansamblu și cauzele care o determină. În sensul acesta au valoare următoarele aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personale ale bolnavului, insistându-se în mod special asupra celor de ordin patologic: a) nașterea (sarcină dorită, accidentală, nedorită, născut la termen, prematur, sarcină gemelară, complicații la naștere etc.); b) dezvoltarea (motorie, senzorială, limbaj, comunicare etc.); c) bolile copilăriei (prezente, absente, complicații, igienă, alimentație, receptivitatea la boli etc.); d) pubertate și adolescență (cu tulburări de comportament, de caracter, atitudini, interese, dificultăți de adaptare și comunicare, de asociere, situația oedipiană, formarea identității, stări de dependență afectivă, carențe emoționale, frustrări, sexualitate, ciclul menstrual
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este somnolent etc.; - bolnavul este confuz, incoerent, dezorientat autoși allo-psihic, neputându-se stabili nici un fel de comunicare cu acesta. b) Atenția poate prezenta următoarele modificări: - mobilă, bolnavul nu-și poate concentra atenția asupra unui lucru, persoane sau discuții; - dificilă sau absentă: bolnavul nu este atent la ce se petrece în jurul său, indiferent, absent. c) Aprecierea tulburărilor din sfera perceptivă ne pune în evidență următoarele aspecte: - perceperea corectă a realității; - perceperea deformată a realității (iluzii); - acuze perceptive diferite de a căror natură
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stabili nici un fel de comunicare cu acesta. b) Atenția poate prezenta următoarele modificări: - mobilă, bolnavul nu-și poate concentra atenția asupra unui lucru, persoane sau discuții; - dificilă sau absentă: bolnavul nu este atent la ce se petrece în jurul său, indiferent, absent. c) Aprecierea tulburărilor din sfera perceptivă ne pune în evidență următoarele aspecte: - perceperea corectă a realității; - perceperea deformată a realității (iluzii); - acuze perceptive diferite de a căror natură nefirească, anormală, bolnavul este conștient, considerându-le ca atare (dureri, cenestezii, cenestopatii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pot fi: favorabile, nefavorabile, imperative, episodice, continue. Halucinațiile auditive apar cel mai frecvent în aura epileptică, în cursul delirurilor toxice sau infecțioase, în melancolie, parafrenie sau la surzi. 2) Halucinațiile vizuale sunt legate de percepția patologică vizuală a unor obiecte absente din realitatea externă. Acestea pot fi de următoarele feluri: a) halucinații vizuale elementare de tipul fotoamelor; b) halucinații vizuale complexe sau figurate; c) halucinații vizuale în mișcare sau cinetice; d) după mărimea lor, halucinațiile vizuale pot fi, așa cum am mai
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sindrom psiho-biologic”. Din acest moment, patologia psihiatrică se împarte în două grupe de afecțiuni, respectiv, în două „grupe sindromale”: a) sindroame organice, în care sunt puse în evidență existența unor leziuni organice ale creierului; b) sindroame funcționale, în care sunt absente orice fel de leziuni cerebrale, tulburările având o natură exclusiv de tip funcțional. A.V. Snejnevski vorbește despre un sindrom unic sau un „sindrom mare” în sfera căruia, distingem următoarele aspecte psihopatologice: simptome obligatorii, prezente în mod constant și simptome
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ei dau impresia că nu au nici un contact direct cu realitatea care-i înconjoară. Un alt aspect important îl reprezintă tulburările de limbaj ale acestor copii autiști, descrise de L. Kanner și G, Arnoldt. Astfel cuvintele „Eu” și „Da” sunt absente până spre vârsta de 6-7 ani. În loc de „Eu”, copii autiști folosesc „Voi” și „Tu” etc. L. Kanner distinge în cadrul sindromului autist doua forme clinice: a) Formele deficitare la care menționează următoarele: - un tip emergent de psihoză cu QI în creștere
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
greutate întrucât datele perceptive și cele mnezice sunt incomplete, fragmentare, disparate sau incoerente. Atenția, reflecția și judecata sunt imposibil de realizat. Se notează instalarea unei stări onirice, dezorientarea în timp și spațiu, indiferența emoțională, bradipsihie cu lentoare în răspunsuri, aerul absent al bolnavului, o stare de inerție generală, putând merge până la stupoare. La aceste elemente, cu caracter negativ al confuziei mintale, se adaugă și elemente cu caracter pozitiv de tipul halucinațiilor polisenzoriale, în special vizuale, delir oniric și o stare de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și a competitivității, - absența atitudinilor provocatoare și agresive, - timiditate și hipersensibilitate. Un ultim aspect care se discută este legat de structura familiei de origine a toxicomanilor. Se notează în acest caz carențe emoțional-afective, frustrări, relații represive materne și un tată absent ca rol. 25. PSIHOZELE EXOGENE III (Psihozele endocrine. Psihozele metabolice și carențiale) Aspecte generale Spre deosebire de psihozele organice cerebrale și de psihozele toxice, psihozele endocrine și grupa psihozelor metabolice și carențiale sunt tulburări psihotice secundare care apar în cursul evoluției clinice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
hiperkinetic Polul akinetic - creșterea mișcărilor expansive și reactive; - vorbire incoerentă și ocazională; - alternanță afectivă rapidă (ridicată-anxioasă-iritativă-depresivă); - severă distragere a atenției de la stimulii externi (distragere hiperactivă). - scăderea sau diminuarea mișcărilor expansive și reactive; - pierderea vorbirii spontane, mutism; - mișcări voluntare lente sau absente. Existența acestui grup de psihoze ciclice, precum și cel al schizofreniei afective, ne obligă în mod serios să reflectăm la raporturile sau mai exact la frontierele psihopatologice dintre grupul psihozelor afective pure și grupul psihozelor schizofrenice. Se poate oare trasa o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vor converti ulterior într-o „legendă personală” pentru a-și putea justifica un anumit statut social și pentru a putea îndeplini un anumit rol. Este, de fapt, vorba de căutarea și confecționarea unui „statut psiho-social” corespunzător aspirațiilor libidinale frustrate sau absente. Formarea personalității Caracteristica dinamică a acestor indivizi este legată, în ceea ce privește formarea personalității lor, de absența familiei de origine sau proveniența lor din medii familiale dezorganizate. Din aceste motive ei sunt lipsiți de aportul emoțional-afectiv care este înlocuit de frustări și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a „lupta în mod laș” a persoanelor slabe și instabile, complexate. Tulburări psiho-morale caracterizate prin tendința de compensare morbidă a apetențelor Eului personal, frustrat sau cu carențe emoțional-afective, de educație, lipsa modelelor parentale cu o situație oedipiană deviantă sau chiar absentă. Acestea sunt reprezentate prin următoarele tipuri de manifestări: furtul, colecționarismul adesea absurd, inutil, la întâmplare, lipsit de criterii valorice, refugiul în alcool, droguri psihotrope etc. O privire generală asupra suferințelor psiho-morale, ne pun în față câteva aspecte comune tuturor. În
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care sunt expuși „factorii de normalitate” (N) și „factorii de anormalitate” (A). Factorii de normalitate (N) Factorii de anormalitate (A) Protecție Conflict/frustrare Dezvoltare Regresiune Adaptare/integrare Inadaptare Consolidare/independență Dezadaptare/dependență Involuție/declin Deteriorare/degradare Deficiență/performanțe slabe sau absente Slăbire/absența performanțelor Tipurile de personalitate în psihopatologie 1) Personalitățile nevrotice Personalitățile nevrotice corespund cu ceea ce psihanaliza numește caractere nevrotice (Glover, Reich). Caracterul nevrotic se distinge de nevroză prin absența simptomelor și prin prezența izolată a unor „mecanisme de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de un fel de libertate la întâmplare, într-o lume în care fiecare poate, are permisiunea, de a fi și de a face ce vrea și cum vrea. Aceasta cu atît mai mult cu cât controlul social este slab sau absent. În orice caz societatea este extrem de permisivă. În plus, libertatea nu mai răspunde în fața conștiinței morale. Prin aceasta raportul libertate/responsabilitate este foarte slab sau complet absent. Însăși libertatea nu mai are un conținut precis. Ea este segmentată sau fărîmițată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vrea. Aceasta cu atît mai mult cu cât controlul social este slab sau absent. În orice caz societatea este extrem de permisivă. În plus, libertatea nu mai răspunde în fața conștiinței morale. Prin aceasta raportul libertate/responsabilitate este foarte slab sau complet absent. Însăși libertatea nu mai are un conținut precis. Ea este segmentată sau fărîmițată în numeroase forme de libertate care proliferează sub protecția unei multiple palete de drepturi ale omului (drepturile omului, drepturile femeii, drepturile copilului, drepturile consumatorului, drepturile salariatului etc
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]