11,054 matches
-
acestei ediții, spunea un lucru exemplar: Când se va scrie istoria problemelor filosofiei românești, se va vedea că vreme de 15 ani de zile, noi am fost contemporani Europei numai prin cursurile profesorului Nae Ionescu"2. Ortodoxia a intrat în agenda Criterionului în măsura în care unii dintre liderii săi de marcă (Mircea Vulcănescu, George Racoveanu, Paul Sterian, Stelian Mateescu) erau preocupați de problematica identității religioase românești, a specificității naționale, a Predaniei ca măsură de revitalizare a ethosului românesc. De aceea, nu se poate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
modernității. Această chestiune abordată în cazul lui George Manu1 ilustrează un moment exemplar din existența savantului, înscriindu-l în tradiția elitei intelectuale interbelice. Modernitatea a obnubilat experiența religioasă, specifică personalității umane, punând în locul său, ceea ce Pascal ar numi divertismentul, o agendă lipsită eminamente de funcția esențială a lui homo religiosus. Preocuparea științifică a lui George Manu pentru Cercetarea asupra absorbției razelor alfa titlul unei strălucite teze de doctorat realizată la Paris, în cadrul Institutului coordonat de Marie Curie, și susținută la Facultatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
metafizică cum au procedat, de pildă, neopozitiviștii Cercului de la Viena neinstituind o graniță insurmontabilă între știință și religie. Punerea în acord a celor două nu implica subordonarea uneia în favoarea celeilalte, ci încerca refacerea unui proiect mai vechi, rupt fraudulos de agenda modernității. Pentru cercetătorul român, lumea fizică nu este un sistem închis și izolat, care se poate valida singur și al cărui înțeles este epuizat de propria existență. Principiul teonomiei devine principiu fondator, în contrapunct cu orice autonomie bazată pe reguli
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în epoca practicării patristice, făcea deja parte din funcționarea doctrinei creștine. E nevoie de o "corelație" a rațiunii cu credința, a rațiunii cu religia, ambele fiind chemate spre purificarea și vindecarea reciprocă. Acest proces critic reciproc e o prioritate pe agenda epocii noastre "postseculare"". Din intervenția cardinalului-teolog rezultă necesitatea acceptării în epoca globalizării a naturii multiculturale a societății, fapt ce implică și impune acceptarea și deschiderea prin dialog față de culturile non-occidentale, fie ele islamice, budiste, hinduiste și încă altele. Totodată este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ce ți-ar putea îngreuna deplasarea. 4. Asigură-te că ai contacte la ambasadele sau consulatele României din țara în care te deplasezi. Nu știi niciodată ce neplăceri pot apărea într-o deplasare, astfel că e bine să ai în agendă câteva numere de telefon de urgență. Dacă poți obține numerele de telefon mobil ale persoanelor din ambasadă este și mai bine. În caz contrar, o adresă și un număr de telefon fix ar trebui să fie suficiente. De asemenea, dacă
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
adulți, egalitatea votului, promovarea participării efective a tuturor cetățenilor, promovarea informării transparente și corecte, dar și promovarea responsabilității (accountability) a guvernaților și capacitatea de reacție sau receptivitate (responsiveness) la întrebările cetățenilor sau ale comunității, chiar și prin intermediul controlului exercitat asupra agendei decizionale și a rezultatelor decizionale de către cetățenii înșiși. În urmărirea efectivă a acestor principii esențiale pentru realizarea libertății și a egalității, democrațiile contemporane nu pot omite: protecția mediului, dreptul la sănătate, asistența bătrânilor și a persoanelor invalide, dreptul la muncă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
unora dintre cele mai delicate teme privitoare la calitatea democrației, la problemele care apar într-un proces de multe ori accidentat, greu, plin de contradicții. Alte întrebări privind egalitatea, libertatea, precum și aprofundarea temelor abordate aici fac parte dintr-o viitoare agendă de cercetare în domeniuce ar putea cuprinde studiul empiric al fiecărei țari, privite individual sau comparativ. Referințe bibliografice Aguero, F., 2003, "Authoritarian Legacies: The Military's Role", în Cesarini e Hite [2003]. Aguilar, P., 2001, "Justice, Politics and Memory în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
alte rezultate clinice deja colectate și analizate. Experții vorbesc despre cinci motive pentru care rezultatele la aceste intervenții au progresat. Pentru a începe, rațiuni practice de modificare a concepțiilor în acordarea asistenței medicale au pus urmărirea rezultatelor artroplastiilor protetice pe agenda de lucru. În comparație cu multe alte intervenții, artroplastiile protetice sunt considerate în genere intervenții elective deci nu sunt salvatoare de vieți. Ca orice altă intervenție electivă există variații mari în frecvența cu care ele sunt practicate. În anii ‘80, numărul acestor
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
culturale, în timp ce L. M. Kilbourne și A. M. O'Leary-Kelly12 dezvoltă un cadru metodologic care să stimuleze cercetări în aceeași direcție. În ceea ce privește mecanismele inechității în contextul cultural românesc, se poate afirma că puține lucruri sunt cunoscute, acest subiect nefiind inclus în agenda cercetătorilor din România. Având în vedere doctrina comunistă privind dreptatea socială, munca și echitatea în organizații, lipsa studiilor nu este însă surprinzătoare. Câteva studii recente deschid perspective de cercetare în acest domeniu, fie prin investigarea normei dominante de distribuire a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Secretarul General al Națiunilor Unite, îndemna statele membre "Să ne străduim să construim o lume a justiției sociale în care toți oamenii pot trăi și lucra în libertate, demnitate și egalitate"1. Tema justiției sociale este una foarte prezentă pe agenda publică din ultimii ani, mai ales ca o consecință a globalizării care a adus cu sine și nevoia (obligația?) de a susține societățile mai puțin dezvoltate să atingă un nivel de dezvoltare considerat a fi minim decent. Cu toate acestea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Touchstone, New York, 1997, p. 2. [Publicat prima dată de Macmillan, New York, 1962.] 38 John Kenneth Galbraith, The Affluent Society (Fortieth Anniversary Edition), Houghton Mifflin Company, Boston și New York, 1998, p. 2. 39 John Kenneth Galbraith, The Good Society: The Humane Agenda, Houghton Mifflin Company, Boston și New York, p. 4. 40 John Kenneth Galbraith, "Economics and the Quality of Life", în The Essential Galbraith, Andrea D. Williams (ed.), Houghton Mifflin Company, Boston și New York, 2001, p. 101 [subl. n.]. 41 Jean-Jacques Rousseau
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Sociology of Titles"]. 57 Ibidem, p. 320. 58 Ibidem, p. 6. 59 Michael Sandel, Liberalism and the Limits of Justice, Cambridge University Press, Cambridge, 1982, p. 11. 60 Amitai Etzioni, The Spirit of the Community: Rights, Responsibilities and the Communitarian Agenda, Crown Publishers, New York, 1993, p. 122. 61 Charles Taylor, "The Dangers of Soft Despotism", în The Essential Communitarian Reader, Amitai Etzioni (ed.), Rowman & Littlefield, Oxford, pp. 47-54. 62 Alberto Alesina și Edward Glaeser, Fighting Poverty in the US and Europe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nicio modificare asupra datelor care trebuie semnate; * să aibă mecanisme de asigurare a confidențialității datelor cu care este creată semnătura digitală. Capitolul II Starea actuală și perspectivele privind securitatea informațiilor în organizațiile din România 2.1. Contextul teoretic al cercetării Agenda Digitală pentru Europa este una dintre cele șapte inițiative ale Strategiei Europa 2020. În Agendă este definit rolul pe care Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor TIC îl va juca dacă Europa dorește să-și îndeplinească obiectivele asumate pentru anul 20201
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
cu care este creată semnătura digitală. Capitolul II Starea actuală și perspectivele privind securitatea informațiilor în organizațiile din România 2.1. Contextul teoretic al cercetării Agenda Digitală pentru Europa este una dintre cele șapte inițiative ale Strategiei Europa 2020. În Agendă este definit rolul pe care Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor TIC îl va juca dacă Europa dorește să-și îndeplinească obiectivele asumate pentru anul 20201. Potrivit Agendei Digitale pentru Europa 2020, dacă ne referim la domeniul securității informațiilor, două obiective
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
pentru Europa este una dintre cele șapte inițiative ale Strategiei Europa 2020. În Agendă este definit rolul pe care Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor TIC îl va juca dacă Europa dorește să-și îndeplinească obiectivele asumate pentru anul 20201. Potrivit Agendei Digitale pentru Europa 2020, dacă ne referim la domeniul securității informațiilor, două obiective majore trebuie subliniate/îndeplinite: a) interoperabilitate și standardizare ("Ne trebuie interoperabilitate între produsele IT și serviciile pentru a construi cu adevărat o societate digitală"2). b) încredere
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
Rădulescu M., Managementul performanțelor și riscurilor bancare în contextul crizelor bancare și configurării sistemelor bancare actuale, Editura Sitech, 2009. Richard Beetz K., Lutz M. Kolbe, IT Organization and Business IT Power Sharing for the Ability to Manage IT Complexity: An Agenda for Action, IMCIC 2010 The International Multi-Conference on Complexity, Informatics and Cybernetics, Orlando, Florida, USA, http://www.iiis.org/CDs2010/CD2010IMC/index imcic.htm, April 6th-9th, 2010. Roper C. A., Risk Management for Security Professionals, Boston, SUA, Butterworth Heinemann, 1999
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
Kai Yang, Zhi Zhou, Key Incorporation Scheme for Cancelable Biometrics, Journal of Information Security, vol. 2, nr. 4, pp 185-194, http://www.scirp.org/journal/jis/, 2011. Zandin K. B., Maynard's Industrial Engineering, Editia 5, McGraw-Hill, 2001. *** A digital agenda for Europe, p. 42, http://ec.europa.eu/information society/ digital-agenda/documents/digital-agenda-communication-en.pdf, 2010. *** Arhitectura sistemelor de calcul, Note de curs, Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPB, 2011. http://curs.cs.pub.ro. *** Carta Națiunilor Unite, http://www.un.org
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
datelor în Internet, Note de curs, Program de master, Universitatea Politehnică, București, 2009. 29 Idem. 30 Idem. 31 Gabriel Neagu, Politica și arhitectura securității datelor în Internet, Note de curs, Program de master, Universitatea Politehnică, București, 2009. 1 A digital agenda for Europe, p. 42, http://ec.europa.eu/information society/digital-agenda/documents/digital-agenda-communication-en.pdf, 2010. 2 Idem. 3 Idem. 4 K. Naresh and D. Birks, Marketing Research. An Applied Approach, Third European Edition, Prentice Hall, Londra, 2007. 36 Doina Constantinescu, Managementul
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
Marile creații ce cuvin amintite mereu, cu rost paideic, nu doar la ocazii impuse de calendar sau de agenda propagandei oficiale. În cazul lui A.D. Xenopol, această condiție e Întărită de statutul său de eponim al Institutului ieșean de istorie și de Împrejurarea că se Împlinesc, tocmai, 85 de ani de la moartea sa. Aș putea să invoc și
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
conform principiilor stabilite la nivel internațional în cadrul unei federațiuni alcătuite din 17 state, creată pe lângă Liga Națiunilor, la care aderase și țara noastră și care urmărea soluționarea problemelor învățământului în context postbelic. La congresele internaționale anuale pe tema învățământului secundar, agenda de lucru includea chestiuni dezbătute și pe plan intern, precum educația feminină sau examenul de bacalaureat, iar coordonatele educației, cu accent pe latura morală și intelectuală, dar și fizică sau estetică, erau preluate în politica învățământului a statelor membre. Asociația
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de ecodezvoltare a fost înlocuit cu cel de dezvoltare durabilă, numărul de participanți a fost mult mai mare, dovadă că importanța unei asemenea dezvoltări s-a dovedit a fi mai mult decât necesară. Unul din rezultatele Conferinței de la Rio este Agenda 21, un plan de implementare al dezvoltării durabile, cu începere din sec. XXI, care a fost reafirmat la Johannesburg, în 2002. Într-o perioadă în care evoluția tehnologică ne transpune într-o lume în care totul se schimbă în jurul nostru
Caleidoscop by Gabriela Hritcu-Meşenschi () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93245]
-
reforme în plan legislativ cu privire la drepturile economice și politice, mariaj, avort, sexualitate. Unele dintre acestea se situau în zona libertinajului și frizau dezordinea socială. În epoca stalinistă, perspectiva asupra problematicii femeilor s-a schimbat atât prin scăderea ponderii acesteia pe agenda politică, cât și ca abordare. Emanciparea acestora urma să se realizeze "firesc" prin transformările economice și sociale ale regimului comunist, strict controlate de partid. Folosită ca important instrument de propagandă și de susținere a cultului personalității, imaginea eroică a femeii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
la nevoile de bază (ajutorarea copiilor și femeilor din categorii defavorizate), reușesc totuși să mobilizeze energiile femeilor, spre deosebire de interesele strategice, politice. Se pune întrebarea dacă formularea problemelor sociale circumscrise sferei private și includerea lor, în mod constant și coerent, pe agenda publică ar genera o implicare mai activă a femeilor în viața civică și politică, contribuind astfel la concretizarea cetățeniei sociale și politice a femeilor. Și în comunism și în postcomunism, sistemul protecției sociale și a politicilor familiale, caracterizat prin subfinanțare
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
revendicat, ca definitoriu, de către ambele perspective, este următorul: în ciuda "indiferenței manifestate de Schramm față de domeniul mai larg"17, o parte dintre proprii săi studenți s-au alăturat departamentelor de oratorie, aducând, desigur, cu ei, metodele de cercetare (social) științifice, precum și agendele lor de cercetare. Datorită acestui fenomen, apreciază Griffin, "domeniul nu va mai fi niciodată același"18. Următoarea perioadă pe care Griffin o identifică drept parte a istoriei teoretice și metodologice a domeniului poartă numele de "revoluție empirică" și se răsfrânge
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
vorba de "încercarea de a pătrunde în "cutia neagră" a minții (umane - adăugirea mea) prin modelarea structurilor mentale și a proceselor cognitive ce ghidează comportamentul comunicațional"46. În al patrulea rând, consemnează Griffin, comunicarea interpersonală dobândește din ce în ce mai mult teren în agenda generală a cercetării, prin studii ce se concentrează asupra familiei, prieteniei și relației romantice. În al cincilea rând, observă Griffin, avem de-a face, în anii '80-'90, cu un pluralism fără precedent al "intereselor și agendelor de cercetare"47
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]