8,775 matches
-
pentru care anexarea Finlandei echivala cu cea a unui "désert de pluș sur la Caspienne" (s. Ven.C.)57. Deoarece, "să pensée ne pouvait se détacher du Danube et même du Bosphore" (s. Ven.C.)58, motiv pentru care nu agreă ideea războiului cu Suedia 59. Acest război nu 51 Cf., raportul lui de Caulaincourt, din 31 decembrie 1807, în care insistă asupra faptului că Rusia "déclarait la guerre à l'Angleterre et ferait des sacrifices pour suivre le système de la
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
trimisă la Stockholm, în seara zilei de 17 februarie 1808 (cf., Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, op. cît., p. 762). 56 Cf., Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, op. cît., p. 840. 57 Ibidem, p. 840. 58 Ibidem. era agreat, în totalitate, nici de Alexandru Tolstoi, ambasadorul Rusiei la Paris, tot din perspectiva problemei orientale. Potrivit opiniei sale, prioritară pentru Rusia era încheierea războiului cu Turcia, ceea ce ar fi permis Rusiei să-și concentreze forțele militare în Polonia, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
misiunea de a declanșa insurecția antirusă, în această parte a Poloniei. Deși Poartă Otomană era de acord, în principiu, ca o armată franceză să intre în cele două Principate Române, venind din Polonia, planul se pare că nu a fost agreat de conducătorii politici profrancezi ai polonezilor 212. immédiat, qui ne pouvait manquer de la soumettre plus ou moins à l'influence de cette politique extravaganțe qui gouverne le cabinet de Pétersbourg et nous avons vu quels on été pour l'Autriche
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
francezi a Hanovrei, ceea ce punea sub semnul întrebării stabilitatea sistemului politic de neutralitate, adoptat de Prusia, de vreme ce aceasta ar fi devenit vecină nemijlocita a Franței, în cazul în care Napoleon ar fi anexat Electoratul la Imperiu său339. Regele Prusiei nu agreă nici ideea anexării de către el a Pomeraniei Suedeze. În cazul în care ar fi făcut-o, totuși, măsura nu trebuia interpretată de Napoleon că dorința acestuia de a spori teritoriile Regatului sau, ci doar ca o măsură de reprimare a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
égard de la Toscane et de Naple" (cf., loc. cît., p. 235). 84 Cf., raportul lui von Knobelsdorff către rege, din 10 septembrie 1796, în loc. cît., Vol. ÎI, p. 249. se căsătorească, totuși, cu o prințesă rusă, perspectiva care nu era agreată de cercurile conducătoare otomane. Îngrijorarea era sporită de o altă știre care o însoțea pe cealaltă, anume că Suedia încheiase o pace cu Rusia, dar sursele de unde provenea informația nu ofereau nici o precizare referitoare la condițiile în care fusese încheiată
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
decizie a putut să fie motivată de dorința lui Bernadotte de se dovedi util Rusiei, pentru a justifica solicitarea sprijinului acesteia în problema Norvegiei, nu poate fi, totuși, ignorată nici ipoteza că în cercurile politice suedeze mai largi nu era agreată ideea că amintită pace să fi consacrat o preponderenta disproporționată a Rusiei și în Orientul European, ceea ce ar fi înlesnit acesteia punerea în aplicare a planurilor politice în Europa de Nord-Est, despre care avertiza, cum am menționat, von Stedingk. Neîndoielnic
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
desfășoare lucrările Congresului de pace cu rușii. Deși în cercurile diplomatice de la Istanbul circulă părerea că Poartă ar fi putut accepta unele sacrificii teritoriale fie în Europa, fie în Asia, totuși, nu se excludea nici posibilitatea că aceasta să nu agreeze nici o discuție pe tema statutului juridic al Principatelor Române 212, adică cele care erau subînțelese prin sintagma "sacrificii teritoriale în Europa". 209 Cf., Stanford Shaw, History of the Ottoman Empire, p. 275-276; detalii interesante în legătură cu acele evenimente a oferit și
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ales că cea din urmă aderase, definitiv, la tabăra franceză 227. Deși, formal, Poartă și-a exprimat satisfacția pentru evoluția, în favoarea Suediei, a crizei norvegiene, reis efendi, Mehmed Küciük Arif efendi, a exprimat, totuși, adevăratele sentimente ale Porții care nu agreă despuierea unui stat de una din provinciile sale, de vreme ce ea însăși fusese, până atunci, în repetate rânduri, într-o situație identică 228. Cum ea nu putea, totuși, influența, în nici un fel, rezolvarea acelei probleme, nu a avut altă soluție decât
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pe care merg numai eu, pentru că le știu numai eu... Μ Unii poeți confundă talentul cu logoreea poetizată. Μ Acel medic este Înțelept În profesiunea lui, care știe că și cuvântul poate fi un medicament. Μ De ce majoritatea oamenilor nu agreează situațiile exclusiviste? Pentru că ele limitează la maximum presupunerile, deliberările, angajând mai mult partea instinctuală din noi. Μ Nu orice evaluare de sine sau cunoștință despre sine Își merită și atributul de conștiință propriu-zisă, ci numai aceea care s-a transformat
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
format pentru misiuni de culegere de informații, va fi, de cele mai multe ori, un „profesionist”. Astfel, toate virtuțile „veghei” se degradează, se preschimbă în contrariul lor în cazul „supravegherii”: „veghea de noapte”, practică a comunității sau plăcere proprie celor ce nu agreează lumina zilei, se convertește, când vorbim de „supraveghere nocturnă”, într-o activitate de spionaj. Aici nimic nu mai este gratuit sau ludic, partenerii au identități precise (spion și spionat), iar misiunea, explicită, vizează doar eficacitatea. Supravegherea merge mână în mână
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
A doua zi ne-am căsătorit; după ceremonia discretă am urcat în avion și noaptea nunții am petrecut-o într-un hotel de lux din Veneția. Vă imaginați ceva mai delicios ca asta: un bărbat de modă veche, care nu agreează sexul premarital? 10. încheieretc "10. încheiere" V-am condus pașii șovăielnici spre bucătărie, v-am arătat ce aveți de făcut înainte de a pătrunde în această încăpere, v-am vândut câteva ponturi despre cum să vă purtați acolo, v-am călăuzit
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
sunt candidatul grupului tânăr, inteligent și independent... Onorabilul, venerabilul nostru prezident (îl caută cu ochii) unde e venerabilul prezident? Nu-l văz... -va proclama, pe cât știm, astă-seară pe candidatul comitetului dv. comitetul dv. ...Or, dacă voi avea onoarea ca să mă agreeze și comitetul dv. ... căci e al dv. ... Farfuridi: (fierbând mereu) Nu mai este comitetul nostru, este al dumitale... Brânzovenescu: Tache! Tache, fii cuminte. (îl trage de mânecă, Farfuridi se smucește.) Cațavencu: (cu ton batjocoritor) Adică, dă-mi voie, d-ta
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de grija întreținerii copilului și, în schimb, ar menține legătura acestuia cu familia lui naturală. În plus, ar fi avantajos și pentru comunitate, care ar crea noi locuri de muncă și servicii pe teritoriul său. Responsabilii prezenți la discuție au agreat, la nivel de principiu, această idee, dar nu păreau foarte hotărâți să o și pună în practică, fiind conștienți, mai degrabă, de dificultățile tehnice de organizare decât avantajele pe termen scurt și, mai ales, lung. Concluzii Studiul realizat asupra grupului
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cei necalificați moral pentru poezie, a nu-i urma, devine, la un moment dat, un imperativ. Poezia „vană” e poezia falsei sensibilități, exaltată, delirantă sau, în anumite împrejurări, agitatorică. Poezie de impostori și oportuniști, pe care Bacovia, evident, nu-i agreează. în epocă, el aparține, ca să folosesc o expresie de-a lui S. Mehedinți, „genului rece”, al celor dezabuzați, care se sustrag curentului majoritar, iritați de notele declamatorii din retorica unor contemporani, de „cuvîntomania” lor5). „Și cînte poeții poema lor vană
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lor cu cîteva prietenii din tinerețe, cu acele discuții despre noroc și muncă”. Tot o singură dată și în interviuri. într-unul din ele, referindu-se la difuzarea cărților sale, spune: „Eu n-am prea avut noroc”. Nu cred că agrea subiectul. Azi, probabil din cauza vremii de-afară, am căutat în textele sale cuvintele „copaci” („Fulgii/ Prin copacii goi/ Triste suspine”, - „Restituiri”) și „arbori” („Pe arbori, electrică lumină” - „Noapte”). „Copaci” (numai în poezie) e prezent de 17 ori, „arbori” de trei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dă motive unor cercetători să răsfoiască publicația e literatura. Cu mici diferențe, situația se repetă și cu actualul „Ateneu”. „Dăscălimea” apreciază doar pagina de „consultații școlare” (pe care, recunosc, eu am înființat-o, ca datorie de serviciu, dar n-am agreat-o), iar față de rest e, în cele mai multe dintre cazuri, indiferentă. De altfel, după 1990, cînd a putut să-și înființeze propriile „manufacturi didactice”, l-a părăsit, recomandînd și difuzînd în școli ce iese din acestea. Dar, vorba poetului, „vai, și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
viața colectivă. Toate aceste sisteme se referă la situații de vacuitate, de neliniște, la spaime sau la contestații. În mod constant, analiza tinde să ne aducă din nou la ceea ce Durkheim numea dezorganizare, sau mai insistent, poate, la vechea distincție agreată de școala sociologică franceză din secolul al XlX-lea, aceea dintre "perioadele critice" și "perioadele organice". Miturile se afirmă mai clar, se impun mai intens, își manifestă cu violență forța lor de atracție îndeosebi în "perioadele critice". Nu e întîmplător
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de lucru, ci și întreaga linie de ansamblare a fost închisă timp de aproape o săptămînă, pînă la finalizarea reparației. Cînd angajatul i-a spus că suspectase ceva, managerul s-a înfuriat, și pe bună dreptate. De regulă, șefii nu agreează surprizele. Le displace în special să fie singura persoană luată pe nepregătite. Informează-ți șeful în legătură cu tot ceea ce se petrece, fără a omite aspectele neplăcute. Adesea evităm să le spunem șefilor lucrurile de genul acesta, deoarece ne facem griji în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
nu evaluativă). De fapt, "adevăratul" conținut al povestirii este structura sa ("Subiectul povestirii este reprezentat de relațiile sale interne, de propriile moduri de constituire a sensului" T. Eagleton, 1994:98). Răspunzînd acestor obiecții, Claude Lévi-Strauss relevă faptul că deși nu agreează personal nici muzica rock nici benzile desenate, nu se poate împiedica să nu recunoască în voga acestor genuri un "fenomen sociologic ce trebuie studiat", cu atît mai mult cu cît în limbajul antropologilor cultura este reprezentată de "cunoștințe, credințe, artă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
doar cu interpretarea semnalelor non-verbale, ci și să acționăm ținând seama de acestea. O abordare verbală de genul: "Am observat că v-ați încrucișat mâinile. Am spus ceva ce nu vă place?" - poate declanșa un răspuns ca acesta: Da, nu agreez nici propunerea dumitale și nici pe dumneata!" Deci, atunci când decodificăm un mesaj negativ transmis prin limbajul trupului într-o situație de afaceri, să folosim o abordare non-verbală pentru a rezolva problema. Să-i oferim un obiect oarecare persoanei respective pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Vreți să spuneți că sunteți adesea respins? PACIENTUL: Nu. Stăm de vorbă, apoi ne spunem "la revedere" și asta-i tot. PSIHIATRUL:, Nu invitați persoanele respective la o nouă întâlnire? PACIENTUL: Nu. Eu cred că dacă într-adevăr m-ar agrea, ar face ele invitația Cei mai mulți oameni nu inițiază, ci răspund. Așteaptă ca celălalt să-l privească primul în ochi, să vorbească primul, să facă primul invitații. Și cum majoritatea celor cu care fac cunoștință așteaptă și ei o invitație, toată lumea
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
o problemă pentru ceilalți, situația se ameliorează. Cel care ne-a criticat poate fi satisfăcut pentru că cel puțin am recunoscut existența problemei și ne va respecta, probabil, pentru că am fost atât de corecți cu el. Cu siguranță că ne va agrea mai mult decât dacă ne-am fi declarat de acord cu el, am fi dat de înțeles că vom reflecta asupra problemei respective, iar apoi ne-am fi purtat tot ca și înainte. Adesea criticile sunt formulate cu ajutorul unor termeni
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
energie pentru activitățile economice. Astfel, Rusia încearcă să impună la nivel mondial un O.P.E.C. al gazelor naturale, care se includă producătorii și exportatorii majori, menit a ușura îmbunătățirea armei energetice în disputele politicoeconomice regionale și globale. Țările care sunt agreate să facă parte din această grupare sunt: Rusia, Iran, Qatar, Venezuela, Algeria și posibil Libia și anumite țări din Asia Centrală. Se speculează chiar că Forumul Țărilor Exportatoare de Gaze ar putea constitui baza acestui cartel."1 Monopolul exercitat asupra acestor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
favorabile unirii. În schimb, Austria și Imperiul Otoman erau împotrivă. Ali Pașa, reprezentantul Imperiului Otoman, a respins unirea sub pretext că separarea Principatelor era veche, că unirea era dorită doar de unii care urmăreau interese personale, că populația nu ar agrea ideea unirii. Buol, reprezentantul Austriei, a afirmat că nimic nu justifică unirea celor două principate care puneau un mare preț pe autonomia lor. Cu acest prilej, Buol a mai adăugat că românii nu au fost consultați în ceea ce privește unirea, la care
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
sursă de emoție plăcută pentru personajul învățător și pentru elevii săi. Putem analiza deopotrivă și imaginea altui dascăl, evocat în literatura română de Barbu Șt. Delavrancea, Domnul Vucea. Ar putea avea ceva în comun cu Ion Creangă dascălul mai puțin agreat de elevii săi ? Nu credem. Totuși, ceea ce pare să le fie comună este deschiderea sufletelor școlarilor către Dumnezeu. Cu rugăciune își începea Creangă orele în „școlița” sa, și iată, cu rugăciune începe și învățătorul Vucea: „ne rugam pentru minte, învățătură
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]