24,313 matches
-
vegheze la îndeplinirea corespunzătoare a activităților ce țin de implementarea acelor politici și programe, adică o mai mare preocupare pentru procedurile de supervizare. În plus, politicile respective își au originea în afara agențiilor și pentru faptul că anumite probleme reprezintă veritabile amenințări la adresa comunității. Dependența de droguri, de alcool, delincvența, discriminarea, destrămarea familiei, violența intrafamilială se asociază cu însemnate costuri financiare și ideologice. Comunitatea indică modul de abordare a acestor tipuri de probleme, iar răspunsurile acordate implică valorile societății în raport cu subiecte sensibile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
decizii eronate, etc. De menționat că aceste consecințe negative în plan organizațional tind să apară în condițiile în care există mai multe surse generatoare de stres, deoarece o dată cu înmulțirea acestora scad șansele ca individul să facă față tuturor provocărilor sau amenințărilor apărute, instalându-se situația de distress. O diferențiere a principalelor surse de stres poate fi oferită și în funcție de poziția angajaților și de tipul de muncă desfășurată. Spre exemplu, muncitorii tind să fie afectați mai ales de relațiile negative de la locul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dominată de nevoia de securitate mai mult decât orice altceva. În opoziție cu teoria X, teoria Y pleacă de la următoarele supoziții privind natura umană: oamenii își pot investi cu ușurință energia fizică și mentală în muncă, ei nereacționând numai la amenințări și control permanent, dată fiind capacitatea lor de autocontrol. Implicarea în muncă se poate realiza și prin motivații intrinseci, astfel că, în condiții favorabile, oamenii nu numai că acceptă responsabilități, dar vor și dori acest lucru. Chiar dacă au fost aduse
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acestuia pentru membri. mărimea grupului Grupurile mici permit o interacțiune mai frecventă între membri decât cele mari, context în care aceștia își pot descoperi afinități în domeniul personal și profesional. Acest fapt sporește coeziunea. îndeplinirea cu succes a unor sarcini amenințarea externă și competiția intergrup Amenințările externe moderate la supraviețuirea și funcționarea eficientă a unui grup și situațiile de competiție cu alte grupuri de lucru determină o creștere a coeziunii acestuia, întrucât membrii simt nevoia să-și amelioreze comunicarea și coordonarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Grupurile mici permit o interacțiune mai frecventă între membri decât cele mari, context în care aceștia își pot descoperi afinități în domeniul personal și profesional. Acest fapt sporește coeziunea. îndeplinirea cu succes a unor sarcini amenințarea externă și competiția intergrup Amenințările externe moderate la supraviețuirea și funcționarea eficientă a unui grup și situațiile de competiție cu alte grupuri de lucru determină o creștere a coeziunii acestuia, întrucât membrii simt nevoia să-și amelioreze comunicarea și coordonarea pentru a se descurca mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care le desfășoară, organizațiile pot crea un sistem defensiv puternic în fața schimbărilor. Mai mult decât atât, schimbările fac ca anumite interese sau prerogative de luări de decizii, care au fost împământenite și acceptate de-a lungul timpului, să fie încălcate. Amenințarea puterii și influenței Anumiți oameni din organizație pot vedea schimbarea ca o amenințare la puterea și influența pe care o au la un moment dat. Controlul asupra ceva ce au nevoie anumiți oameni, cum ar fi informațiile și resursele, este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mult decât atât, schimbările fac ca anumite interese sau prerogative de luări de decizii, care au fost împământenite și acceptate de-a lungul timpului, să fie încălcate. Amenințarea puterii și influenței Anumiți oameni din organizație pot vedea schimbarea ca o amenințare la puterea și influența pe care o au la un moment dat. Controlul asupra ceva ce au nevoie anumiți oameni, cum ar fi informațiile și resursele, este o sursă de putere în organizație. Odată ce poziția de putere a fost împământenită
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
arată importanța întăririi constante a percepțiilor angajaților asupra siguranței și a controlului lor la locul de muncă pe parcursul perioadei de tranziție. 2003 Construirea identității pe parcursul unui proiect de schimbare organizațională Symon Gillian Procesul de schimbare tehnologică poate reprezenta deopotrivă o amenințare la adresa identităților valorizate ale angajaților și ca o oportunitate pentru construirea și construirea unor noi identități. Modalitatea de prezentare a schimbării ce se dorește a fi implementată are un impact crescut asupra valenței identității participanților la proces: negativă sau pozitivă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai nou decât genul de obligație pe care o impunem scriitorilor de a fi În Întregime inovatori. Una dintre cheile de lectură a textului ține de formula, contrară demersului lui France, de „a ignora ceea ce știi”. Cultura cuprinde În sine amenințarea Împotmolirii În cărțile altora, pe care e indispensabil să o Înlături ca să faci operă de creator. Pe scurt, France, care nu a știut să-și inventeze o cale personală, este modelul Însuși al neajunsurilor lecturii și Înțelegem de ce Valéry are
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
-l Îmbete. O violează pe amica lor și o calcă apoi cu mașina, după care Îl filmează pe Dochin, căruia Îi strecoară discret actele de identitate ale scriitorului, În timp ce acesta se apleacă deasupra cadavrului. Astfel, Dochin se află permanent sub amenințarea de a fi acuzat - cu ajutorul unei casete pe care Gastinel o păstrează cu sfințenie - pentru o crimă pe care nu a Înfăptuit-o dar Împotriva căreia nu reacționează și se vede constrâns să-i facă pe plac complicelui său care
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
sale shakespeariene. Analiza acestui spațiu virtual și al funcției sale protectoare arată din plin că atunci când ne aventurăm să vorbim despre cărțile necitite nu este vorba numai despre o senzație de rușine, legată de situațiile din copilărie, ci despre o amenințare mai mare, cu privire la imaginea pe care ne-am făcut-o despre noi și pe care o arătăm celorlalți. Într-un anumit mediu intelectual În care scrisul contează și mai mult, cărțile citite fac parte din imaginea noastră, și pe ea
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
suspendate prin raport cu acești delegați inadaptați, insuficienți ca Întregul limbaj. Atunci când vorbim despre cărți, e vorba mai degrabă despre un schimb de elemente străine culturii, de părți din noi Înșine care ne sunt de folos, În situațiile angoasante ale amenințării narcisiace, În a ne asigura coerența interioară. În spatele senzației de rușine, chiar identitatea noastră este amenințată prin aceste schimburi, de unde și nevoia ca acest spațiu virtual al punerii noastre În scenă să rămână marcat de ambiguitate. În acest sens, acest
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ai greșit dimineața, seara Îndreaptă-ți greșeala. (A ignora o nedreptate făcută, la un moment dat, unui semen Înseamnă să te menții, de fapt, Într-o stare de lipsă de respect față de tine Însuți.) „O nedreptate făcută unuia este o amenințare pentru toți.” (Montesquieu) Educația e pâinea sufletului. (Educația facilitează dezvoltarea unui dialog interiorizat cu propriul Eu, stimulează reflecția asupra Sinelui, asupra propriei existențe - condiție indispensabilă pentru organizarea vieții noastre din perspectiva unor exigențe și valori morale superioare: „Altoiul face pomul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
suntem dispuși să credem și să facem orice: „Dragostea a făcut eroi, dar mai ales proști”; „Frigurile te trezesc,/ Dragostele te prostesc”.) Rațiunea e ultima la care apelează dragostea. (Poate pentru că rațiunea, invitând la măsură și la realism, este o amenințare la adresa iluzionărilor din iubire.) „Atât timp cât nu iubim pe cineva decât pentru calitățile sale, nu e grav, dar În ziua când Începi să-i iubești defectele, aceasta este dragostea.” (S. Guitry) Dragostea care corupe adesea inimile pure purifică inimile corupte. (Dragostea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
temeinice Încât să ne putem Îngădui să osândim.” (Alain) Mai bine s-o pățești o dată, decât să te temi Întruna. Pentru că, ne spune un alt proverb: „Nenorocirile cele mai greu de suportat sunt acelea care nu vin niciodată, rămânând doar amenințarea”.) Din zece, mai greșește și Dumnezeu una. (Chiar și perfecționistul trebuie să-și acorde, din când În când, o șansă de moderație: altfel, aspirația devine absurdă, neomenească.) Cu plânsul nu se Înviază morții. (Regretele și remușcările, oricât de sincere ar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Între păcatul inocent și păcatul care se ia drept virtute. Cel dintâi nu știe că e păcat: el poate fi iertat, căci lasă loc deschis unei iluminări corective. Cel de-al doilea știe că nu e păcat: știe, deci, sub amenințarea incorigibilului și e, În consecință, de neiertat.” (A. Pleșu) Sfârșitul certei este remușcarea. (În schimb, Începutul ei Îl reprezintă, de regulă, ambiția necontrolată sau neprevederea.) Cine fuge după doi iepuri nu prinde nici unul. Cine se apucă de două sau mai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care iubesc cu sinceritate, cu toată ființa lor, spun că nu există iubire adevărată fără gelozie, deoarece este firesc ca fericirea pe care o resimți prin iubire să dorești să o păstrezi cât mai mult, să o păzești de orice amenințare.) Μ Iubirea sinceră este atât de generoasă prin ea Însăși, Încât cel care o trăiește știe că nu are nimic altceva mai valoros pe care ar putea să-l ofere iubitei sale. Μ Experiențele tragice cu care se Încheie cele mai multe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În afară de obișnuitele lor preocupări de Înavuțire. Μ De ce nu numai principiile moralei creștine, dar și codurile juridice moderne pedepsesc aspru atât răul produs prin faptă, cât și o intenție de aceeași natură, dar Încă neconcretizată? Pentru că intenția (de exemplu, o amenințare cu bătaia) este Însuși proiectul faptei, iar proiectul poate fi considerat, la rândul lui, ca un Început al acțiunii, chiar dacă acest Început nu este Încă unul strict material. Figurat vorbind, intenția este scânteia și, totodată, combustibilul care declanșează și Întreține
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
faptului că n-am știut să păstrăm pentru bătrânețe avantajele tinereții; sau faptul că ceea ce am gândit cu generozitate la vârsta tinereții am Înlocuit cu un exces de prudență la vârsta bătrâneții etc. Μ Ne tulbură ideea morții, dar dacă amenințarea acesteia n-ar exista, poate că n-am ști să ne bucurăm Într-atât de viață. Μ Se pare că unul dintre secretele artei de a trăi constă, Într-adevăr, În știința de a nu supralicita sau subsolicita timpul. Μ
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Despărțirile În iubire, chiar și cele temporare, stimulează reflecția. Μ Omul este cu adevărat el Însuși În trăirile sale atunci când suferă. Μ Teama este, În ciuda unor aparențe, un sentiment complex. Ea poate proveni, de exemplu, din evaluarea lucidă a unei amenințări, și atunci devine o teamă „lucidă” și, implicit, asumată. Dar poate avea și determinări predominant emoționale sau aprecieri nerealiste, aberante, situație În care teama ia aspectul unor stări necontrolate, de panică. Μ Cel care ajunge să nu se mai respecte
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-și arunce masca democrației și o va aduce în fața unei unice opțiuni: aceea de a recurge la aceleași instrumente de putere ca și fascismul clasic. Lucru care este - cred eu - imposibil de realizat de-acum, din punct de vedere istoric. Amenințarea pentru Italia o reprezintă eventual o lovitură de stat asemenea celei din Etiopia (sau Portugalia?), în care armata s-ar plasa - cred - în afara vechiului univers ideologic fascist. Ea s-ar putea susține exclusiv pe principiul de „ordine”: dar o „ordine
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
partidelor (care s-ar distruge singure dacă l-ar accepta; vezi Breviar de ecologie, de Alfredo Todisco). Contextul în care trebuie inserat avortul este cel ecologic: este tragedia demografică, proces care, din perspectivă ecologică, se prezintă drept cea mai gravă amenințare la supraviețuirea umanității. Într-un asemenea context, figura - etică și legală - a avortului își schimbă forma și natura și, într-un anumit sens, i se poate justifica o formă de legalizare. Dacă legislatorii n-ar fi tot timpul în întârziere
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a fost simțită în mod sincer în lumea antropologică a sărăciei, pentru că fiecare naștere era o garanție pentru continuitatea omului. Acum ea nu mai e sacră decât în sensul blestemat (sacer în ambele sensuri), pentru că fiecare nouă naștere reprezintă o amenințare pentru supraviețuirea umanității. Așadar, spunând că „este vorba despre viața omenească”, vorbesc despre această viață omenească - această unică, concretă viață omenească -, ce în acest moment se află în pântecele acestei mame. Or, tocmai la aceasta nu răspunzi. Este popular să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un rasist desăvârșit. Homosexualul și homosexualitatea sunt văzute drept forme ale „Răului”: dar ale unui Rău refulat și transferat „Altundeva”. Adică unde devine monstruos, demonic, degradant. Nici nu se vorbește despre asta măcar: o relație homosexuală este văzută ca o amenințare apocaliptică, o condamnare definitivă ce schimbă radical natura condamnatului. Vechea sexofobie catolică se amestecă cu noul dispreț laic pentru cine nu știe să aprecieze binele cuplului heterosexual, ca o libertate minunată de care se bucură nu mai puțin decât enorma
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
întreg proces. O relație sau tranzacție cu mediul este stresantă atunci când presupune o miză pentru subiect și deci are o semnificație personală. Anticiparea unui pericol, a unei vătămări sau a unei trăiri dureroase constituie o notă caracteristică a stresului. Evaluarea amenințării este o inferență asupra datelor unei situații, bazată pe experiența proprie, reală sau imaginară, directă sau indirectă. Persoana nu este însă o victimă pasivă în fața stresului. În paralel cu alarma fiziologică și psihologică declanșată de stres, persoanele activează și diferite
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]