12,241 matches
-
director fondator (din 1995) al revistei „Brâncuși” și al Editurii Fundației „Brâncuși” din Târgu Jiu. Cu o carte D. a debutat mai târziu decât poeții Adrian Popescu și Ion Mircea, colegii săi din primul grup echinoxist. După un stagiu în antologii precum Gorjul literar (1969 și 1975) sau Caietul Editurii Eminescu (1973), în care sunt cuprinse poeme din seria celor selectate pentru primul său volum, poetul este lansat de Editura Scrisul Românesc din Craiova. Deși alcătuită „în sensul unei viziuni totalizatoare
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
poezia lui D. are, în momentele ei privilegiate, o configurație originală, mai ales în poemele marcate de o melancolie a descendenței, a imperfecțiunii. SCRIERI: Călătorie spre ceilalți, Craiova, 1976; Doar o transcriere, Craiova, 1990; În voia literaturii, Târgu Jiu, 1998. Antologii, ediții: Hyperion, I, Târgu Jiu, 1980 (în colaborare cu Nicolae Dragotă); Prima carte albă asupra capodoperei, Târgu Jiu, 1997; Brâncuși. Pași pe nisipul eternității, Târgu Jiu, 1997; Brâncuși, acum, Târgu Jiu, 1997; Petre Pandrea, Brâncuși. Amintiri și exegeze, Târgu Jiu
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
pentru banal, anodin, derizoriu, abolirea purității lirismului). În fața unui tablou deconcertant prin diversitatea de opinii, exegetul speră că unica soluție de cunoaștere a fenomenului este aceea de a integra fapte și de a „aproxima cu scepticism”. Ceea ce și face în antologia de texte însoțitoare și care ocupă cea mai mare parte a cărții, una cu declarat scop didactic, în care își află loc texte semnificative semnate de Mircea Cărtărescu, Al. Mușina, Florin Iaru, Romulus Bucur, Ion Stratan, Cristian Popescu, Magda Cârneci
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
Din spațiul american a tălmăcit îndeosebi opere din clasicii Mark Twain și Herman Melville, dar și scrieri ale unui autor SF precum Ray Bradbury (451ș Fahrenheit). A mai tradus (uneori în colaborare) și din alte literaturi, de pildă flamandă (în antologia Nuvele din Flandra sau cărți de Herman Teirlinck, Marnix Gjisen ori Gerard Walschap), puțin din franceză (însă a lăsat Integrala poetică a lui Rimbaud, apărută postum, în 1992), rusă ș.a. Intensa lui activitate în această direcție, concretizată în peste șaptezeci
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
pref. trad., București, 1980; Joseph Kessel, Călăreții, București, 1970; Herman Teirlinck, Autoportret sau Ultima masă a unui condamnat, București, 1970 (în colaborare cu Ricarda Terschak); Archibald Joseph Cronin, Sabia dreptății, București, 1971; Konstantin Mihailovici Simonov, Zile și nopți, București, 1972; Antologie de poezie neerlandeză (olandeză și flamandă), îngr. Venera și Al. Urechia, pref. Garmt Stuiveling, București, 1973 (în colaborare cu Mihai Beniuc, Ion Caraion, Aurel Covaci); Edgar Rice Burroughs, Tărâmul uitat de timp, postfața trad., București, 1973; Paul Celan, Versuri, București
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
din Sofia pentru versiunile la În curte la Dionis și Pe strada Mântuleasa de Mircea Eliade (1985) și la Democrația naturii de Mircea Dinescu (1995), dar și în Premiul Academiei Române pentru traducerile din Nichita Stănescu (1997). S. a mai realizat antologii reprezentative din literatura universală, îndeosebi din lirica de dragoste, incluse în colecții prestigioase ale editurilor bulgare. Prima culegere din literatura română propusă spre publicare în 1988 - lirică a poeților tineri, de la Nichita Stănescu până la Mircea Dinescu și Matei Vișniec - i-
STAMBOLIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
Permanențe ale mentalității românești, Iași, 1995; Introducere în istoria literaturii române, Iași, 1997; Ion D. Sârbu sau Suferința spiritului captiv, Iași, 1999; Naratori și modelare umană în medievalitatea românească (în colaborare cu Constantin Pricop și Valeriu P. Stancu), Iași, 2000. Antologii: Cartea cronicilor, Iași, 1986. Ediții: Niccolò Machiavelli, Măștile puterii, tr. Nina Façon, pref. edit., Iași, 1996. Repere bibliografice: Sorin Titel, O lectură nouă a „Cărții ieroglifelor”, RL, 1978, 39; Al. Piru, „Istoria ieroglifică”, LCF, 1978, 40; Zaharia Sângeorzan, „Cantemir în
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
dovadă edițiile Scrieri alese (1975) și Memorii (1989), carte la care asigură, împreună cu Aneta Stăvăruș, și transpunerea din limba franceză. Tot în gen monografic tratează S. și legendele despre Vlad Țepeș, abordate într-un volum ce cuprinde un studiu și antologia acestor texte. La Turku îi sunt tipărite Kantelar, o culegere bilingvă de rune tradiționale finlandeze traduse în colaborare cu Lauri Lindgren (1985), și o antologie bilingvă de poezie românească (1987). SCRIERI: Pentru izbânda noului (în colaborare cu P. Dinescu), București
STAVARUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
S. și legendele despre Vlad Țepeș, abordate într-un volum ce cuprinde un studiu și antologia acestor texte. La Turku îi sunt tipărite Kantelar, o culegere bilingvă de rune tradiționale finlandeze traduse în colaborare cu Lauri Lindgren (1985), și o antologie bilingvă de poezie românească (1987). SCRIERI: Pentru izbânda noului (în colaborare cu P. Dinescu), București, 1957; Elena Văcărescu, București, 1974. Ediții: Elena Văcărescu, Scrieri alese, ed. bilingvă, pref. edit., București, 1975, Memorii, tr. și pref. edit., Cluj-Napoca, 1989 (în colaborare
STAVARUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
Vlad Țepeș-Draculea, introd. edit., București, 1978; Kanteletar. Culegere de rune tradiționale finlandeze alcătuită de Elias Lönnrot, tr. edit., introd. Senni Timonen, Turku, ed. bilingvă, 1985 (în colaborare cu Lauri Lindgren); ed. postfața edit., cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 1985; Antologie de poezie românească - Valikoima romanian runoja, ed. bilingvă, Turku, 1987. Traduceri: Paul Verlaine, Confesiuni, București, 1987. Repere bibliografice: D. Micu, „Elena Văcărescu”, RL, 1974, 44; Zaciu, Lecturi, 212-216; Popa, Dicț. lit. (1977), 525; Cioculescu, Itinerar, IV, 5-13; Nicolae Scurtu, Ion
STAVARUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
apoi redactor-șef al revistei „Contrapunct”. În prezent este cadru didactic la Catedra de limbi romanice a Facultății de Limbi Străine a Universității bucureștene. Debutează în 1976, la „Luceafărul”, cu schița Vigilența. Prima prezență editorială o are în 1983, în antologia Desant ’83, îngrijită de Ov. S. Crohmălniceanu, în care îi sunt incluse trei povestiri. Cel dintâi volum de autor, Casa, conține proză scurtă și apare în 1988. Mai colaborează cu proză și articole de opinie la „Contemporanul”, „România literară”, „Avanpost
STANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289867_a_291196]
-
Madgearu” din Craiova. Debutează la „Luceafărul”, în 1972, cu nuvela Departe, acolo, dincolo, la noi, iar editorial cu romanul Carapacea, apărut în 1979. Mai colaborează la „România literară”, „Cronica”, „Tribuna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Amfiteatru” ș.a. Este prezent în antologiile Desant ’83 (îngrijită de Ov. S. Crohmălniceanu) și Generația ’80 în proză scurtă (alcătuită de Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, 1998). În spirit optzecist, S. dramatizează în scrierile sale conflictul dintre realism și textualism, dintre autenticitate și procesarea ficțională a
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
Strofe pentru veac nou, Iași, 1937; Licăriri de stele, Iași, 1938; Cartea dorurilor mele, Iași, 1939; Arcade peste veac, Iași, 1940; La poarta visului, Iași, 1940; Poteci albastre, Iași, 1940; Talaz spre veac nou, București, 1940; Chemarea soarelui, [Iași], 1943. Antologii: Cartea cantului albastru, Bălti, 1936 (în colaborare cu Victor Buta). Traduceri: Interpretări din lirica latină, Bălti, 1935; ed. (Antologie latină. Poeții lirici), Iași, 1943; Satirici și epigramiști latini, îngr. trad., București, 1967; Poeți latini, I-II, îngr. trad., pref. Mihai
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
Iași, 1940; La poarta visului, Iași, 1940; Poteci albastre, Iași, 1940; Talaz spre veac nou, București, 1940; Chemarea soarelui, [Iași], 1943. Antologii: Cartea cantului albastru, Bălti, 1936 (în colaborare cu Victor Buta). Traduceri: Interpretări din lirica latină, Bălti, 1935; ed. (Antologie latină. Poeții lirici), Iași, 1943; Satirici și epigramiști latini, îngr. trad., București, 1967; Poeți latini, I-II, îngr. trad., pref. Mihai Nichita, București, 1973. Repere bibliografice: Traian Georgescu, „Icoane de lumină”, „Pagini basarabene”, 1936, 4-5; Predescu, Encicl., 804-805; Călinescu, Ist.
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
Poeți latini, I-II, îngr. trad., pref. Mihai Nichita, București, 1973. Repere bibliografice: Traian Georgescu, „Icoane de lumină”, „Pagini basarabene”, 1936, 4-5; Predescu, Encicl., 804-805; Călinescu, Ist. lit. (1941), 858, Ist. lit. (1982), 944; Traian Diaconescu, Poezia latină într-o antologie, CRC, 1974, 31; Aurel Leon, Petre Stați, CRC, 1978, 49; Iosif Naghiu, Petre Stați, SC, 1980; Maftei, Personalități, V, 244-245; Colesnic, Basarabia, I, 140-143; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 123-125; Rotaru, O ist., IV (1997), 331-332; Alexandru Burlacu, Literatura română din
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
poeți din Belgia, Franța, Canada, Spania, Argentina etc., preocupări care ghidează și interviurile din culegerea Francofonia - o punte a sincerității (1996). O parte din versurile sale au fost, la rândul lor, traduse îndeosebi în franceză, fiind prezente în mai multe antologii. I s-au acordat numeroase premii, între care Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1996, 2000), premii ale revistelor „Poesis” (1996), „Convorbiri literare” (1999), „Ateneu” (2000), „Tomis” (2002). Cu pronunțate note autobiografice, trilogia romanescă a lui S. reface universul sordid și
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
Autoportret cu blestem, ed. bilingvă, Amay (Belgia), 2001; Conspirația vagabonzilor, Iași, 2001; Spiritul universal al culturii române, Iași, 2002; Mexicul - tărâmul de basm al poeziei, Cluj-Napoca, 2003; Cantina cu cearcăne, pref. Luca Pițu, Iași, 2003; Crematoriul de suflete, Iași, 2003. Antologii: Metafore românești din Basarabia, I-II, Iași, 2000 (în colaborare cu Leo Butnaru); Metafore românești din Bucovina de Nord, I-II, Iași, 2000; Metafore românești din Israel, I-II, Iași, 2000 (în colaborare cu Mihai Bogdan Mandache); Metafore românești din
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
fiind prezent cu eseuri, studii, articole, comentarii critice, cronici, articole etc. mai cu seamă în publicațiile pentru străinătate. Prima carte, Amiaza fantastică, îi apare în 1968. Mai semnează traduceri (între care Poezia de Benedetto Croce), prefețe, participă la alcătuirea de antologii. Amiaza fantastică reunește eseuri focalizate pe recursul la modalitățile fantasticului în proza italiană a primei jumătăți a secolului al XX-lea, făcând referire inclusiv la opere editate în anii ’60. Cartea e, în cea mai mare parte, articulată din studii
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
informare autorizată, Amiaza fantastică a rămas singura lucrare de acest gen a autorului care, probabil absorbit de cariera publicistică, de demnitățile diplomatice, nu a perseverat pe calea deschisă de un debut mai mult decât promițător. SCRIERI: Amiaza fantastică, București, 1968. Antologii, ediții: Trepte de civilizație românească, București, 1988 (în colaborare cu George G. Potra și Constantin Crișan); A. E. Baconsky, Itinerarii plastice, pref. Petre Stoica, București, 1987; Relațiile româno-sovietice. Documente, București, 1999 (în colaborare cu Mihai-Răzvan Ungureanu și Nicolae Dinu). Traduceri
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
fel se întâmplă și pentru secolul al III‑lea, în care, de bună seamă, și‑ar fi găsit locul Testamentul Domnului nostru Isus Cristos și Apocalipsa lui Ilie. În orice caz, este limpede că nu exhaustivitatea a constituit criteriul alcătuirii antologiei. Fără îndoială, autorul a vrut să prezinte un tablou, cel mai cuprinzător cu putință, al tradițiilor anterioare și ulterioare momentului marcat de Irineu, un instrument de lucru pus la îndemâna unui public cât mai larg. O altă operă de sinteză este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Clement din Alexandria theoria gnostică”. Acest scurt fragment are meritul de a face o excelentă sinteză a „cazului Origen”. Imensa bibliografie secundară care acoperă practic toate aspectele operei lui Origen ne‑a determinat să examinăm numai pasajele care figurează în antologia lui Fausto Sbaffoni în capitolul consacrat maestrului alexandrin, în contextul lor imediat și, acolo unde aceasta se impune, în contextul mai larg al gândirii origeniste. Dar, înainte de a trece la analiza propriu‑zisă, am dori să facem o scurtă încadrare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
l într‑o veritabilă încercare existențială. O dată stabilite aceste câteva repere indispensabile, putem reveni la cele trei sensuri ale figurii Anticristului pe care le‑am menționat mai devreme. Anticristul vrăjitor eshatologic În scurta introducere la capitolul consacrat lui Origen din antologia despre Anticrist, Fausto Sbaffoni notează: „Anticristul pierde, în opera lui Origen, orice caracteristică a unui personaj concret și real; lipsit astfel de dimensiunea eshatologică, el este considerat doar un simbol al opoziției față de adevăr”. În cele ce urmează vom nuanța
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
legii; îndemnul la convertire; 3) vv. 90‑130: expunerea doctrinei: despre caracterul incognoscibil al lui Dumnezeu; 4) vv. 131‑148: singurul subiect descriptibil: promissa de futuro; 5) vv. 148‑248: subterfugiile lui Satan; apariția morții; 6) vv. 249‑578: amplă antologie de testimonia; 7) vv. 579‑616: vanitas vanitatum; îndemn la convertire; 8) vv. 617‑672: demonstrarea divinității lui Cristos prin invocarea miracolelor; 9) vv. 673‑790: polemică antiiudaică și antipăgână; 10) vv. 791‑804: cea dintâi înviere; 11) vv. 805
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
dreptate să îndurați aceste suferințe despre care mărturisesc toate Scripturile, noi însă nu am făcut asemenea vouă”. . E.R. Goodenough, The Theology of Justin Martyr, Iena, 1923, retipărită în 1968. . În legătură cu demonologia Sfinților Părinți, facem trimitere în principal la două lucrări: antologia realizată de A. Monaci‑Castagno, Il diavolo, Florența, 1998, cu o introducere și o foarte vastă bibliografie; E. Pagels, The Origin of Satan, New York, 1995. În afară de acestea două, cf. S. Lyonnet et al., „Démon”, în Dictionnaire de Spiritualité 3, coll
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Iustin de prezenta lucrare. . O foarte bună sinteză în legătură cu „teologiile politice” ale Sfinților Părinți, la F. Paschoud, Roma aeterna, pp. 169‑323; referitor la primele reacții, printre care și cea a lui Hipolit, cf. pp. 169‑178. Cf., de asemenea, antologia lui H. Rahner, L’Église et l’État dans le christianisme primitif, Paris, 1964. . Folosim termenul în sens metaforic: este „dualistă” orice viziune care distinge radical între sfera sacrului și cea a profanului. . Acest capitol va deveni un model pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]