8,259 matches
-
al celui dintâi periodic al românilor din Bucovina, gazeta „Bucovina”, apărută de la 4 octombrie 1848 până la 20 septembrie 1850. În paginile ei a luat apărarea unor principii democratice și revoluționare, militând totodată pentru a se acorda și românilor din Imperiul Austriac drepturi politice. Este semnificativă campania condusă de el pentru înființarea unei Catedre de limba și literatura română la Universitatea din Cernăuți. Aceleași idealuri l-au călăuzit și în activitatea de deputat în Dieta Bucovinei. Când, în 1865, la propunerea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287469_a_288798]
-
rămas În limba populațiilor printre care acest grup a trăit. Problema a preocupat statornic cercetători din România, Polonia, Cehoslovacia, mai puțin din Ucraina și Ungaria. Fără a fi numit astfel, studiul ,,regiunilor dunărene” a stat În atenția cercetătorilor mai ales austrieci. Punând pe hartă aceste studii comparative, vedem că ele grupează regiuni din Austria, din Ungaria, din Iugoslavia, din România și din Bulgaria. Această preocupare nu conduce la studii În care mediul geografic ar fi pus În evidență și ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Iugoslavia, din România și din Bulgaria. Această preocupare nu conduce la studii În care mediul geografic ar fi pus În evidență și ar putea explica problemele comune. Regiunea astfel delimitată nu poate fi despărțită de trecutele frontiere ale fostului Imperiu austriac și de viața acestui imperiu. Urmele acestei vieți se văd, de pildă, În Iugoslavia, unde Croația și Slovenia se deosebesc În chip marcant de restul vechii Jugoslavii. Aceeași este situația din România, unde elementele ce disting Transilvania de celelalte regiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de restul vechii Jugoslavii. Aceeași este situația din România, unde elementele ce disting Transilvania de celelalte regiuni românești sunt evidente, de pildă, În arhitectură, uneori și În viața socială. Numele acestei regiuni ,,dunărene” ar trebui să fie ,,teritoriul fostului Imperiu austriac”, el punând În lumină legăturile dintre regiunile răsăritene europene cu Europa Centrală și Occidentală. Un studiu de ansamblu, de mare interes, lipsește până astăzi; el este dificil de realizat Întrucât presupune o bună cunoaștere a ansamblului științelor sociale. ,,Regiunea scandinavă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu numai În Sud-Estul Europei, ci și În alte regiuni europene. Tehnica bazată pe existența a trei tarlale, acompaniată de asolamentul trienal, apare În Sud-Estul Europei nu ca un rezultat al evoluției locale, ci ca o urmare a intervenției statului austriac, care o impune numai În anumite regiuni, socotind-o superioară mai vechilor tehnici agricole. Structura politică a vechilor unități sociale, tribale sau sătești, are ca principal element adunarea bătrânilor, cunoscută În ansamblul regiunii, la nivel de sat, de vale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care modifică treptat vechile forme de viață socială În ansamblu. Este vorba despre intervenția statului asupra compoziției grupului domestic - care, surprinzător, intervine În două sensuri opuse cu evoluția normală a unei societăți. Astfel, organizarea regimentelor grănicerești ce apără frontierele Imperiului austriac impune apariția unor grupuri domestice numeroase, trăind sub ascultarea unui unic șef scutit de serviciul militar; se Împiedică În acest mod apariția unei noi gospodării cu ocazia fiecărei noi căsătorii. O viață ca cea românească, În care fiecare nouă căsătorie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pot vedea mai ales În casele construite În secolul trecut. În alte regiuni (coastele dalmatice), unde Începuseră să dispară vechile forme de viață slavă, autoritățile intervin pentru a opri desfacerea vechilor grupurilor domestice din motive similare (Utiešenović, 1859). Intervenția statului austriac s-a făcut simțită și În alte privințe; citam mai sus impunerea În anume regiuni a sistemului agricol al celor trei tarlale (Dreifelderwirtschaft). El a fost Însă instalat o dată cu impunerea ,,vecinătăților”, organizații sociale sătești amintind Nachbarschaft-ul săsesc sau cel al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
săsesc sau cel al multor regiuni germanice. Ele au creeat, În acelaș timp, În lumea egalitară a satelor o distincție majoră ce stăruie insistent până În secolul XX; este vorba despre distincția dintre nemeși, țărani care efectuaseră serviciul militar În armata austriacă, și iobagi, rămași servi pe moșiile boierești. Case și turnuri Deosebirea semnalată mai sus În compoziția grupului domestic se exprimă În chip evident În case. Se ajunge astfel la forme de locuire caracteristice care apropie grupele domestice numeroase din Sud-Estul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Europa socială cea nouă să treacă dincolo de limita frontierei de răsărit a Poloniei și a României. Până astăzi supraviețuiesc manifestări politice diferite În cadrul unei aceleiași țări, după cum o regiune sau alta a făcut sau nu parte În trecut din Imperiul austriac. Rezultatul alegerilor recente din România și Ucraina scoate În evidență votul deosebit al părților de răsărit și de apus (care făceau parte din Imperiul austriac). Amintesc În trecere și că, atunci când, după primul război mondial, partidele socialiste s-au despărțit
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
țări, după cum o regiune sau alta a făcut sau nu parte În trecut din Imperiul austriac. Rezultatul alegerilor recente din România și Ucraina scoate În evidență votul deosebit al părților de răsărit și de apus (care făceau parte din Imperiul austriac). Amintesc În trecere și că, atunci când, după primul război mondial, partidele socialiste s-au despărțit În curentul comunist și cel social-democrat, regiunile foste austriece au optat majoritar pentru social-democrație, cele răsăritene pentru comunism. Dar, pentru a fi corect, se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În evidență votul deosebit al părților de răsărit și de apus (care făceau parte din Imperiul austriac). Amintesc În trecere și că, atunci când, după primul război mondial, partidele socialiste s-au despărțit În curentul comunist și cel social-democrat, regiunile foste austriece au optat majoritar pentru social-democrație, cele răsăritene pentru comunism. Dar, pentru a fi corect, se poate spune că și În țările occidentale la separația partidelor socialiste au dominat numeric cele comuniste. Trebuie amintită definirea regiunii de către un savant din prima
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
politicile președintelui de stânga al Venezuelei, Hugo Chávez, cât și acțiunile candidatului de dreapta pentru funcția de vice-președinte al Statelor Unite, Sarah Palin; în același timp stângii radicale promovată de Partidul Socialist Scoțian (SPP), dar și dreptei radicale reprezentată de Partidul Austriac al Libertății (FPÖ). Populismul a fost aclamat drept o manieră de a include clasele de jos ale societății și disprețuit ca program care exclude minoritățile. Nu este, deci, de mirare faptul că anumiți autori au cerut să nu se mai
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
termenului "democrație" face aluzie la ideea autoguvernării poporului, deci la un sistem politic în care poporul conduce (Przeworski, 2010: 8-9). Cea mai comună definiție a democrației fără adjective, care este întrebuințată adesea în literatura despre democratizare, îl urmează pe economistul austriac Joseph Schumpeter, care a definit democrația drept un aranjament instituțional capabil să ducă la decizii politice, care să pună în operă binele comun. Acest aranjament instituțional implică un sistem în care poporul decide asupra acestor probleme, alegând indivizi care să
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
este reprezentată în termeni moraliști, drept o luptă între bine (popor) și rau (elita aflată la putere) Evaluarea mizei conflictului politic în termeni de viață și de moarte. Capitolul 6 Populismul la guvernare: cazul Austriei (2000-2007) Franz Fallend Introducere Partidul Austriac al Libertății (FPÖ) este unul dintre cele mai de succes partide populiste de dreapta din Europa. După ce Jörg Haider a fost ales conducător al partidului în 1986, puterea acestei formațiuni politice a crescut treptat până în 1999, când a obținut 26
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a obținut 26,9% din voturi în alegerile naționale și a devenit astfel a doua forță politică a țării pentru prima dată de la crearea celei de A Doua Republici în 1945. Negocierile pentru formarea coaliției cu cel mai puternic partid austriac, Partidul Social-Democrat al Austriei (SPÖ) și Partidul Austriac Creștin-Democrat al Poporului (ÖVP), care au guvernat împreună din 1987, au eșuat. De aceea, ÖVP l-a invitat pe FPÖ să formeze împreună prima coaliție de dreapta din Austria, care și-a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
naționale și a devenit astfel a doua forță politică a țării pentru prima dată de la crearea celei de A Doua Republici în 1945. Negocierile pentru formarea coaliției cu cel mai puternic partid austriac, Partidul Social-Democrat al Austriei (SPÖ) și Partidul Austriac Creștin-Democrat al Poporului (ÖVP), care au guvernat împreună din 1987, au eșuat. De aceea, ÖVP l-a invitat pe FPÖ să formeze împreună prima coaliție de dreapta din Austria, care și-a început mandatul în februarie 2000. În ianuarie 2007
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asupra sistemului de partide din Austria și a componenței guvernelor. Impactul acestor două partide populiste de dreapta asupra discursului public și intrarea lor la guvernare au ridicat întrebarea dacă ele reprezentau totuși o amenințare sau un remediu pentru calitatea democrației austriece. Această întrebare pare cu atât mai relevantă, cu cât "vechiul" (înainte de 1986) FPÖ fusese cândva rezervorul foștilor naziști și legătura "noului" FPÖ populist de dreapta cu trecutul Austriei stârnise deseori dezbateri publice aprinse. De fapt, de la începutul conducerii lui Haider
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
știință, intelectuali ș.a.m.d. - ca fiind incapabil să guverneze, ca un partid nedemocratic sau neliberal. Pentru ei, acceptarea FPÖ ca partener de coaliție în 2000 a fost încălcarea unui tabu politic, cu urmări greu de anticipat pentru calitatea democrației austriece. Impactul FPÖ/ BZÖ asupra calității democrației se pare că merită studiat în Carintia, unde partidul a fost mai puternic decât pe plan național și astfel a avut o mai mare forță de influență asupra democrației. Existența și dimensiunea (pozitivă și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
subiect de controversă din cauza istoriei Austriei, pe de o parte, și a partidului însuși, pe de altă parte. În 1945, după încheierea celui de Al Doilea Război Mondial și prăbușirea celui de Al Treilea Reich Național- Socialist, cele trei partide austriece antifasciste, ÖVP, SPÖ și micuțul Partid Comunist Austriac (KPÖ), au pus bazele celei de A Doua Republici. Foștii birocrați naziști de partid și membrii de partid au fost privați de dreptul de vot la primele alegeri generale din 1945. Drept urmare
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o parte, și a partidului însuși, pe de altă parte. În 1945, după încheierea celui de Al Doilea Război Mondial și prăbușirea celui de Al Treilea Reich Național- Socialist, cele trei partide austriece antifasciste, ÖVP, SPÖ și micuțul Partid Comunist Austriac (KPÖ), au pus bazele celei de A Doua Republici. Foștii birocrați naziști de partid și membrii de partid au fost privați de dreptul de vot la primele alegeri generale din 1945. Drept urmare, a fost creată Liga Independenților (VdU), care a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și până în 1991-1992), în timp ce în faza a doua atitudinea reformatoare antielită și prodemocratică a fost însoțită de una anti-imigrație și anti-UE (din 1992 și până în 1995-1996), iar în faza a treia s-a remarcat printr-o atitudine favorabilă unui stat austriac al bunăstării șovinist și ostil musulmanilor (din 1996 și până în 1999). În ciuda unor noi accente în campaniile electorale, FPÖ și-a menținut strategiile pentru reforma democratică. În timpul campaniei pentru alegerile generale din 1994, Haider a afirmat într-o manieră agresivă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
itemii 1, 4 și 6, putem observa că un grup numeros de votanți au constatat în mod evident că FPÖ era un partid populist. Müller (2002: 157-158) demonstrează că succesul electoral al FPÖ a depins în mod absolut de partidocrația austriacă a SPÖ și ÖVP, care au guvernat țara în coaliții de tip cartel din 1987 și până în 2000 și nu au produs altceva decât inerție, înțelegeri compromise din cauza luptelor interne dintre partenerii de coaliție, menționate de noi mai înainte, și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pozitiv" (și aceasta se poate dovedi pentru un sistem politic ca cel din Austria, care deseori a fost prezentat ca unul "foarte stabil"), atunci se poate specula că participarea FPÖ la guvernare a dus la o îmbunătățire a calității democrației austriece. De fapt, aceasta a dus la o polarizare tot mai mare între partidele aflate la putere și cele aflate în opoziție, până acolo încât competiția dintre ele a căpătat o structură bipolară (Müller și Fallend, 2004). Aceasta a reînviat societatea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
parteneriatului social începuse deja în anii 1980 (odată cu recesiunea economică, creșterea șomajului, apropiata integrare în UE ș.a.m.d.) și a reprezentat de asemenea un obiectiv fundamental pentru ÖVP, care se temea că prin intermediul acestui parteneriat social sindicatele și Camera Austriacă a Forței de Muncă 6, dominate de SPÖ, ar putea submina reformele economice neoliberale preconizate (Tálos, 2006: 335-337). În cele din urmă, prin simplul fapt al intrării FPÖ la guvernare se poate vorbi de o creștere a responsabilității democratice. S-
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
strategie de excludere, ci "o strategie de cooptare și castrare a partidelor burgheze ar putea fi calea cea mai bună pentru a lupta cu partidele populiste de dreapta" (Luther, 2003: 150), iar, doi, într-un sens mai general, că democrația austriacă a prevăzut mecanisme eficiente pentru a face față "provocării" unui partid radical care acționează fără scrupule împotriva elitelor (celorlalți) și încalcă toate interdicțiile politice. 6.3.3 Efecte negative Posibilele efecte negative asupra calității democrației în Austria, ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]