8,697 matches
-
televiziune așezat în centrul culturii media. Cultura media este o cultură a imaginii care adesea vizează văzul și auzul. Diversele tipuri de media: radioul, filmul, televiziunea, muzica și presa scrisă precum revistele, ziarele și benzile desenate privilegiază fie văzul, fie auzul sau le combină, în același timp apelînd la o gamă largă de emoții, sentimente și idei. Cultura media este cultura industrială organizată după modelul producției în serie și este menită unui public larg, în funcție de tipuri (genuri), care respectă formule, coduri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu pozițiile și reprezentările acestora. În general, nu sistemul de îndoctrinare ideologică rigidă este cel care induce consimțămîntul față de societățile capitaliste existente, ci plăcerile oferite de media și de cultura de consum. Reprezentările media sînt adesea plăcute și folosesc văzul, auzul și spectacolul pentru a seduce publicul, făcîndu-l să se identifice cu anumite viziuni, atitudini, sentimente și poziții. Cultura de consum oferă o amețitoare abundență de bunuri și servicii care îl fac pe individ să participe într-un sistem de gratificații
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
spre lateral, spre partea din care i se transmite bățul, cu brațul întins spre înapoi, palma deschisă E. de sus în jos, pe deasupra umărului „Aducătorul” așează, după semnal, bățul de ștafetă de sus în jos în palma „primitorului”. Acesta, la auzul semnalului „aducătorului”, duce, din alergare, palma deschisă deasupra umărului, cu degetul mare depărtat Notă 1 Procedeele tehnice prezentate anterior la A și B sunt cele mai utilizate în competiție și în pregătire. Procedeul D este mai puțin eficient și utilizat
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
doar teribile. Ei spun asemenea lui Maupassant: "Cel mai uimitor e că poporul nu se ridică împotriva unor astfel de guvernări. Așadar, care e diferența dintre monarhie și republică? Stupefiant e că societatea în întregul ei nu se revoltă la auzul acestui cuvînt: război"346. Nici optimismul, nici pacifismul și nici indignarea nu au împiedicat războiul. Victoria aliaților a adus cu sine prăbușirea a două imperii, al Germaniei și al Austro-Ungariei. Dar și un lanț de revoluții naționale și sociale. A
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Educatoarea antrenează copiii în discuții referitoare clasificarea comportamentelor în pozitive sau negative. Exemplu: ALBASTRU: Artiști, Liniștiți, Buni, Atenți , Sensibili, Talentați, Rezistenți, Uimitori. 6. APLAUZE Scop cultivarea sentimentului de respect pentru el și aproapele lui. Obiective: să bată din palme la auzul numelui fiecărui copil; să conștientizeze faptul căfiecare este unic și are un nume. Mod de desfășurare: Copiii stau în cerc pe scăunele și fiecare se prezintă. La auzul numelui colegului, toți copiii bat o dată din palme. 7. ACTIVITATE ENERGIZANTĂ „COLEGII
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
respect pentru el și aproapele lui. Obiective: să bată din palme la auzul numelui fiecărui copil; să conștientizeze faptul căfiecare este unic și are un nume. Mod de desfășurare: Copiii stau în cerc pe scăunele și fiecare se prezintă. La auzul numelui colegului, toți copiii bat o dată din palme. 7. ACTIVITATE ENERGIZANTĂ „COLEGII MEI” Realizați jetoane pe care să fie desenate diverse meserii. Împăturiți și amestecați bucățile de hârtie care trebuie să corespundă numărului participanților. Fiecare participant va trage câte un
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
Introducere Realizând deplasarea interesului dinspre asimilarea de cunoștințe, către formarea de competențe, modelul comunicativ-funcțional de predare a limbii și literaturii române impune centrarea finalităților disciplinei pe procesul comunicării, care se realizează pe baza celor patru deprinderi fundamentale: înțelegerea după auz, vorbirea, lectura, scrierea. Aceste deprinderi interacționează în actul comunicării pentru a asigura cele două procese fundamentale: producerea mesajelor (emiterea, exprimarea scrisă sau orală) și receptarea mesajelor (ascultarea sau lectura). Dezvoltarea capacităților de utilizarea a limbii nu se poate face prin
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
constă în scrierea din memorie a unui text, solicitând mobilizarea cognitivă, mnezică și atențională a elevului; c) despărțirea cuvintelor în silabe d) completarea terminațiilor unor cuvinte e) trecerea cuvintelor de la o formă gramaticală la alta; f) exerciții de educare a auzului și a pronunției; II. Exerciții gramaticale a) Tradiționale: - de interpretare, prin care, apelând la analiza gramaticală se explică, de exemplu, de ce „a” într-un context este articol iar în altul, articol genitival sau prepoziție, „poate” - adverb și „poate” - verb etc.
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
dezvoltării limbajului elevilor.” Conform clasificării propuse de Gh. Beldescu, exercițiile utilizate în predarea limbii române se grupează astfel: - exerciții de limbă tradiționale, grupate în exerciții de recunoaștere și exerciții cu caracter creator; - exerciții de ortografie tradiționale; - exerciții de educare a auzului fonematic; - exerciții de educare a percepției limbajului; - exerciții structurale; 4.2.1. Exercițiile de limbă tradiționale A. Exercițiile de recunoaștere se realizează prin raportarea cazurilor concrete dintr-un text dat la o noțiune gramaticală studiată. Aplicarea cunoștințelor teoretice de limbă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
asupra predării ortografiei, se impun tehnicile de învățare, alegerea metodelor și stabilirea funcțiilor acestora. învățarea ortografiei și formarea deprinderilor ortografice angajează global sau în parte o serie de factori: cunoașterea sistemului ortografic și a sistemului limbii, educația percepției limbajului, educarea auzului și a pronunției, educarea atenției, memoria vizuală, motorie, activitatea gândirii. Procesul de predare-învățare a ortografiei este complex și foarte variat. Există mai multe tipuri de reguli ortografice - generale, particulare, individuale - iar însușirea acestora nu se poate dispensa de metodele active
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sensul dictării este doar progresul personal. - Autodictarea este un alt exercițiu prin care se fixează regulile de ortografie și de punctuație și care contribuie, pe lângă dezvoltarea deprinderilor de scriere și de vorbire corectă, la dezvoltarea memoriei. Exerciții de educare a auzului și a pronunției Educarea auzului și a pronunției sunt condiții ale realizării deprinderii ortografice, iar exercițiile prin care se realizează urmăresc prevenirea pronunției greșite. în acest caz obiectivul exercițiilor este fiecare cuvânt nou pe care și-l însușesc elevii sau
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
personal. - Autodictarea este un alt exercițiu prin care se fixează regulile de ortografie și de punctuație și care contribuie, pe lângă dezvoltarea deprinderilor de scriere și de vorbire corectă, la dezvoltarea memoriei. Exerciții de educare a auzului și a pronunției Educarea auzului și a pronunției sunt condiții ale realizării deprinderii ortografice, iar exercițiile prin care se realizează urmăresc prevenirea pronunției greșite. în acest caz obiectivul exercițiilor este fiecare cuvânt nou pe care și-l însușesc elevii sau corectarea pronunției neliterare intrate în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
care și-l însușesc elevii sau corectarea pronunției neliterare intrate în deprindere, în cazul pronunției regionale sau semiculte. Perfecționarea și stabilizarea pronunției se produce prin acțiuni repetate, care se apropie treptat de model prin corectare permanentă. Exercițiile de educare a auzului și a pronunției vin în sprijinul ortografiei acolo unde norma ortografică concordă cu norma ortoepică. În cazul pronunției regionale, aceasta este educabilă într-o măsură mai mică, așa încât regulile ortografice sunt de multe ori în dezacord cu pronunția elevilor. în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
într-o măsură mai mică, așa încât regulile ortografice sunt de multe ori în dezacord cu pronunția elevilor. în acest caz, în predarea ortografiei, sprijinul pronunției trebuie înlocuit prin învățarea regulii, prin alte tipuri de exerciții și prin practica scrierii. Educarea auzului, concomitentă cu însușirea regulii și cu exersarea pe alte căi poate să contribuie la dezvoltarea deprinderii ortografice fără sprijinul pronunției. 4.2.2. Exercițiile structurale Exercițiile structurale sunt serii de operații cu structure, prin care înțelegem „un tip de organizare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de inteligență conducând la dezvoltarea abilităților de a produce și aprecia muzica. Oamenii care aparțin acestei categorii învață și gândesc în sunete. Își formează imediat o părere apreciativă sau critică muzica pe care o ascultă. Cei mai mulți sunt extrem de sensibili la auzul sunetelor. Această abilitate include reproducerea sunetelor și a melodiilor, performarea la diverse instrumente, recunoașterea liniilor melodice, compunerea de melodii, înțelegerea structurii și ritmurilor muzicale. Copiii muzicali învață cel mai bine când sunt înconjurați de muzică, pot bate ritmul pe orice
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2923]
-
vocea” care intervenea mereu în povestirea lui Mavrodin avea și rolul de a oferi cititorului anumite elemente cheie pentru dezlegarea misterului celor două povești. Naratorul exterior celor două personaje surprinde anumite gesturi ale lui Hasnaș care arată tulburarea evidentă la auzul vorbelor lui Mavrodin: ,,Celălalt rămase întins pe chaise-longue, mângâindu-și genunchiul: parcă nici nu l-ar fi ascultat.” (p.15); ,, Hasnaș păstra aceeași aromită tăcere, fumând.” (p.30); ,, Fața i se înăsprise, privirile erau întunecate, turburi. Căuta tabachera și aprinse
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
capitol, veți putea: • defini noțiunile de senzație, atenție, percepție; • înțelege rolul senzațiilor, percepțiilor, atenției în luarea deciziei de cumpărare și consum. Cuvinte-cheie: senzații, percepții, atenție, procese psihice. 5.1. Senzațiile În termenii cei mai simpli, senzația corespunde deșteptării simțurilor (văz, auz, pipăit, miros, gust) suscitate de informații sau impulsuri. <footnote Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, Marketing - teorie și practică, Vol. II, Imprimeria „Ardealul”, Cluj-Napoca, 1994, p. 56. footnote> Se disting trei categorii de senzații<footnote Rodica Boier, op. cit., pp. 51-52. footnote>, și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Iași, 1996, p. 98. footnote>, se deosebesc: a) tangoreceptorii (în cazul senzațiilor ce presupun un contact direct al obiectului cu organul senzorial - senzații de tact, temperatură, durere, gust etc.); b) telereceptorii (atunci când obiectele acționează de la distanță asupra simțurilor noastre - mirosul, auzul, văzul). Referitor la aspectele senzației, literatura de specialitate<footnote Ibidem, p. 97. footnote> face următoarea clasificare și analiză: a) Aspectul cognitiv, reprezentativ constă în reflectarea unui anumit aspect al lumii înconjurătoare, prin intermediul fiecărui organ senzorial. De fapt, este vorba despre
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
zilnic individul. Prin urmare, pentru a avea efectul maxim, acțiunile de publicitate ar trebui să conțină elemente care să atragă atât atenția involuntară, cât și cea voluntară a individului. 5.3. Percepțiile În afara celor cinci simțuri (simțul tactil, gustul, mirosul, auzul, văzul), ființele umane au ceva în plus: un simț al direcției, simțul echilibrului și o percepție foarte clară a noțiunilor de sus și jos<footnote Jim Blythe, op. cit., pp. 82-83. footnote>. Deci, o altă variabilă de natură psihologică, esențială, care
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
ei textul cu litere mai mari, pe o coală de hârtie, iar unii elevi pot utiliza o lupă de mână sau un circuit de televiziune închis; utilizarea unor materiale pe suport video cu subtitrări le ușurează elevilor cu dizabilități de auz sau cu pierderi de auz accesul la anumite informații; o persoană care să ia notițe le poate fi de asemenea de ajutor elevilor; această persoană poate fi un elev din aceeași clasă sau unul din afara clasei, dar care are abilitățile
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
mari, pe o coală de hârtie, iar unii elevi pot utiliza o lupă de mână sau un circuit de televiziune închis; utilizarea unor materiale pe suport video cu subtitrări le ușurează elevilor cu dizabilități de auz sau cu pierderi de auz accesul la anumite informații; o persoană care să ia notițe le poate fi de asemenea de ajutor elevilor; această persoană poate fi un elev din aceeași clasă sau unul din afara clasei, dar care are abilitățile necesare pentru a nota informațiile
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
nevăzători, absența intervenției timpurii conduce la formarea unor reprezentări inexacte sau false, formarea unor noțiuni lacunare, dezvoltarea unei gândiri predominant verbale, șubredă sub aspectul conținutului intuitiv-practic și al suportului operațional, adesea îndepărtată de realitatea înconjurătoare. La cei cu dizabilități de auz, atunci când demutizarea are loc la vârste mici, însușirea comunicării verbale asigură un traseu și un ritm obișnuit de dezvoltare a gândirii; dacă procesul demutizării întârzie, comunicarea se reduce frecvent la limbajul mimico-gestual, lipsit de bogăție semantică, de operativitatea și suplețea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
importanță deosebită și influențează în mare măsură raporturile cu cei din jur și, nu în ultimul rând, acceptarea de sine. Dacă analizăm imaginea de sine a copiilor și adolescenților cu dizabilități cei cu dizabilități fizice, intelectuale, de văz sau de auz -, vom constata că pentru mulți dintre ei această componentă a personalității determină un set complex de probleme de adaptare și integrare în mediul școlar și social, sentimente de inferioritate, atitudini de evitare, tulburări de comportament, nervozitate exagerată, anxietate, invidie etc.
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
bun ca un elev normal. Astfel, printr-o atitudine constantă de valorizare, își poate construi o stimă de sine favorabilă, cu efecte majore în procesul adaptării și integrării școlare. Un aspect particular îl întâlnim la cei cu severe deficiențe de auz, care comunică prin limbajul mimico gestual, ceea ce îi face să-și construiască grupul/ cercul lor, diferit de al celor cu care nu pot comunica și care, prin atitudinea și comportamentul lor, ajung să îi evite constant și să le inducă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în funcție de dominanța aferențelor senzoriale, iar posibilitățile de exprimare (de răspuns la stimulii intrinseci și extrinseci) pot fi conforme cu diversitatea experiențelor aperceptive și cu tipul/gravitatea deficienței vizuale a elevului respectiv. 8.3. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de auz Aceasta este o problemă destul de controversată în multe țări din lume, deoarece pierderea auzului la vârste mici determină imposibilitatea dezvoltării normale a limbajului și, implicit, a gândirii copilului, ce are consecințe serioase în planul dezvoltării sale psihice. Din acest motiv
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]